Cerere recalculare pensie. Decizia 5315/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - recalculare pensie -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5315
Ședința publică de la 07 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 2: Ligia Epure
JUDECĂTOR 3: Corneliu Maria
Grefier - -
**************
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, împotriva sentinței civile nr. 1566 din 15.04.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează, că recursul este declarat și motivat în termenul legal și recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii D, a solicitat în temeiul art 242 pr.civ, judecarea în lipsă.
Constatându-se cauza în stare de judecată, s-a trecut la soluționare:
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr.1566 din 15.04.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr- s-a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii
S-a dispus obligarea pârâtei că recalculeze pensia reclamantului cu luarea în considerare a adeverinței nr. 1052/27.11.2008 emisă de C, drepturile urmând a fi acordate începând cu data 01.03.2009.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Din cuprinsul anexei buletinului de calcul al pensiei de care beneficiază în prezent reclamantul, rezultă că sumele reprezentând veniturile suplimentare menționate în adeverința invocată nu au fost valorificate cu ocazia recalculării drepturilor de pensie.
Potrivit adeverinței 1052/27.11.2008 eliberată de SC SA C, reclamantul a fost angajat al societății și a beneficiat de venituri suplimentare - adaosuri(diferențe de manoperă), adaosul plătit având un caracter permanent și a fost acordat în funcție de manopera repartizată pe lucrare.
În perioada menționată, societatea a calculat, reținut și virat contribuția pentru asigurările sociale, dar salariatului nu i s-a calculat, reținut și virat contribuția pentru pensia suplimentară.
În aceste condiții, instanța a constatat că valorificarea acestei adeverințe în temeiul art. 7 alin 3 din OUG nr. 4/2005 este în concordantă cu principiile instituite prin Legea nr 19/2000, iar aceste sume se impuneau a fi valorificate chiar dacă prin OUG nr 4/2005 se menționează că ele nu pot fi avute la recalcularea drepturilor de pensie, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01 04 2001.
Conform dispozițiilor art. 7 alin 3 din OUG nr 4/2005 aprobată și modificată prin Legea nr. 78/2005, decizia de recalculare poate fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar,întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial, care, conform Legii nr.19/2000,cu modificările și completările ulterioare, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate până la data de 01 04 2001.
Deși prin OUG nr 4/2005 se menționează că aceste sume nu se iau în calcul la determinarea punctajelor anuale, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor stabilite în baza legislației anterioare, nu se poate ignora faptul că potrivit dispozițiilor art 2 alin 1 din OUG nr 4/2005, recalcularea se face cu respectarea principiilor prevăzute de Legea nr 19/2000. Neluarea în calcul a veniturilor dobândite de reclamant cu caracter permanent și pentru care s-au virat contribuțiile de asigurări sociale ar contraveni principiului contributivității instituit de art 2 lit e din Lg nr 19/2000, acesta fiind motivul pentru care veniturile invocate trebuie avute în vedere la recalcularea drepturilor de pensie.
Încălcarea acestui principiu, în condițiile în care s-a făcut dovada reținerii CAS și pentru aceste sume, ar conduce la obținerea unei prestații de asigurări sociale ce nu ar fi proporțională cu prețul plătit pentru riscul asigurat, ceea ce ar fi inechitabil.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie arătând următoarele:
Adeverința nu poate fi avută în vedere deoarece potrivit prevederilor exprese ale punctului VI din Anexa la OUG nr. 4/2005, aceste adaosuri, manoperă repartizată pe lucrare sau diferențe de manoperă reprezintă muncă în acord și nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, neavând un caracter permanent.
Susținerea contestatoarei că aceste venituri au avut caracter permanent deoarece unitatea angajatoare a virat contribuția la bugetul asigurărilor sociale nu poate fi avută în vedere deoarece caracterul permanent este dat de plata contribuției la pensia suplimentară care era plătită de salariat numai pentru sumele încasate drept salarii și sporurile cu caracter permanen, așa cum prevăd dispozițiile art. 10 și art. 64 din legea nr. 3/1977.
S-a menționat că, din cuprinsul adeverinței nr. 1052/29 noiembrie 2008 este menționat faptul că unitatea nu a reținut și virat contribuția pentru pensia suplimentară, acest fapt însemnând că aceste venituri nu au avut caracter permanent.
De asemenea, susținerea contestatorului că OUG nr. 4/2005 nu ar respecta principiul ierarhiei actelor normative statuat de Legea nr. 24/2000 întrucât modifică principiile Legii nr. 19/2000 întrucât la acordul global nu se reținea contribuția salariatului la bugetul asigurărilor sociale iar potrivit art. 37 din Legea nr. 19/2000 stagiul de cotizare este definit ca fiind însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuția la bugetul asigurărilor sociale de către angajator și de asigurat.
