Cerere recalculare pensie. Decizia 5920/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 3427/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5920R
Ședința publică de la 26 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nadia Raluca Ilie
JUDECĂTOR 2: Camelia Mioara Sprînceană
JUDECĂTOR - - A
GREFIER -
Pe rol, soluționarea recursului formulat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B împotriva sentinței civile nr.2154 din data de 17.03.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul,având ca obiect "recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul personal, lipsind recurenta Casa de Pensii a Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă intimatului cuvântul în combaterea recursului.
Intimatul solicită respingerea recursului declarat de Casa de Pensii a Municipiului B, ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, conform motivelor expuse în cuprinsul întâmpinării. Fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2154/17.03.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B; a obligat pârâta să emită o decizie, prin care să recalculeze pensia cuvenită reclamantului, retroactiv, începând cu data de 01.12.2005, cu luarea în considerare și a veniturilor atestate de adeverințele nr. 4433/18.12.2007 emisă de Proiect B, nr. 940/09.07.2008, nr. 1613/17.10.2007, nr. 1902/12.12.2005 emise de Proiect SRL.
În considerente a reținut că prin decizia nr. -/28.02.2008 emisă de Casa Locală de Pensii Sector 2 B au fost stabilite drepturile de pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă cuvenite reclamantului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000.
Din buletinul de calcul atașat deciziei s-a constatat că pârâta nu a luat în considerare veniturile suplimentare obținute sub formă de prime și ca urmare a aplicării sistemului de retribuire în acord global, venituri atestate de adeverințele nr. 4433/18.12.2007 emisă de Proiect B, nr. 940/09.07.2008, nr. 1613/17.10.2007, nr. 1902/12.12.2005 emise de Proiect SRL.
Instanța a apreciat că veniturile realizate în sistem de acord global și alte câștiguri suplimentare trebuie luate în considerare la calcularea drepturilor de pensie, pentru următoarele considerente:
Retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
Legea nr.27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat.
Prin art. 1, Decretul nr. 389/ 1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat.
Ordonanța de Urgență nr. 4/2005 stabilește prin art.1 și 2 că recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 01.04.2001, se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/ 2000.
Potrivit art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000, punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Prin art. 4 al. 2 și 3 din OUG nr. 4/2005, legiuitorul se abate de la principiul contributivității pe care îl afirmase categoric în Legea nr. 19/2000 și precizează că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioarei datei de 1.04.2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajelor, sunt enumerate în anexele ordonanței. Acestea pot fi dovedite prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii de către foștii angajatori.
În privința formelor de retribuire în acord, se menționează în anexa 1 Ordonanței că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare. Aceeași soluție este menționată pentru "alte sporuri care nu au avut caracter permanent".
S-a mai reținut de către Tribunal că, potrivit art.3 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, dreptul comun în materie, dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă pe baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege.
Acest principiu este reiterat în Legea nr. 19/ 2000 prin art. 2, care dispune că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
S-a apreciat că în speță au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, față de cele care decurg din acesta, dar nu-l respectă, pentru că soluția contrară presupune încălcarea principiului contributivității, cu consecința că nu s-ar realiza scopul avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia.
Prin urmare, pârâta trebuie să respecte acest principiu de bază al organizării și funcționării sistemului public, în considerarea prevederilor art. 1 din OUG nr. 4/2005 enunțat anterior și a adeverințelor eliberate de fostul angajator care certifică plata contribuției de asigurări sociale în raport și de veniturile suplimentare realizate de salariat.
Sintetizând, noua reglementare privind calculul drepturilor de pensie, instituită prin Legea nr. 19/2000, este construită în jurul acestui principiu fundamental, și anume că orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.
Pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 01.04.2001, data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000, acest principiu este respectat. Pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementarilor anterioare, soluția trebuie să fie aceeași, conform principiului "ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet".
diferite asupra chestiunii în discuție între casele de pensii și instanțele judecătorești sunt generate de inconsecvența legiuitorului.
Pe de o parte, se afirma în art. 2 al legii-cadru, principiul contributivității mai sus menționat.
Pe de altă parte, același legiuitor limitează fără nicio justificare rezonabilă aplicarea acestui principiu, în cuprinsul OUG nr. 4/2005, înlăturând din calculul pensiilor anumite venituri și sporuri obținute anterior datei de 01.04.2001, pe motiv că nu ar fi avut caracter permanent. Tot în OUG nr. 4/2005 se recunoaște posibilitatea valorificării unor venituri, în măsura în care pentru acestea s-au achitat contribuțiile de asigurări sociale.
