Cerere recalculare pensie. Decizia 511/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 511/2009
Ședința publică de la 30 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Monica Maria Mureșan
- - JUDECĂTOR 3: Victor
- grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII H, având ca obiect recalculare pensie, împotriva sentinței civile nr.1556/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea intimatei pârâte CASA NAȚIONALĂ DE PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE.
Față de actele și lucrările dosarului și solicitarea recurentei pârâte și a intimatei pârâte de judecare a cauzei în lipsă, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra cauzei de față;
Prin acțiunea de asigurări sociale înregistrată la ribunalul Hunedoara sub nr-, reclamanta a chemat in judecata pe pârâtele Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale și Casa Județeană de Pensii H, solicitând obligarea pârâtelor sa-i recalculeze punctajul mediu anual și cuantumul pensiei aflată în plată, prin valorificarea veniturilor suplimentare, respectiv adaosuri și sporuri, la retribuția tarifară de încadrare, realizate lucrând în acord global și dovedite cu adeverința nr.252/21.03.2008, eliberata de P și să-i achite diferențele de pensie cuvenite, începând cu data de 1.04.2001 și până la zi.
In fapt, reclamanta a arătat că în perioada 26.04.1971 - 01.09.1994 a lucrat la Institutul de Cercetări și Miniere P, unde salarizarea s-a făcut în acord global, conform Legii nr.57/1974, iar începând cu anul 1992, în conformitate cu prevederile Contractelor Colective de Muncă.
In această perioadă a realizat venituri suplimentare, adaosuri și sporuri, pe care pârâta nu le-a luat în calcul la stabilirea pensiei deși a solicitat aceasta în mod expres prin cererea înregistrată la nr.7275/02.04.2008 la Casa Locală de Pensii
Mai arată că Legea nr.250/2007 privind modificarea Legii nr.19/2000, prevede ca punctajul asiguratului stabilit conform art.78 alin.1 si 2 se calculează la nivelul veniturilor brute realizate, pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale, iar Ordinul nr.680/2007, pentru modificarea Normelor de aplicare a Legii nr.19/2000, prevede ca venitul brut care se ia în calcul la stabilirea drepturilor de pensie include toate sporurile, indiferent dacă au caracter permanent sau nu.
Pârâta, Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii pe cale de excepție, considerând că nu are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât, conform nr.HG13/2004, este o instituție publică autonomă de interes național, care gestionează sistemul de pensii la nivel național și nu individual, astfel că o cerere care are ca obiect stabilirea și calcularea drepturilor individuale de pensie nu intră în atribuțiile sale, ci ale casei teritoriale de pensii, care deține întreaga documentație și care a stabilit și calculat pensia reclamantei.
Pe fondul cauzei, solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată întrucât veniturile suplimentare, adaosuri și sporuri, solicitate de reclamantă - nu pot fi luate în calcul la stabilirea pensiei, deoarece contravin dispozițiilor de la pct.VI din Anexa la.OUG nr.4/2005, iar sumele obținute prin aplicarea formelor de retribuire în acord global sau cu bucata, în regie ori după timp, pe baza de tarif sau cote procentuale, nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor niciodată și de aceea nu pot fi valorificate la recalcularea pensiilor stabilite anterior datei de 1.04.2001.
Pârâta Casa Județeană de Pensii H prin întâmpinare a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, deoarece punctul VI din nr.OUG4/2005 prevede că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1.04.2001, formele de retribuire în acord, sau cu bucata, în regie ori după timp, pe baza de tarife sau cote procentuale, astfel că, nici o formă de retribuire în acord, fie că poartă denumirea de salarii, venituri, adaosuri nu poate fi valorificată la pensie.
De asemenea mai menționează că în conformitate cu prev.art.164 din Legea nr.19/2000, la determinarea drepturilor de pensie se valorifică salariile brute sau nete, astfel cum au fost înregistrate în carnetul de muncă, până la data de 1.04.2001, data intrării în vigoare a Legii nr.19/2000 și că pe lângă aceste salarii, la determinarea punctajelor anuale se au în vedere și sporurile, care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare și care au fost înregistrate în carnetul de muncă, iar, după data de 1.04.1992, sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe eliberate de unități, însă adeverința depusă de reclamantă - la dosar, se refera la adaosuri acordate sporadic și care nu au fost înregistrate în carnetul de muncă, astfel că nu poate fi valorificată la pensie.
Cu privire la adeverința nr.252/21.03.2008 eliberata de P, arată că a fost depusă la sediul instituției prin cererea nr.7275/02.04.2008 și că dacă ar exista temei legal de valorificare a acesteia, ar deveni incidente prev.art.169 alin.2 si 3 din Legea nr.19/2000, respectiv drepturile de pensie recalculate s-ar cuveni, cu luna următoare depunerii cererii.
