Cerere recalculare pensie. Decizia 51/2010. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 51/
Ședința publică din 26 ianuarie 2010
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta, domiciliată în Tg.M, P-ța - nr.19.14, împotriva sentinței civile nr.1035 din 1 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
În lipsa părților.
dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierea din 19 ianuarie 2010 - încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie - pronunțarea fiind amânată pentru astăzi, 26 ianuarie 2010.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.1035 din 1 octombrie 2009. Tribunalul Mureșa respins acțiunea formulată de reclamanta, împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii M, ca nefondată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamanta a fost pensionată prin decizia nr.-/18.10.1999 emisă de H în baza Legii nr.3/1977 în vigoare la acel moment.
Urmare a apariției OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat și a HG nr.1550/2004 drepturile de pensie ale reclamantei au fost recalculate prin decizia nr.-/30.11.2005 emisă de pârâtă.
Ulterior drepturile de pensie ale reclamantei au fost recalculate ca urmare a cererii depuse de aceasta la 24.10.2006 prin decizia nr.-/29.03.2007, iar ca urmare a intrării în vigoare a OUG nr.19/2007 a fost emisă decizia nr.-/01.07.2007.
La data de 25.11.2008 reclamanta a adresat pârâtei o cerere de recalculare a pensei în baza adeverinței nr.2028/10.11.2008 emisă de Institutul Național al, cerere la care pârâta i-a răspuns prin adresa nr.-/18.05.2009 comunicându-i că această adeverință nu poate face obiectul recalculării în baza HG nr.1550/2004 și OUG nr.4/2005.
Tribunalul a constatat că într-adevăr nu pot fi luate în considerare pentru recalcularea pensiei reclamantei veniturile obținute de reclamantă în anii 1978-1992 în sistem de acord global.
Conform art.VI teza II din anexa 1 la OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord.
Tribunalul nu a putu să rețină nici că ar fi trebuit înlăturate prevederile menționate ale OUG nr.4/2005 în virtutea principiului contributivității și proporționalității conform art.2 lit.e din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Din adeverința de la filele 5-6 dosar reiese doar că reclamanta a obținut venituri suplimentare în perioada 1978-1992 la retribuția tarifară de încadrare care au avut un caracter permanent, fiind anexat un tabel care atestă că în majoritatea lunilor din perioada amintită reclamanta a avut astfel de venituri în acord global însă nu s-a menționat că pentru aceste sume obținute în acord global s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale, ca atare prevederile art.2 lit.e din Legea nr.19/2000 nu sunt aplicabile.
Având în vedere cele de mai sus, instanța s-a pronunțat în sensul arătat.
Împotriva aceste hotărâri în termen legale a declarat recurs reclamanta solicitând admiterea căii de atac, modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
În dezvoltarea motivelor de recurs s-a arătat că prin adresa depusă la dosarul cauzei și emisă de fostul angajator, s-a făcut dovada caracterului permanent al veniturilor suplimentare, a cumulării acestora cu salariul individual brut precum și a bazei de calcul în stabilirea și plata contribuției la pensia suplimentare.
Recurenta a mai învederat instanței de recurs că potrivit art. 2 din Legea nr.19/2000 sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca bază principiul contributivității. Prin art.4 alin.2 și 3 din OUG nr.4/2005 legiuitorul s-a abătut de la acest principiu pe care l-a afirmat categoric. În opinia recurentei au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu înscrise în art. 2 lit. e din Legea nr.19/2000.
Un alt aspect învederat de recurentă are în vedere conținutul adeverinței emise de angajator adeverință din care rezultă că pe toată durata angajării s-au achitat lunar cotele de CAS inclusiv pentru veniturile suplimentare obținute în mod permanent, venituri identificate în anexa adeverinței Institutul Național al nr. 2028/10.11.2008, inclusiv contribuția la pensia suplimentară pentru angajat cât și cotele aferente angajatorului.
Pârâta CJP M nu a formulat întâmpinare însă a depus la dosarul cauzei concluzii scrise solicitând respingerea recursului declarat de reclamantă ca nefundat.
În susținerea punctului său de vedere pârâta a invocat prevederile art.164 din Legea nr.19/2000 coroborate cu dispozițiile art. IV din Legea nr.19/2000.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate precum și sub toate aspectele de fapt și drept, curtea apreciază că recursul este nefundat pentru următoarele considerente:
Reclamanta este beneficiara pensiei pentru limită de vârstă stabilită prin decizia nr.-/ 18.10.1999 emisă de H în baza Legii nr.3/1977.
Drepturile reclamantei la pensie au fost calculate succesiv în baza actelor normative apărute ulterior stabilirii drepturilor.
Ulterior emiterii deciziei nr.-/01.07.2007 reclamanta s-a adresat cu o nouă cerere pârâtei în sensul recalculării cuantumului drepturilor de pensie cu luarea în considerare a adeverinței nr.2028/10.11.2008 eliberată de angajator, respectiv Institutul Național al
Prin adresa de răspuns pârâta a arătat că adeverința nr.2028/10.11.2008 face referire la câștigurile realizate în acord iar această categorie de câștiguri nu poate face obiectul recalculării în baza HG nr.1550/2004 și OUG nr.4/2005.
Reclamanta s-a adresat instanței argumentând, atât cu ocazia judecării fondului cât și în prezentul recurs, temeinicia solicitării sale prin prisma principiului instituit de art.19 lit.e din Legea nr.19/2000, caracterul permanent al acestor venituri și cumularea lor cu salariul individual brut care a reprezentat baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale.
