Cerere recalculare pensie. Decizia 489/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECTIA CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE,DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 489/ Dosar nr-
Ședința publică din 27 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Anca Pîrvulescu
JUDECĂTOR 3: Ligia Vîlcu
Grefier - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat deintimata Casa Județeană de Pensii, împotriva sentinței civile nr. 1683 pronunțată de Tribunalul Brașov la data de 5.11.2008, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă consilier juridic pentru recurenta intimată Casa Județeană de Pensii B și intimatul contestatorul asistat de avocat.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Reprezentanta recurentei intimate, în probațiune, atașează la dosar adresa nr.266/6.03.2009 emisă de B SA, arătând că aceasta reprezintă un răspuns al angajatorului prin care se comunică faptul că pentru sumele menționate în adeverință nu s-a achitat contribuția la asigurări sociale și faptul că acestea nu reprezintă sporuri permanente.
În temeiul art. 96 Cod procedură civilă, instanța înmânează apărătorului intimatului contestator, un exemplar al înscrisului.
Apărătorul intimatului contestator precizează că din adresa depusă rezultă în mod cert faptul că pentru veniturile cuprinse în adeverință s-au calculat și virat contribuțiile la asigurări sociale.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă declară dezbaterile încheiate și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta recurentei intimate Casa Județeană de Pensii B, solicită admiterea recursului și modificarea în tot a sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii.
Apreciază că instanța de fond a interpretat în mod eronat dispozițiile OUG nr. 4/2005 coroborându-le cu cele ale Legii nr. 250/2007. Precizează că într-adevăr prin Legea nr. 250/2007 se lămurește faptul că la baza de calcul a pensiei se au în vedere salariile brute, însă această dispoziție se aplică pentru persoanele cărora li s-au stabilit drepturi de pensie după intrarea în vigoare a acestui act normativ. Consideră că trebuiau avute în vedere prevederile exprese ale OUG nr. 4 /2005 care statuează că astfel de venituri "nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual". Arată că anterior apariției Legii nr.250/2007, contribuțiile la asigurări sociale erau virate raportat la 3 - 5 salarii medii pe economie, pe când prin legea menționată s-a statuat că la baza calculării pensiei se are în vedere întregul venit obținut de salariat. Așa fiind, consideră că legea nu retroactivează, astfel că pentru baza de calcul a pensiei contestatorului nu poate fi avută în vedere perioada anterioară apariției legii.
De asemenea, apreciază că recurenta intimată nu încalcă principiului contributivității, aceasta aplicând corect legislația în vigoare, având în vedere și cele comunicate de angajator, respectiv faptul că formele de retribuire în acord global nu sunt venituri cu caracter permanent.
Precizează că dacă s-ar aplica dispoziția instanței de fond, în sensul de a lua în calcul veniturile brute ale persoanei, ar însemna să nu se mai ia în seamă mențiunile din carnetele de muncă. De asemenea, prin aceasta s-ar crea o situație discriminatorie față de pensionarii care nu au formulat acțiuni în instanță pe acest considerent.
Concluzionând, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
Apărătorul intimatului contestator solicită respingerea recursului. Cu cheltuieli de judecată.
Consideră că în mod corect au fost avute în vedere dispozițiile Legii nr.250/2007, având în vedere că acestea modifică dispozițiile art. 74 alin. 4 din Legea nr. 19/2000, în sensul că la calcularea pensiei se au în vedere veniturile pentru care s-au plătit contribuțiile la asigurări sociale. De asemenea, precizează că această tendință a legislației de a se lua în calcul întreg venitul, rezultă și din O G nr.91/2007, prin care se stabilește faptul că la calcularea pensiei se ia în calcul totalul veniturilor.
Arată că prin decizia nr. 1005/2008 a Curții Constituționale s-a statuat că odată cu intrarea în vigoare a OG nr. 91/2007, pensiile nu se mai calculează după procedura existentă anterior apariției Legii nr. 250/2007, astfel că la calcularea pensiei se iau în considerare toate veniturile brute.