Față de faptul că reclamanta solicită acordarea diferențelor de pensie începând cu anul 2001, invocă prescripția dreptului la acțiune pentru perioada care încalcă termenul general de prescripție de 3 ani.
Prin sentința civilă nr.1556/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul cu numărul de mai sus, acțiunea a fost admisă în parte. Pârâta a fost obligată să recalculeze pensia cuvenită reclamantei prin valorificarea veniturilor suplimentare (acord global) rezultate din adeverința nr.252/21.03.2008 emisă de P, începând cu data de 01.05.2008, precum și să plătească acestuia diferențele de pensie cuvenite cu aceeași dată. A fost respinsă în rest acțiunea. A fost respinsă în totalitate acțiunea reclamantei față de pârâta
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, a fost admisă ca întemeiată și pe cale de consecință s-a respins acțiunea de asigurări sociale astfel cum a fost formulata de reclamant împotriva acestei instituții, pentru următoarele considerente;
Conform prevederilor G nr.13/2004, gestionează sistemul de pensii la nivel național și nu individual și nu are competența de a stabili drepturi individuale de pensie și nici de a calcula sau recalcula astfel de drepturi, întrucât această competență revine, potrivit disp.art.24 lit.e din nr.HG13/2004 și art.82 alin.2 din Legea nr.19/2000, caselor teritoriale de pensii în raza căreia se află domiciliul reclamantei.
Întrucât obiectul cererii reclamantei vizează calcularea pensiei și acordarea diferențelor de pensie cuvenite, iar nu are astfel de atribuții, se constată că această instituție nu are calitate procesuala pasivă în cauză.
Cu privire la fondul cauzei, acțiunea astfel cum a fost formulată de reclamant împotriva pârâtei H, a fost admisă în parte ca fondată, pentru următoarele considerente;
Reclamanta beneficiază de o pensie pentru munca depusă și limită de vârstă stabilita prin decizia nr.64483/01.09.1994.
Drepturile de pensie ale reclamantei au fost stabilite începând cu data de 01.09.1994.
Prin cererea înregistrată la nr.7275/02.04.2008 reclamanta solicită valorificarea adaosului pentru munca în acord, dovedit cu adeverința nr.252/21.03.2008 și Anexa nr.1, eliberate de
Pârâta, prin răspunsul nr.7275/02.04.2008 comunicat reclamantei că adeverința mai sus menționată nu se poate valorifica la pensie deoarece nu există temei legal.
Susținerea pârâtei este nefondată întrucât, din interpretarea prev.art.164 și art.78 din Legea nr.19/2000, rezultă că sporurile și adaosurile de care au beneficiat angajații și care au fost dovedite cu înscrisuri, chiar neînregistrate în carnetul de muncă, trebuie cuprinse în baza de calcul a pensiei.
Faptul că anterior Legii nr.49/1992, aceste sporuri nu se înscriau în carnetul de muncă nu poate conduce la prejudicierea salariaților, cât timp, prin actele emise de angajator, în speță adeverința nr.252/21.03.2008 s-a dovedit primirea acestor sporuri și pentru care s-a achitat cota de S.
De altfel, prin Legea nr.338/2002, a fost modificat art.164 din Legea nr.19/2000, prevăzându-se în mod expres la alin.3 că la determinarea punctajelor anuale pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent dovedite cu adeverințe eliberate de unitate.
Conform prev.art.23 alin 1 din Legea nr.19/2000, baza de calcul lunară a contribuției individuale de asigurări sociale o constituie salariile realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile prevăzute de lege sau contractul individual de muncă și care se au în vedere la stabilirea punctajului prevăzut de art.78 din aceeași lege.
Prin urmare, Legea nr.19/2000, prin textele mai sus menționate, prevede posibilitatea, dar și obligativitatea valorificării la pensie a sporurilor și adaosurilor dovedite cu adeverințe eliberate de unități, iar în speța de față s-a făcut o astfel de dovadă cu adeverința nr.252/21.03.2008, iar din această adeverința rezultă că, în conformitate cu prev.art.1 din Decretul nr.389/1972, pentru sporurile primite în cadrul acordului global, angajatorul a calculat și virat la bugetul de stat contribuția de asigurări sociale.
Faptul că pe o perioadă de mai mulți ani reclamanta beneficiat de aceste adaosuri, dovedește caracterul permanent al acestora și nu că aceste venituri ar avea caracter sporadic, așa cum susține pârâta.