S-a mai invocat și principiul contributivității care presupune contribuirea la bugetul asigurărilor sociale de stat atât de angajator cât și de către angajat iar drepturile de asigurări sociale sunt cuvenite în funcție de perioada de contribuție, nefiind atributul instanței de a stabili aplicabilitatea OUG nr. 4/2005.
S-a mai arătat că adeverința nu poate fi considerată un act doveditor al stagiului de cotizare realizat de către contestator întrucât nu menționează expres faptul că nu a fost reținută contribuția salariatului (pensia suplimentară) la bugetul asigurărilor sociale de stat.
Punctul de vedere al contestatoarei potrivit căruia Legea nr. 19/2000 instituie obligativitatea calculării pensiei potrivit art. 78 este o lipsă de armonizare legislativă între Legea nr. 19/2000 și OUG nr. 4/2005 nu poate fi avut în vedere deoarece deoarece se întemeiază numai pe art. 78, fără să țină cont de prevederile art. 164 alin. 2 din acest act normativ care stabilește clar și expres elementele care se au în vedere la determinarea punctajului pentru perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, respectiv, 1 aprilie 2001, conform modalității de calcul prev. de art. 78.
Au fost invocate deciziile nr. 762/2008 și nr. 120/2007 ale Curții Constituționale precum și principiul egalității care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege.
Verificând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate, Curtea constată recursul nefondat, urmând a-l respinge, pentru următoarele considerente:
Dispozițiile art. 1 și 2 din OUG nr. 4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat stipulează faptul că - pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 01 aprilie 2001 se recalculează în condițiile prevăzute de acest act normativ, recalcularea efectuându-se prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii cu respectarea prevederilor legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale cu modificările și completările ulterioare.
Dispozițiile art. 2 lit."e" din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale consacră ca unul dintre principiile fundamentale ale asigurărilor sociale din România, principiul contributivității, principiul conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Având în vedere aceste dispoziții legale care stipulează obligația caselor județene de pensii să recalculeze pensiile pentru limită de vârstă stabilite anterior datei de 01 aprilie 2001, data intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, în funcție de noile date și elemente puse la dispoziție de către persoanele îndreptățite, în raport de principiile fundamentale stabilite de legea nouă, în mod întemeiat prima instanță admis contestația și a dispus anularea deciziei nr. - din 30 noiembrie 2005 emisă de intimată, stabilind obligația acesteia de a revizui drepturile de pensie ale contestatoarei cu luarea în considerare a adeverinței nr.1052/27 noiembrie 2008 emisă de SC SA
Din înscrisul respectiv depus la dosar de către contestatoare și invocat în susținerea cererii, rezultă că reclamantul a fost salariat al acestei societăți comerciale în perioada 16 dec. 1958-31 martie 1963; 16 mai 1966-31 dec. 1993 în funcția de inginer în perioada respectivă beneficiind, în afară de drepturile salariale trecute în carnetul de muncă și de adaos cu caracter permanent, diferență de manoperă, adaosurile respective fiind acordate în funcție de manopera repartizată (suma globală) pe lucrare (pentru colectivul elaborator).
În aceeași adeverință se menționează și faptul că aceste adaosuri s-au acordat în funcție de realizarea productivității muncii în conformitate cu dispozițiile art. 117 din Legea nr. 57/1974 și în conformitate cu prevederile din contractele colective de muncă începând cu anul 1992; că aceste sume acordate în plus față de retribuția tarifară au făcut parte din fondul de salarii realizat pentru care unitatea a calculat și virat CAS-ul, iar salariatului, conform legislației în vigoare de la acea dată, nu i s-a calculat, reținut și virat contribuția pentru pensia suplimentară.
Nu are relevanță împrejurarea că fostei salariate nu i s-a calculat, reținut și virat contribuția pentru pensie suplimentară pentru această sumă întrucât aceasta nu solicită recalcularea pensiei suplimentare.
Potrivit Legii nr. 3/1977, actul normativ în baza căruia s-a stabilit pensia contestatoarei, nu exista obligația salariatului de a vira contribuția pentru pensia de asigurări sociale, această obligație revenind numai angajatorului, numai noua lege a pensiilor nr. 19/2000 a instituit obligația acestei contribuții de asigurări sociale, atât pentru angajator cât și pentru angajat.