De asemenea, la întâlnirea la care s-a discutat unificarea practicii judiciare, judecătorii participanți și-au exprimat punctul de vedere în sensul că veniturile realizate în acord global se iau în calcul la stabilirea pensiei.
Referitor la Legea nr. 250/2007, arată că într-adevăr nu retroactivează, însă nu se susține acest punct de vedere ci faptul că aceasta se aplică efectelor viitoare ale unor situații juridice născute anterior.
În ceea ce privește adeverința depusă la acest termen, consideră că recurenta intimată, prin reprezentanta sa în instanță, îi dă o interpretare greșită, având în vedere că în cuprinsul acesteia se menționează cu claritate faptul că pentru sumele cuprinse în adeverință au fost virate contribuțiile la asigurări sociale.
Referitor la împrejurarea care anume venituri intră sau nu în baza de calcul a pensiei, precizează că părțile nu au asemenea atribuții, potrivit deciziei nr.736/2006 a Curții Constituționale, instanța de judecată fiind cea în măsură să statueze dacă aceste venituri se au sau nu în vedere la calcularea pensiei.
Concluzionând, solicită respingerea recursului.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 1683/5.- a Tribunalului Brașov, a fost admisă contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B, și în consecință a fost obligată intimata să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie ale contestatoarei prin luarea în considerare a veniturilor obținute prin retribuirea în acord și ore suplimentare, înscrise în adeverința nr. 1517/18.05.2008 eliberată de SC SA B și să acorde aceste drepturi începând cu data de 1.07.2005.
A obligat intimata să plătească contestatoarei suma de 400 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această sentință instanța a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la intimată sub nr. 4081/30.06.2008, contestatorul a solicitat recalcularea drepturilor sale de pensie prin valorificarea adeverinței nr. 1517/18.06.2008 emisă de B, potrivit căreia a beneficiat de venituri suplimentare față de salariul de bază și sporurile înregistrate în carnetul de muncă, obținute prin retribuirea în acord global și pentru orele suplimentare (fila nr. 11).
Potrivit adeverinței menționate, în perioada februarie 1971 - iulie 1988, contestatorul a beneficiat de venituri suplimentare obținute prin retribuirea în acord global (anexa nr. 1) iar în perioada mai 1967 - iunie 1970 contestatorul a beneficiat de venituri în plus pentru orele suplimentare (anexa nr. 2). Aceste venituri suplimentare au fost plătite din fondul de salarii iar angajatorul a calculat și a virat contribuția de asigurări sociale, aferentă acestora, conform legii.
Intimata a refuzat recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului stabilite prin decizia nr. -/30.06.2005, prin valorificarea veniturilor suplimentare reprezentând retribuția în acord global și orele suplimentare.
Retribuirea în acord global presupune salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat.
În accepțiunea Legii nr. 49/1992, art. 3, au caracter de spor permanent sporul de vechime în muncă, sporul pentru lucrul în subteran precum și pe platformele marine de foraj, îndemnizația de zbor, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare dar și alte sporuri cu caracter permanent, prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale de muncă.
Într-o altă interpretare, veniturile suplimentare obținute de contestator sub forma retribuirii în acord global reprezintă un spor cu caracter permanent, prevăzut și în legislația anterioară anului 1989 privind institutele de cercetare proiectare și erau acordate lunar, fiind incluse în câștigul brut realizat și impozitate conform art. 1 din Decretul nr. 389/1972 care prevedea obligația unității de a vira la bugetul asigurărilor de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat. Prevederea legală mai sus citată a fost menținută și prin Legea nr. 49/1992, modificându-se numai procentul, prin art. 2.
Același caracter de spor cu caracter permanent îl are și venitul obținut de contestator pentru orele suplimentare, din adeverința emisă de angajator rezultând frecvența acordării acestuia în perioada mai 1967 - iunie 1970.
