Cerere recalculare pensie. Decizia 521/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 6801/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 521R
Ședința publică de la 01 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nadia Raluca Ilie
JUDECĂTOR 2: Dragoș Alin Călin A -
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol, soluționarea recursului formulat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.6361 din data de 19.10.2009 pronunțate de Tribunalul București Secția a VIII-a Civilă, Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect - recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Având în vedere faptul că prin cererea de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă, Curtea, din oficiu, invocă excepția tardivității declarării recursului, întrucât comunicarea sentinței către Casa de Pensii a Municipiului B s-a făcut în data de 16.11.2009, iar recursul a fost declarat în data de 03.12.2009 și reține cauza în pronunțare sub acest aspect.
CURTEA
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.6361/19.10.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea formulata de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B; a obligat pârâta la emiterea unei noi decizii privind recalcularea pensiei pentru limită de vârstă cuvenită reclamantului în care, la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat în stagiu complet de cotizare de 25 de ani.
A obligat pârâta la plata către reclamant a diferențelor dintre pensia recalculată conform prezentei sentinței și pensia efectiv încasată, începând cu data de 01.07.2008 și până la zi.
A obligat pârâta să plătească reclamantului suma de 1200 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
În considerente a reținut că reclamantului i s-au deschis drepturile la pensie începând cu data de 01.11.2004 conform deciziei nr. -/11.04.2005, din care rezultă că punctajul mediu anual determinat la stabilirea cuantumului pensiei a fost calculat prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 30 de ani și 6 luni.
Așa cum rezultă din mențiunile carnetului de muncă depus în copie xerox la dosar dar și din decizia emisă în data de 28.10.1999 privind acordarea pensiei pentru pierderea capacității de muncă în baza Legii nr.3/1977, reclamantul a avut o vechime efectivă în grupa I de muncă de peste 25 de ani.
Critica adusă deciziei de pensionare referitoare la stagiul complet de cotizare utilizat pentru determinarea cuantumului pensiei este întemeiată conform celor ce urmează a fi expuse în continuare.
Potrivit art.2 din Legea nr. 226/2006, perioadele de timp în care asigurații își desfășoară activitatea pe durata programului normal de lucru din luna respectivă numai în locurile de muncă încadrate în condiții speciale sunt stagii de cotizare în condiții speciale, în această categorie fiind incluse și perioadele de timp anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 în care asigurații și-au desfășurat activitatea conform legislației în grupa I de muncă și care, potrivit Legii nr.226/2006, sunt încadrate în condiții speciale.
Activitatea desfășurată de către reclamant până la pensionarea pentru invaliditate survenită în anul 1999 încadrată în grupa I de muncă conform Ordinului nr.50/1990, satisface cerința Legii nr.226/2006, activitatea respectivă regăsindu-se în anexele acestei legi.
Potrivit art. 3, asigurații care realizează un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condiții speciale, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea cu 15 ani a vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr.3 din Legea nr. 19/2000, art.5 stipulând în continuare că în această situație, punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare.
Pentru motivele de fapt și de drept anterior expuse instanța a admis acțiunea și a obligat pârâta la emiterea unei decizii privind recalcularea pensiei pentru limită de vârstă cuvenită reclamantului, în care, la stabilirea punctajului mediu anual, să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 25 de ani.
Dreptul la pensie calculată conform prezentei hotărâri este retroactiv pentru reclamant, respectiv este actual începând cu data de 01.07.2008, conform dispozițiilor art.95 alin.3 din Legea nr. 19/2000, din înscrisurile depuse la dosar rezultând că la data de 24.06.2008 reclamantul a formulat către pârâtă cerere pentru recalcularea pensiei în sensul celor prezentate și în acțiunea de față.
Așadar, pârâta a fost obligată să-i plătească reclamantului diferențele dintre pensia recalculată și pensia efectiv încasată începând cu data de 01.07.2008 la zi.
Împotriva sus-menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului, a arătat că sentința instanței de fond este criticabilă sub aspectul analizării probelor administrate și al aplicării greșite a prevederilor legale.
În motivarea cererii contestatorul a arătat că solicită revizuirea pentru recalculare în baza Legii nr.3/1977 și OUG nr.4/2005 precum și a Legii nr.226/2006 privind ieșirea la pensie în condiții deosebite de muncă.
Cererea reclamantului este întemeiată greșit, deoarece acesta a ieșit la pensie pentru limită de vârstă în baza Legii nr. 19/2000, teoretic putând beneficia și de prevederile Legii speciale nr.226/2006, privind condițiile speciale de muncă.
Din actele depuse de recurentă la dosarul instanței, respectiv decizia nr.-/11.04.2005 prin care i s-au stabilit drepturi de pensie pentru limită de vârstă, rezultă faptul că i s-au luat în calcul 25 de ani în grupa I de muncă (conform Legii nr.3/1977).
Cei 25 de ani lucrați în grupa I de muncă ( conform Legii nr.3/1977) nu se încadrează în prevederile art. 3 din Legea nr. 226/2006 care specifică clar utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 25 ani pentru 25 ani lucrați efectiv în condiții speciale.
Instanța de fond în mod greșit asimilează cei 25 de ani lucrați în grupa I de muncă cu 25 de ani lucrați în condiții speciale conform Legii nr. 226/2006.