Deși, la pct.VI din nr.OUG4/2005, se menționează că aceste sume, nu se iau în calcul la determinarea punctajelor anuale pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor stabilite în baza legislației anterioare, nu se poate ignora faptul că potrivit art.2 alin.1 din aceeași ordonanță, recalcularea se face cu respectarea principiului contributivității instituit de art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, precum și prev.art.7 alin.3 din nr.OUG4/2005, conform cărora, decizia de recalculare poate fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare, prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial, care conform Legii nr.19/2000, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual, sau la stagii de cotizare realizate până la data de 1.04.2001.
Față de aceste motive de fapt și de drept, acțiunea de asigurări sociale, astfel cum a fost formulată de reclamant a fost admisă ca fondată și pe cale de consecință a fost obligată pârâta să-i recalculeze pensia reclamantei prin valorificarea veniturilor suplimentare, acord global, dovedite cu adeverința nr.252/21.03.2008, emisă de P, începând cu data de 1.05.2008, precum și să-i plătească acestuia diferențele de pensie cuvenite, începând cu aceeași dată.
S-a respins în rest acțiunea întrucât pe perioada 01.04.2001 - 30.06.2005 dreptul la acțiune este prescris, conform prevederilor art.3 din Decretul nr.167/1958, iar pentru perioada 01.07.2005 - 31.04.2008 acțiunea este neîntemeiată, întrucât adeverința nr.252/21.03.2008 a fost depusă la pârâtă la data de 02.04.2008 iar conform art.169 alin.3 din Legea nr.19/2000, drepturile de pensie recalculate se cuvin doar începând cu luna următoare depunerii cererii, prin urmare, începând cu data de 1.05.2008.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâta H, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii în totalitate a acțiunii formulate de reclamant.
În expunerea de motive arată că nr.OUG4/2005 prevede în mod expres că, potrivit legislației anterioare datei de 1.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, conform prevederilor art.2, toate categoriile de sporuri, indemnizații și majorări de retribuții tarifare reglementate și acordate potrivit Legii nr.57/1974.
Între acestea, susține pârâta, nu există enumerat nici un adaos, acord global sau venituri suplimentare de natura celor menționate în adeverința nr.252/2008, în baza căruia a fost obligată la recalcularea pensiei reclamantei. În această situație au fost aplicate greșit prevederile art.78 și 164 din Legea nr.19/2000 și au fost nesocotite mențiunile exprese existente la cap.VI al anexei la.OUG nr.4/2005.
Legea permite, fără a fi reglementate și excepții, doar valorificarea de sporuri și nu de sume acordate și definite adaos, acord global, etc. Sporurile care pot fi valorificate la pensie nu pot fi decât cele care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, iar, pentru stagii de cotizare realizate după data de 01.04.1992, se valorifică sporurile permanente și care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.
Baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare, până la data de 01.04.1992, este reglementată de Legea nr.3/1977, conform căreia, ceea ce plătea angajatul cu titlu de contribuție era doar pensia suplimentară care se datora în raport de retribuția tarifară, deci nu asupra altor venituri cum ar fi sume plătite pentru lucrul în acord global.
Până la data de 01.04.1992, baza de calcul la stabilirea pensiei era media atribuțiilor tarifare lunare pe o anumită perioadă. Începând cu data de 01.04.1992 în baza de calcul la stabilirea unei pensii se valorificau și sporurile enumerate limitativ prin lege, precum și cele reglementate prin contractul individual de muncă, printre care nu se regăsește acordul global.
Recurenta mai arată că dispozițiile art.78 alin.1 din Legea nr.19/2000 nu sunt incidente în cauză, așa cum greșit a apreciat instanța de fond.
Analizând recursul formulat de Casa Județeană de Pensii H prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în speță, precum și din oficiu în limitele prevăzute de art.3041Cod pr.civilă, Curtea constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente:
Reclamanta este beneficiar al unei pensii pentru munca depusă și limită de vârstă stabilită în temeiul Legii nr.3/1977, prin decizia nr.64483 emisă de H la data de 01.09.1994, cu drepturi stabilite începând cu data de 01.04.1999.
Prin cererea înregistrată sub nr.7275/02.04.2008 reclamanta solicită pârâtei H să-i valorifice adaosul pentru munca în acord dovedit cu adeverința nr.252/21.03.2008 și Anexa nr.1 emise de Prin răspunsul din data de 19.05.2008, pârâta arată că adeverința menționată nu se poate valorifica la pensie, neexistând temei legal.