Aceste susțineri nu sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Potrivit art.71 din Legea nr.27/1966 "fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formează din contribuția tuturor angajaților. Această contribuție este de 2% dinsalariul tarifarlunar de încadrare"
Potrivit art. 21 din Legea nr.3/1977 "media retribuțiilor tarifare care se iau în considerare la calcularea pensieise stabilește pe baza: (.)b)retribuției tarifare de încadrare, corespunzătoare la 204 ore, pentru cei retribuiți cu ora,inclusiv pentru personalul ca lucrează în acord"
Cu alte cuvinte, sub legea veche, la calculul pensiei și respectiv la stabilirea bazei de calcul și la calculul contribuției erau avute în vedere retribuțiile tarifare de încadrare.
Coroborând dispozițiile legale în vigoare la data stabilirii drepturilor de pensie al reclamantei cu dispozițiile art.164 alin.2 din Legea nr.19/2000 instanța constată că sumele reprezentând plata muncii în acord nu făceau parte din baza de calcul a pensiei sub vechea reglementare și ca atare nu pot fi avute în vedere la stabilirea punctajelor anuale.
De altfel, o atare concluzie este susținută și de prevederile nr.OUG 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat - respectiv mențiunea de la punctul VI, conform căreia "nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01.01.2001: formele de retribuție în acord sau cu bucata, în regie sau după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale"
Aceste dispoziții legale au fost supuse controlului de constituționalitate prin Decizia nr.736/2006 instanța constituțională apreciind că "potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituție, drepturile cetățenilor la pensie și la alte forme de asigurări și asistenta socială sunt prevăzute de lege. Astfel, atribuția de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalitățile de calcul a cuantumului lor, revine în exclusivitate legiuitorului (.). Noua legislație privind sistemul public de pensii recunoaște ca stagiu de cotizare vechimea în munca consideratăutilade legislația anterioară pentru determinarea dreptului la pensie ( .). Aceste dispoziții nu modifică, cu efect retroactiv, legislația anterioară. Verificarea împrejurărilor dacă, potrivit legislației anterioare, s-au încasat sau nu contribuții la asigurările sociale de stat pentru veniturile excluse de la stabilirea punctajului anualșidacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor constituie probleme de fapt și de aplicare a legii în cazuri concrete individuale, a căror soluționare intra în competenta exclusiva a instanței judecătorești."
Recurenta reclamantă a susținut îndeplinirea ambelor condiții cerute de lege și reiterate în considerentele deciziei arătate anterior respectiv împrejurarea că aceste venituri au făcut parte din baza de calcul a pensiei și că au fost achitate contribuțiile aferente inclusiv pentru aceste venituri.
Așa cum am arătat anterior, potrivit legislației în vigoare la data stabilirii drepturilor de pensie ale reclamantei, veniturile în acord global nu erau cuprinse în baza de calcul legiuitorul prevăzând în mod expres că pentru cei care realizează venituri în acord baza de calcul o constituie "retribuția tarifară de încadrare"
Cu referire la plata contribuțiilor, potrivit înscrisurilor depuse de reclamantă (fila 5 dosar fond și fila 7 dosar recurs), rezultă că pe toată durata angajării "s-au achitat lunar cotele de CAS inclusiv pentru veniturile suplimentare obținute în mod permanent". adresei omite cu știință să precizeze anume categoria de venituri suplimentare obținute în mod permanent rezumându-se la a arăta că "sporuriletrecute în coloana acord au avut un caracter permanent"
Veniturile în acord global, obținute de către recurenta reclamantă nu reprezintă sporuri cu caracter permanent, cum greșit arată emitentul adeverinței, ci o formă de remunerare în funcție de realizarea indicatorilor, formă reglementată de legislația anterioară prin art.12 lit.a din Legea nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii.
Sporurile reprezintă sume de bani acordate procentual și raportate la retribuția tarifară.
Această distincție rezultă și din prevederile Legii nr.57/1974 care definește retribuția tarifară și enumără indemnizațiile, majorărileși sporurilecare se includ în retribuția tarifară de încadrare.
Nu în ultimul rând, potrivit Decretului nr.92/1976 coroborat cu nr. 136/1976 pentru aprobarea metodologiei de întocmire, completare, păstrare și evidență a carnetului de muncă, veniturile realizate în acord global nu se înscriau în carnetul de muncă.
Având în vedere cele de mai sus instanța apreciază că mențiunile angajatorului privind calificarea veniturilor obținute în acord ca fiind "sporuri cu caracter permanent" nu este de natură a face incidente prevederile art.164 alin.3 din Legea nr.19/2000 așa cum greșit apreciază reclamanta. Plata contribuțiilor pe toată durata angajării nu naște dreptul la calcularea punctajelor medii anuale în funcție de veniturile realizate efectiv lunar sau modul de realizare a acestora ci, în funcție de prevederile legale incidente privind stabilirea bazei de calcul prin raportare la aceasta determinându-se în concret și cuantumul contribuției.
Susținerile reclamantei potrivit cărora principiile instituite de Legea nr.19/2000 sunt încălcate nu pot fi primite având în vedere considerentele expuse anterior
Față de cele de mai sus Curtea va respinge recursul declarat și va menține ca legală și temeinică hotărârea pronunțată de instanțe de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta, domiciliată în Tg-M, P-ța - nr.19,.14, județul M, împotriva sentinței civile nr.1035 din 01 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată azi, 26 ianuarie 2010, în ședință publică.
PRESEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat
-
GREFIER
fiind în concediu medical
semnează Prim Grefier
Red.
Tehnored.
4 exp.
30.04.2010
Jud.fond.-
Asist.jud.-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