Instanța a apreciat că ceea ce interesează nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, ci faptul că statul și-a încasat drepturile la momentul cuvenit, iar când vine rândul asiguraților să primească o contraprestație din partea statului, aceasta trebuie să fie corespunzătoare, pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre părți.
Prin urmare, în prezența acestei dualități de reglementare, revine instanței judecătorești sarcina de a hotărî că principiul contributivității afirmat în art. 2 din Legea nr. 19/2000 și dezvoltat în art. 78 alin. 1 din același act normativ primează și că, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, acestea trebuie luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
Pentru considerentele mai sus expuse, Tribunalul, în baza art. 89 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 a obligat pârâta să emită o decizie, prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenita reclamantei, retroactiv, începând cu data de 01.12.2005, cu luarea în considerare și a tuturor veniturilor atestate de adeverințele nr.4433/18.12.2007 emisă de Proiect B, nr. 940/09.07.2008, și nr. 1613/17.10.2007, nr. 1902/12.12.2005 emise de Proiect SRL.
Împotriva sus-menționatei hotărâri, în termen legal a declarat recurs Casa de Pensii a Municipiului B, înregistrat pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția a VII a Civilă și pentru Cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale sub nr-.
În susținerea recursului a arătat că, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat recalcularea drepturilor de pensie cu luarea în considerare a tuturor drepturilor de natură salarială, atestate de adeverințele nr.4433/18.12.2007, nr.940/09.07.2008, nr. 1613/17.10.2007 și nr. 1902/12.12.2005 pentru perioada 1955-2004.
Sentința atacată este criticabilă sub aspectul soluției pronunțate cu încălcarea vădita legii sub aspectul aprecierii probatoriilor administrate, precum și al nerespectării prevederilor art.21 coroborat cu art.23 și art. 26 raportat la art. 24 din Legea nr. 19/2000 modificată.
Casa de Pensii a Municipiului Baa rătat că, în realitate, temeiul emiterii actului atacat îl constituie aplicare eronată a prevederilor legale mai sus menționate, în sensul că, prin sentința civilă nr.2154/17.03.2009, instanța de fond obligă recurenta să emită o decizie prin care să recalculeze pensia de limită de vârstă cuvenita contestatorului, retroactiv, cu data de 01.12.2005, cu luarea în considerare a veniturilor atestate de adeverința nr.1613/17.10.2007 și adeverința nr.1902/12.12.2005 eliberate de SC Proiect SRL pentru perioada 01.04.2001-31.12.2004.
Hotărârea pronunțata de către instanța de fond nu cuprinde motivele de drept pe care se sprijină sau cuprinde motive contradictorii ori străine de natură pricini, (art. 304, pct. 7 Cod procedură civilă).
Art. 261 pct. 5 Cod procedură civilă prevede că hotărârea trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, precum și pe cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, motivarea constituind pentru părți o garanție puternică împotriva arbitrariului judecătorilor, iar pentru instanțele superioare un element necesar în exercitarea controlului declanșat prin căile de atac."
Motivarea unei hotărâri trebuie să fie clară, precisă, să nu se rezume la o înșiruire de fapte și argumente, să se refere la probele administrate în cauză și să fie în concordanță cu acestea, să răspundă în fapt și în drept la toate pretențiile formulate de către părți și să conducă în mod logic și convingător la soluția din dispozitiv.
Potrivit art. 23 alin.1 pct. b) din Legea nr.19/2000, baza lunară de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale în cazul asiguraților o constituie:
b) venitul lunar asigurat, prevăzut în declarația sau în contractul de asigurare socială, care nu poate fi mai mic de o pătrime din salariul mediu brut.
Având în vedere prevederile articolului mai sus menționat, instanța de fond obligă recurenta să ia în calcul veniturile atestate de adeverința nr.1613/17.10.2007 și adeverința nr.1902/12.12.2005 eliberate de SC Proiect SRL pentru perioada 01.04.2001 - 31.12.2004, încălcând prevederile art. 23 din Legea nr. 19/2000 coroborat cu art.37 din legea nr. 19/2000 modificată, în sensul că după data de 01.04.2001 se au în vedere salariile din adeverința de stagiu nr.14375/27.02.2008 care a constituit baza de calcul la care angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale conform prevederilor menționate mai sus.
În sistemul public stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat de către angajator și asigurat sau, după caz, s-a datorat și plătit de către asigurații prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. IV și V și alin. (2).