Potrivit adeverinței nr. 1517/18.06.2008 emisă de B, pentru aceste venituri suplimentare realizate de contestator, ce au făcut parte din fondul de salarii, s-a calculat și s-a virat contribuția de asigurări sociale, conform Decretului nr. 389/1972.
Potrivit art. 3 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, ce constituia dreptul comun în materie, dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege.
Acest principiu, al proporționalității pensiei cu contribuția la asigurările sociale, este consacrat expres de Legea nr. 19/2000 prin art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000, potrivit căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Conform art. 23 alin. 1 lit. a) din același act normativ, baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de muncă, iar în raport cu acest salariu brut se calculează numărul de puncte realizat în fiecare lună, în vederea determinării punctajului anual al asiguratului, potrivit art. 78 alin. (1) din Legea nr. 19/2000. Potrivit alin. (3) al art. 23 din Legea nr. 19/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 250/2007, baza de calcul mai sus menționată este venitul brut realizat lunar. De asemenea, potrivit art. 78 alin. (4), modificat prin art. I pct. 6 al Legii nr. 250/2007, punctajul asiguratului, stabilit conform prevederilor alin. (1) și (2), se calculează la nivelul veniturilor brute realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale.
Susținerile intimatei relative la inaplicabilitatea prevederilor Legii nr. 250/2007 au fost inlaturate ca nefondate. Faptul că acesta act normativ nou se aplică efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute în trecut (facta futura), nu înseamnă că această lege retroactivează. Susținându-se că acest act normativ s-ar aplica numai persoanelor cărora li s-au stabilit drepturi de pensie după intrarea în vigoare a acestuia ar conduce la discriminări între diferitele categorii de pensionari, respectiv între cei pensionați anterior intrării în vigoare a Legii nr. 250/72007, și care ar fi dezavantajați, și cei pensionați ulterior intrării în vigoare a acesteia, ceea ce este inacceptabil.
De asemenea, potrivit art. 164 alin. 2 și 3 din Legea nr. 19/2000, la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. 1 se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă, precum și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Contestatorul a depus adeverința menționată mai sus, în temeiul art. 4 alin. 3 din nr.OUG 4/2005, angajatorul asumându-și întreaga responsabilitate cu privire la valabilitatea și corectitudinea datelor furnizate în cuprinsul acestora.
Cum sporul de acord și pentru orele suplimentare evidențiat în adeverința nr. 1517/18.06.2008 a fost acordat contestatorului lunar, fiind inclus în salariul brut lunar pentru care angajatorul a achitat contribuția sa unică la fondul asigurărilor sociale de stat, acesta trebuia luat în considerare de către intimată la recalcularea drepturilor de pensie ale contestatoarei, conform dispozițiilor pct. IV și V din anexa la.OUG nr. 4/2005, care prevăd posibilitatea includerii la recalculare a sporurilor pentru care s-a plătit contribuția la asigurările sociale.
Prin urmare, aceste plăți făcute în sistemul "acord global" și sporul pentru orele suplimentare pot constitui bază de calcul a pensiei, în primul rând dat fiind caracterul lor permanent și, în al doilea rând, dat fiind și includerea lor la plata contribuției la asigurările sociale de stat și la pensia suplimentară, conform adeverinței menționate, dispozițiile pct. VI din anexa la.OUG nr. 4/2005 nefiind aplicabile.
Soluția contrară ar determina încălcarea flagrantă a principiilor contributivității și proporționalității, enunțate mai sus, și ar anihila practic aplicarea corespunzătoare a acestora în vederea atingerii scopului pentru care au fost dispuse. De asemenea s-ar crea o discriminare între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, în condițiile în care baza de calcul pentru plata contribuțiilor este alcătuită din totalitatea veniturilor realizate de asigurat.
Prioritare sunt dispozițiile legale cu valoare de principiu în raport cu cele care decurg din acestea dar nu le respectă, intimata având obligația de a respecta aceste principii de bază ale organizării și funcționării sistemului public.
