Cerere recalculare pensie. Decizia 5139/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5139
Ședința publică din data de 30 2009
Completul compus din:
Președinte: JUDECĂTOR 1: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 2: Ligia Epure
JUDECĂTOR 3: Marin Panduru
Grefier - -
*******
Pe rol, soluționarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D, împotriva sentinței civile nr.1311/08.04.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant M.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns intimatul reclamant, lipsind recurenta pârâtă.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de soluționare, acordă cuvântul părții prezente.
Intimatul reclamant solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond, ca fiind temeinică și legală.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr.1311/08.04.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- s-a admis cererea formulată de reclamant și pe pârât CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE.
S-a dispus obligarea pârâtei să îi recalculeze pensia prin luarea în considerare a sporului de program prelungit prevăzut în adeverința nr.4739/2008 emisă de SC SA C.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Instanța a apreciat că intimata a procedat greșit neluând în calcul sumele încasate de contestator ca spor pentru regim prelungit.
Potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 din OUG nr. 4/2005, recalcularea se face cu respectarea principiilor prevăzute de Legea nr. 19/2000, legea cadru în materia drepturilor de pensie și asigurări sociale în sistemul public, care prevede condițiile în care se stabilesc, se calculează și se plătesc drepturile de pensie ale persoanelor asigurate în acest sistem.
Actul normativ mai sus menționat statuează și principiile pe baza cărora se organizează și funcționează sistemul public de pensii, între acestea regăsindu-se principiul contributivității, reglementat de dispozițiile art.2 al.1 lit.e ce este definit ca fiind principiul,conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite".
acestor venituri ar contraveni principiului contributivității, instituit de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. De aceea, veniturile invocate trebuie avute in vedere la recalcularea drepturilor de pensie.
Neluarea in considerare a acestui principiu, în condițiile în care s-a făcut dovada reținerii și plății CAS și pentru aceste sume, ar conduce la obținerea unei prestații de asigurări sociale ce nu ar fi proporționale cu prețul plătit pentru riscul asigurat, ceea ce ar fi inechitabil.
Atâta vreme cât în adeverința 4739/2008 emisă de SC SA C se menționează expres că s-a plătit CAS-ul corespunzător, fila34, aplicând principiul contributivității enunțat mai sus, pârâta trebuia să ia în calcul adeverința menționată.
În copiile statelor de plată trimise spre exemplificare, filele 36-37, sporul de regim prelungit este evidențiat separat și a avut caracter permanent.
În plus nu ar fi avut relevanță temeiul legal în baza căruia s-a plătit CAS-ul, dacă a existat sau nu un temei legal pentru plata acesteia, câtă vreme această contribuție la fondul de asigurări sociale s-a plătit efectiv, banii au intrat în fondul de asigurări sociale și au fost folosiți de acesta.
Potrivit art 4 alin. 3 din OUG4 / 2005, angajatorul poartă întreaga răspundere pentru exactitatea datelor menționate în adeverință și câtă vreme intimata nu a contestat în instanță adeverința respectivă și nu s-a dispus anularea ei, pârâta nu are nici o justificare pentru a nu ține seama de ea.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs de pârâta Casa Județeană de Pensii D criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie:
Învederează că nu a fost avută în vedere adeverința deoarece nu se poate poate utiliza retribuția primită pentru timpul efectiv lucrat de 10 ore, având în vedere adresa nr. 1375/2006, în care se precizează, că durata zilei de muncă, în activitatea de construcții sau munca de șantier era stabilită la 10 ore/ zi, păstrându-se retribuția de încadrare lunară corespunzătoare funcției de 8 ore/zi.
Plata pentru orele prestate peste programul de lucru a fost inclusă în salariu și nu acordată ca spor la salariu.
De asemenea din anexa la OUG 4/2005, pct. VI rezultă că nu pot fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual,întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor,conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001,formele de retribuire în acord sau cu bucata,în regie sau după timp,pe bază de tarife sau cote procentuale.
Curtea constată a fi nefondat recursul, pentru următoarele considerente:
Dispozițiile art. 1 și 2 din OUG nr. 4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat stipulează faptul că - pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 01 aprilie 2001 se recalculează în condițiile prevăzute de acest act normativ, recalcularea efectuându-se prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii cu respectarea prevederilor legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale cu modificările și completările ulterioare.
Dispozițiile art. 2 lit. "e" din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale consacră ca unul dintre principiile fundamentale ale asigurărilor sociale din România, principiul contributivității, principiu conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Având în vedere aceste dispoziții legale care stipulează obligația caselor județene de pensii să recalculeze pensiile pentru limită de vârstă stabilite anterior datei de 01 aprilie 2001, data intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, în funcție de noile date și elemente puse la dispoziție de către persoanele îndreptățite, în raport de principiile fundamentale stabilite de legea nouă, în mod întemeiat prima instanță admis contestația.
În speță reclamantul a fost pensionat potrivit legii nr.3/1977 iar ulterior a formulat cerere pentru a i se lua în considerare sumele menționate în adeverința depusă la dosar.
Refuzul recurentei de a recalcula pensia reclamantului este nejustificat având în vedere dispozițiile OUG.nr.4/2005 menționate mai sus precum și dispozițiile art. 164 alin.1 lit. a din Legea nr.19/2000 care prevăd că la determinarea punctajelor anuale până la intrarea în vigoare a prezentei legi se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă respectiv salariile brute, până la data de 1 iulie 1977 și salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991.