În condițiile în care, pentru sumele salariale primite conform statelor de plată în sistem de acord pe perioada 1958-1993 de către contestatoare, angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii; că aceste drepturi salariale suplimentare numite "adaosuri" aveau un caracter permanent, fiind incluse în salariul de bază brut; că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătite de către angajator aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute de către salariați, este firesc ca o parte din această contribuție să se întoarcă către foștii salariați, în prezent pensionari și să fie avute în vedere la recalcularea drepturilor de pensie conform Legii nr. 19/2000.
În partea finală a OUG nr. 4/2005 se face mențiunea că nu pot fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01 aprilie 2001 formele de retribuire în acord sau cu bucata,în regie ori după timp,pe bază de tarife sau cote procentuale.
Din adeverința eliberată de recurentă nu rezultă însă că intimata a lucrat în acord sau a fost retribuită în vreuna din aceste modalități ci doar că a primit în plus față de retribuția tarifară aceste sume-adaos permanent, repartizate fiecărui salariat conform L 57/1974.
Pe de altă parte nu se poate eluda faptul că în baza dispozițiilor art. 2 alin. 1 din aceeași ordonanță, recalcularea se face cu respectarea principiilor prevăzute în Legea nr. 19/2000, iar neluarea în considerare a acestor venituri suplimentare ar contraveni principiului contributivității instituit de art. 2 lit."e" din Legea nr.19/2000 conform cărora drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Dispozițiile OUG nr. 4/2005, act normativ pe baza căruia intimata și-a întemeiat recursul, este interpretat de aceasta în detrimentul principiilor instituite de către Legea nr. 19/2000, încălcându-se principiul ierarhiei actelor normative, ordonanța respectivă fiind dată în aplicarea legii, în cuprinsul ei făcându-se mențiunea că recalcularea pensiilor stabilite anterior datei de 01 aprilie 2001 se face cu respectarea principiilor legii noi, cu luarea în calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii în perioada anterioară anului 1990.
Conform dispozițiilor art. 23 din Legea 19/2000, baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale o constituie salariile individuale brute realizate lunar inclusiv sporurile și adaosurile iar potrivit art.78 din aceeași lege la stabilirea punctajului anual necesar calculării pensiilor se are în vedere salariul brut lunar individual,inclusiv sporurile și adaosurile sau după caz venitul lunar asigurat pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale.
Curtea constată că sunt neîntemeiate motivele de recurs formulate de intimată, potrivit cărora numai sporurile pentru care s-a plătit contribuția la pensia suplimentară ar putea sta la baza recalculării pensiei, în condițiile în care pensia suplimentară a fost reglementată mai târziu, inițial ca o contribuție facultativă de 2%, apoi de 3%, devenită ulterior obligatorie, plăți care,însă, au fost separate de contribuția de asigurări sociale, de 15%, respectiv 25%, contribuție care face obiectul contestației.
De asemenea, sunt neîntemeiate susținerile recurentei, potrivit cărora prin admiterea contestației, Tribunalul Dolj a încălcat principiul neretroactivității legii, aplicând Legea nr. 19/2000 anterior datei de 01 aprilie 2001, în condițiile în care dispozițiile OUG nr. 4/2005 prevăd în mod expres faptul că recalcularea pensiilor stabilite sub imperiul legii vechi, nr. 3/1977, are la bază principiile fundamentale prevăzute în legea nouă, nr. 19/2000, cu precădere la principiul fundamental al contributivității.
Dispozițiile art. V din OUG nr. 4/2005, prevăd faptul că la recalcularea pensiilor se au în vedere sporurile cu caracter permanent în conformitate cu prevederile Legii nr. 49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale, respectiv sporurile cu caracter permanent prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale de muncă, sporurile fiind avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual atât pentru perioadele anterioare cât și pentru cele ulterioare datei de 01 aprilie 1992.
respective primite de către contestatoarea au avut un caracter permanent, astfel încât pot fi incluse în categoria sporurilor cu caracter permanent avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual și, în final, la recalcularea pensiei.
Față de aceste precizări Curtea constată că hotărârea Tribunalului Dolj este legală, nefiind afectată de nici unul de motivele de casare sau modificare prevăzute de dispozițiile art. 304 pct.l-9 cod procedură civilă,și în conformitate cu disp. art. 312 cod procedură civilă, respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii D.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, împotriva sentinței civile nr. 1566 din 15.04.2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant, având ca obiect recalculare pensie.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Octombrie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. jud. -
./2ex/5 noiembrie 2009
,
Președinte:Mariana PascuJudecători:Mariana Pascu, Ligia Epure, Corneliu Maria