Contrar susținerilor pârâtei, în mod corect prima instanță a obligat-o pe aceasta să emită o nouă decizie de pensie, prin care se ia în considerare la calculul drepturilor de pensie și sumele primite ca adaosuri (acorduri) conform anexei la adeverință.
Instanța a interpretat corect prevederile art.164 și art.78 din Legea nr.19/2000, concluzionând că sporurile și adaosurile de care au beneficiat angajații și care au fost dovedite cu înscrisuri, chiar neînregistrate în carnetul de muncă, trebuie cuprinse în baza de calcul a pensiei.
Așa cum rezultă din adeverința în discuție, aceste venituri obținute de către reclamant au avut un caracter permanent, angajatul asumându-și răspunderea în sensul că aceste drepturi de natură salarială au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, au făcut parte din fondul de salarii realizat, pentru care s-a calculat și virat CAS-ul, fără ca salariatului, contrar afirmațiilor recurentei, să i se calculeze și să i se rețină și vireze contribuția pentru pensia suplimentară.
Legea nr.57/1974 privind retribuția după cantitatea și calitatea muncii prevedea, în art.8, și forma de retribuire în acord. Potrivit art.117 alin.3 din același act normativ, în activitatea de cercetare științifică, inginerie tehnologică și proiectare, retribuirea este în acord global, fapt care putea stimula productivitatea muncii și realizarea unor venituri suplimentare.
În această situație, așa cum corect a reținut instanța de fond, nu se poate reține ca neînregistrarea în carnetul de muncă a adaosului de acord poate avea drept consecință neluarea acestuia în considerare la calcul pensiei cuvenite reclamantei, din moment ce caracterul permanent al acestuia și calcularea contribuției de asigurări sociale prin raportate la câștigul brut realizat, au fost dovedite cu adeverința în discuție.
Potrivit Precizărilor și Ministerului Finanțelor Publice privind aplicarea prevederilor Legii nr.49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale, contribuția pentru asigurările sociale de stat se calculează prin aplicarea procentului legal asupra câștigului brut realizat de salariați, indiferent de durata contractului de muncă, de forma de salarizare utilizată și de forma de proprietate a unității în care lucrează. Potrivit acelorași precizări, se datora contribuția de asigurări sociale de stat și pentru premiile plătite salariaților din fondul de salarii.
Potrivit art.1 din Legea nr.14/1991, salariul cuprinde salariul de bază, adaosurile și sporurile la acesta, acestea din urmă luându-se în calcul la stabilirea drepturilor care se determină în raport de salariu, în măsura în care se prevede prin lege.
Potrivit dispozițiilor art.10 din Legea nr.3/1977, baza de calcul pentru stabilirea pensiei este media, din 5 ani consecutivi din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de bază, precum și a sporurilor cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă, potrivit legii.
În același sens sunt și prevederile art.164 alin.3 din Legea nr.19/2000, așa cum au fost modificate prin Legea nr.338/2002, conform cărora, la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.1, se au în vedere și sporurile cu caracter permanent dovedite cu adeverințe eliberate de unitate, așa cum este cazul în speță.
De asemenea, așa cum corect a observat instanța de fond, potrivit art.23 alin.1 din Legea nr.19/2000, baza de calcul lunară a contribuției individuale de asigurări sociale o constituie salariile realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile prevăzute de lege sau de contractul individual de muncă și care se au în vedere la stabilirea punctajului prevăzut de art.78 din aceeași lege, articol care, contrar susținerilor recurentei, este incident în cauză.
Recurenta interpretează restrictiv prevederile pct.VI din nr.OUG4/2005 în sensul că unele sporuri, printre care și acordul global, nu se iau în calcul la determinarea punctajelor anuale pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor stabilite în baza legislației anterioare, fără a avea în vedere și incidența în cauză a textelor de lege sus arătate.
În același sens, în mod corect instanța de fond a reținut că, potrivit art.2 alin.1 din nr.OUG4/2005, recalcularea drepturilor de pensie se face cu respectarea principiului contributivității instituit de art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, iar potrivit art.-7 alin.3 din același act normativ, decizia de recalculare poate fi modificată la cerere în baza actelor doveditoare întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă elemente noi decât cele avute anterior în vedere, referitoare la drepturi cu caracter salarial ce se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual și la stagiile de cotizare realizate până la data de 01.04.2001.
Față de cele ce preced, constatând că sentința atacată este legală și temeinică, fiind la adăpost de criticile formulate, în temeiul art.312 alin.1 Cod pr.civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii împotriva sentinței civile nr.1556/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30.04.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red./Thred. 2ex.
Președinte:Nicoleta VesaJudecători:Nicoleta Vesa, Monica Maria Mureșan, Victor