Din adeverința eliberată de SA, rezultă că reclamantul a fost angajatul acestei unități în funcția de și maistru în perioada 1965-1988, a practicat program de lucru prelungit- mai mare de 8 ore- și a primit pentru orele lucrate peste programul normal de lucru, sumele menționate în aceasta.
Aceasta nu înseamnă că la stabilirea punctajului se are în vedere doar retibuția aferentă unui program de 8 ore zilnic pentru următoarele argumente.
Art.1 din nr.1546/1952 prevede că atunci când pentru realizarea planului de stat este necesar să se lucreze mai mult de 8 ore pe zi, se poate aproba un program de lucru de până la 10 ore /zi.
În art. 2 se prevede și modul de plată a acestor ore,respectiv orele efectuate în aceste condiții de către muncitori, inginerii șefi, etc, vor fi considerate și plătite ca ore normale, ceea ce înseamnă că pentru această perioadă retribuția tarifară lunară a fost mai mare.
Dispozițiile art. 2 din nr.1546/1952 sunt clare, ceea ce înseamnă că pentru perioada în care a prestat activitate în program de 10 ore reclamantul a beneficiat de o retribuție tarifară mai mare care reprezintă contraprestația muncii desfășurată în cele 10 ore și care nu intră sub incidența dispozițiilor din anexa la OUG. nr. 4/2005, punctul VI și astfel să fie exclusă de la recalcularea pensiei.
În consecință,aceste sume trebuie să fie luate în calcul la recalcularea pensiei în raport de dispozițiile art.2 din OUG nr.4/2005 coroborate cu art.78 din Legea nr. 19/2000 întrucât, pentru sumele salariale primite, angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii.Cum bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătite de către angajator aferentă veniturilor salariale obținute de către salariat este firesc ca o parte din această contribuție să se întoarcă către fostul salariat, în prezent pensionar și să fie avute în vedere la recalcularea drepturilor de pensie conform Legii nr. 19/2000.
În partea finală a OUG nr. 4/2005 se face mențiunea că nu pot fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
Nu se poate eluda însă, faptul că în baza dispozițiilor art. 2 alin. 1 din aceeași ordonanță, recalcularea se face cu respectarea principiilor prevăzute în Legea nr. 19/2000, iar neluarea în considerare a acestor venituri salariale ar contraveni principiului contributivității instituit de art. 2 lit."e" din Legea nr.19/2000 conform cărora drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Dispozițiile OUG nr. 4/2005, act normativ pe baza căruia recurenta și-a întemeiat recursul, este interpretat de aceasta în detrimentul principiilor instituite de către Legea nr. 19/2000, încălcându-se principiul ierarhiei actelor normative, ordonanța respectivă fiind dată în aplicarea legii, în cuprinsul ei făcându-se mențiunea că recalcularea pensiilor se face cu respectarea principiilor legii noi, cu luarea în calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii în perioada anterioară.
Față de aceste precizări Curtea constată că hotărârea Tribunalului Dolj este legală, nefiind afectată de nici unul de motivele de casare sau modificare prevăzute de dispozițiile art. 304 cod procedură civilă, și în conformitate cu disp. art. 312 cod procedură civilă, respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D, împotriva sentinței civile nr.1311/08.04.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant M, având ca obiect, recalculare pensie.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 30.09.2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red.Jud.
Tehn./Ex.2/28.10.2009
/ și
OPINIE SEPARATĂ
Admite recursul. Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a stabilit o situație de fapt eronată și a făcut o greșită aplicare a legii.
Astfel, instanța în mod greșit a reținut că sumele primite în plus de către contestator pentru orele lucrate peste programul normal de lucru reprezintă sporuri. Aceste sume nu reprezintă un spor pentru lucrul peste program ci reprezintă retribuția contestatorului pentru acele ore, acesta fiind plătit în regim după timpul lucrat pentru acele ore lucrate peste programul normal de 8 ore.
Acest lucru se poate observa chiar din adeverința emisă de unitatea angajatoare și invocată de către contestator și din care reiese că acesta nu a primit un spor, spor care se evidențiază printr-un procent fix din retribuția tarifară, ci diferite sume de bani lunar, în raport cu orele lucrate.
De asemenea 1546/21 08 1952, actul normativ care reglementa plata acestor ore arată în art. 2 că orele respective vor fi considerate și plătite ca ore normale nu ca spor.
Același lucru îl face și Decretul nr. 175/1973.
Instanța de fond reține de asemenea, în baza adeverinței emisă de unitate, că pentru sumele respective, s-ar fi plătit CAS.
Și această concluzie este greșită.
Din analiza statelor de salarii depuse la dosar reiese în mod clar că această contribuție s-a plătit doar pentru sume reprezentând lucrul în program normal de 8 ore nu și pentru sumele primite pentru orele suplimentare.
Aceasta este și rațiunea pentru care OUG 4/2005 a exclus de la recalculare aceste sume.
Astfel potrivit anexei la această ordonanță, și care reglementează sporurile și majorările de retribuție ce se iau în calcul la stabilirea pensiilor cu ocazia recalculării,art. IV, nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale;
Cum contestatorul a fost retribuit așa cum s-a arătat după timp, pentru orele lucrate peste programul normal de lucru, în speță sunt aplicabile dispozițiile legale mai sus enunțate, astfel că sentința este una nelegală și netemeinică, motiv pentru care în baza art. 304 pct.9 cod proc. Civ. și 312 cod proc. Civ. va fi admis recursul și modificată sentința în sensul respingerii contestației.
Judecător,
- -
Președinte:Mariana PascuJudecători:Mariana Pascu, Ligia Epure, Marin Panduru