Recurenta a menționat faptul că instanța de fond este într-o mare eroare, condițiile speciale și cele deosebite sunt diferite.
Anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, locurile de muncă erau încadrate potrivit Legii nr. 3/1977 în grupe de muncă respectiv: - grupa I de muncă și grupa a-II-a de muncă.
Noua lege a renunțat la acest sistem de clasificare a locurilor de muncă, însă potrivit art. 18 alin. 2 " cotele de contribuții de asigurări sociale sunt diferențiate în funcție de condițiile de muncă normale, deosebite sau speciale".
Cotele de contribuții de asigurări sociale prevăzute la alineatele (2) și (3) ale art. 18, au fost reglementate pentru anul 2004 prin alin. (1) al art. 23 din Legea nr. 519 din 3 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 864 din 4 decembrie 2003, după cum urmează:
Art. 23: în anul 2004, cotele de contribuție de asigurări sociale se stabilesc în baza art. 18 alin. (2) și (3) din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează:
- pentru condiții normale de muncă - 31,5%;
- pentru condiții deosebite de muncă - 36,5%;
- pentru condiții speciale de munca - 41,5%."
În art.19, Legea nr.19/2000 definește categoria locurilor de muncă în condiții deosebite, dar nu le enumeră, prevăzând că acestea se stabilesc prin hotărâre de guvern.
În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiții deosebite reprezintă acele locuri care, în mod permanent sau în anumite perioade, pot afecta esențial capacitatea de muncă a asiguraților datorita gradului mare de expunere la risc.
Art. 20 din Legea nr. 19/2000 stabilește însă în mod expres locurile de muncă în condiții speciale, care nu coincid decât în mică parte cu cele încadrate în fosta grupă I de muncă. O mare parte din locurile încadrate anterior în grupa I de muncă, se regăsesc în prezent în grupa locurilor de muncă în condiții deosebite.
Potrivit notelor interne transmise de CNPAS, activitatea desfășurată în grupa I de muncă nu face obiectul "condițiilor speciale" din Legea nr. 19/2000, acestea fiind reîncadrate.
În consecință, grupa I de muncă reglementata prin Legea nr. 3/1977 nu este asimilata de Legea nr. 19/2000, în cadrul condițiilor speciale de muncă.
De asemenea, contribuția de asigurări sociale a fost plătită la nivelul cotelor stabilite pentru grupa I de muncă potrivit Legii nr. 3/1977, precum și Ordinului nr. 50/1990 Anexa 1 pct. 1 alin.6 precum și HG nr. 267/1990.
Prin art.43, Legea nr. 19/2000 stabilește norme derogatorii cu privire la stagiu și vârsta de pensionare pentru cei care și-au desfășurat activitatea în locuri de muncă în condiții speciale, nu în grupa I de muncă potrivit Legii nr. 3/1977.
Recurenta consideră că stagiul complet de cotizare de 30 de ani utilizat de Casa Locală de Pensii Sector 4 la recalcularea drepturilor de pensie este cel corect, reclamantul neîndeplinind condițiile prevăzute de Legea nr.226/2006 privind utilizarea stagiului complet de cotizare de 25 de ani.
În ceea ce privește obligarea recurentei, ca instituție, la plata cheltuielilor de judecată, aceasta trebuia întemeiată în drept prin dovedirea culpei procesuale. Culpa procesuală se poate dovedi prin neîndeplinirea atribuțiilor sau prin săvârșirea unei fapte ilicite.
Obligarea Casei de Pensii a Municipiului B la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1200, fără a fi întemeiat în drept, onorariu care oricum ar fi trebuit cenzurat de către instanța de fond în temeiul art. 274 alin. 3, având în vedere speța, cât și singurul termen de judecată, este dată cu încălcarea gravă a legii și principiilor de drept, prin netemeinicia considerentelor sentinței.
În drept, ținând cont de cele expuse mai sus și de prevederile art.304 pct. 8 și 9 și art. 3041Cod. proc. civ. și a Legii nr. 19/2000 cu modificările și completările ulterioare și Legea nr.226/2006, recurentă solicită instanței admiterea recursului și modificarea sentinței civile nr.6361 pronunțate în ședința publică din 19.10.2009 de către Tribunalul București - Secția a-VIII-a, iar pe fond respingerea acțiunii d-lui, ca netemeinică și nelegală.
Cercetând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că la termenul de judecată din 01.02.2010 a invocat, din oficiu, excepția de tardivitate a recursului.
Într-adevăr, potrivit art. 301. pr. civ. aplicabil în materia litigiilor de asigurări sociale conform art. 158 din Legea nr. 19/2000 rep. termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
În speță, potrivit dovezii aflate la fila 86 dosarului de fond, sentința atacată a fost comunicată pârâtei-recurente la data de 16.11.2009, față de care termenul de recurs, calculat, conform art. 101 alin. 1. pr. civ. pe zile libere, a expirat la 02.12.2009, zi lucrătoare, prin raportare la care formularea prezentului recurs la 03.12.2009, conform vizei Tribunalului, s-a făcut tardiv, calea de atac urmând a fi respinsă în consecință.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului împotriva sentinței civile nr.6361 din data de 19.10.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 01.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
A
GREFIER,
Red:
Tehnored:
2 EX./01.02.2010
Jud. fond:
Președinte:Nadia Raluca IlieJudecători:Nadia Raluca Ilie, Dragoș Alin Călin