În ceea ce privește data acordării drepturilor de pensie recalculate, potrivit art. 7 alin. 5 din nr.OUG 4/2005, în situația în care în termen de 3 ani de la data de 01.12.2005 - data plății drepturilor recalculate prin decizia nr. -/30.06.2005 - vor fi prezentate acte doveditoare de natură a modifica elementele avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual, noile drepturi se vor acorda de la data de 01.07.2005. Contestatorul a depus adeverința nr. 11517/2008 în termenul menționat, astfel că este îndreptățit a beneficia de noile drepturi de pensie recalculate conform adeverinței începând cu data de 01.07.2005, textul de lege enunțat mai sus fiind derogatoriu de la prevederile art. 95 și 169 alin. 3 din Legea nr. 19/2000.
Împotriva acestei sentințe s-a declarat recurs de recurenta Casa Județeană de Pensii B, criticându-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că instanța de fond a interpretat în mod eronat dispozițiile OUG 4/2005, ignorând prevederile exprese ale acesteia în sensul că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, formele de retribuire în acord, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1.04.2001.
Prin urmare sumele realizate în acord, nu reprezintă un spor cu caracter permanent și nu poate fi luat în considerare la determinarea punctajului anual. Pentru lucrul în acord nu s-a achitata contribuția individuală la pensia suplimentară și aceasta nu reprezintă spor cu caracter permanent care a intrat în baza de calcul a pensiilor potrivit legislației anterioare.
Recursul Casei Județene de Pensii Baf ost admis prin decizia nr- a Curții de Apel Brașov, decizie ce a fost anulată în cadrul căii extraordinare de atac a revizuirii prin decizia nr.420/2009 a Curții de Apel Brașov.
Rejudecând recursul prin prisma motivelor de recurs invocate de Casa Județeană de Pensii B, curtea reține că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Astfel cum a stabilit și Curtea Constituțională prin decizia nr. 736/24.2006 în aprecierea constituționalității mențiunii de la punctul VI din anexa la OUG nr. 4/2005, instanțele de judecată au competența exclusivă de a verifica împrejurările dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anual și dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor, aceste aspecte constituind probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete, individuale.
În speță, contestatorul a dovedit în mod neechivoc faptul că veniturile suplimentare la retribuția tarifară au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, conform art. 1 din 389/1972 conform căruia angajatorii au fost obligați să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri, decret abrogat prin legea 19/2000. Acest aspect este confirmat de angajator și prin adeverința nr.4207/2009, depusă în recurs.
Într-adevăr, adeverința nr. 1517/2008 emisă de SC SA B și avută în vedere de instanța de fond, menționează în mod expres faptul că pentru veniturile suplimentare înscrise în adeverință s-au achitat lunar cotele la CAS și au făcut parte din baza de calcul a pensiei. Această dovadă este suficientă pentru ca în cauză să nu se aplice excepția prevăzută de mențiunea de la pct. VI din anexa la OUG nr. 4/2005, prima instanță făcând corecta aplicare a dispozițiilor legale în cauză.
În concluzie, mențiunea de la punctul VI din anexa la OUG nr. 4/2005 trebuie interpretată în sensul că nu se iau în calcul la stabilirea punctajului anual formele de retribuire în acord care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1.04.2001. În situația în care se face dovada contrară, cum este cazul în speța dedusă judecății, textul legal arătat devine inaplicabil.
Față de aceste considerente, recursul Casei Județene de Pensii B va fi respins, iar în baza art. 274 Cod procedură civilă recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta Casa Județeană de Pensii B împotriva sentinței civile nr. 1683/2008 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Obligă recurenta să plătească intimatului suma de 200 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Dată și citită în ședință publică azi, 27 aprilie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./29.04.2009
Tehnoredact./4.05.2009/ 2 ex.
Jud. fond,
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Anca Pîrvulescu, Ligia Vîlcu