Stagiul de cotizare corespunzător contribuției de asigurări sociale datorate în condițiile art. 21 alin. (6) se determina prin aplicarea asupra perioadei de cotizare a raportului dintre cota de contribuție individuală de asigurări sociale și cota de contribuție de asigurări sociale aprobată pentru locurile de muncă în condiții normale.
Hotărârea pronunțata de către instanța de fond a fost dată cu încălcarea legii (art.304 pct.9 Cod procedură civilă), este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii.
Art. 6 " Persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. I, II și VI, denumite în continuare angajatori, precum și instituțiile care efectuează plata drepturilor de șomaj pentru șomerii prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. III sunt obligate să depună în fiecare lună, la termenul stabilit de CNPAS, declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat. Declarația se depune la casa teritorială de pensii, în raza căreia se afla sediul angajatorului."
Conform art. 24 din Legea nr.19/2000, baza lunară de calcul, la care angajatorul datorează contribuția de asigurări sociale, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asigurații prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. I și II.
Asigurarea evidenței nominale a asiguraților și a obligațiilor de plata către bugetul asigurărilor sociale de stat se realizează pe baza Declarației privind evidența nominala a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat, denumită în continuare Declarația nominală.
Potrivit legii, Declarația nominală se depune lunar, la data stabilită la casa teritorială de pensii în a cărei rază își are sediul angajatorul, persoană juridică sau își are domiciliul angajatorul persoana fizică, dar nu mai târziu de data de 25 lunii următoare celei pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale.
Ținând seama de cele de mai sus, recurenta consideră corect stabilita decizia de pensie și, pe cale de consecința, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea sentinței civile nr. 2154 pronunțate în data de 17.03.2009, potrivit dispozițiilor art. 304 pct.7, 9, și art. 3041 Cod procedură civilă și, reținând cauza spre competentă soluționare pe fondul cauzei, respingerea acțiunii formulate de, ca fiind neîntemeiată.
Cercetând recursul declarat prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că acesta este nefondat.
Astfel, deși a invocat prevederile art. 304 pct. 7. pr. civ. recurenta nu a arătat în ce constă pretinsa nemotivare sau motivare greșită a hotărârii, o simplă afirmație în acest sens nefiind suficientă, mai ales că sentința e motivată complet, corect și persuasiv, susținând în mod logic și neechivoc dispozitivul, pe baza stabilirii exacte a situației de fapt, corect încadrate juridic.
Pe fondul cauzei, Curtea reține că în mod legal și temeinic a statuat prima instanță că fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției datorate de participanții la sistemul public de pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite, conform principiului contributivității, care cere ca la stabilirea drepturilor de pensie să fie avute în vedere toate veniturile asupra cărora s-a calculat contribuția de asigurări sociale, înregistrate în carnetul de muncă sau evidențiate în adeverința eliberată de unitatea la care asiguratului și-a desfășurat activitatea.
În speță, s-a constatat că la stabilirea drepturilor de pensie cuvenite petentului, intimata nu a valorificat sumele încasate, prevăzute în adeverințele nr. 4433/18.12.2007 emisă de Proiect B, nr. 940/09.07.2008, nr. 1613/17.10.2007 și nr. 1902/12.12.2005 emise de SC Proiect SRL, depuse la dosar, începând cu data de 01.12.2005.
Or, Legea nr. 27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul realizat de angajat, totodată art. 1 din Decretul nr. 389/1972 dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul salariat.
Cât privește OUG nr. 4/2005, aceasta stabilește că recalcularea
pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1.04.2001, se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000, iar în privința formelor de retribuire în acord și premiilor acordate, în anexa 1 se menționează că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, nefăcând parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare.
Se reține, de asemenea, că și art. 3 din Legea nr. 3/1977 ocrotea dreptul la pensie al tuturor cetățenilor care desfășuraseră activitate permanentă, pe baza contractului de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege, principiul fiind reiterat și prin art. 2 din Legea nr. 19/2000, care dispune că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite.
Față de reglementările anterior enunțate, se apreciază că au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, în raport cu cele care decurg din el,dar nu-l respectă, pentru ca soluția contrară ar duce la nerealizarea scopului urmărit de legiuitor, respectiv ar crea o discriminare între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000.
Sub aceste aspecte, nu ar putea fi reținute, în sens contrar, argumentele din recurs întemeiate pe art. 5, 6, 23 și 24 din Legea nr. 19/2000, deoarece în litera și spiritul acestora, adeverințele în discuție fac mențiunea expresă cu privire la reținerea și virarea contribuțiilor de asigurări sociale în cuantumul datorat, potrivit legii, confirmând și din acest punct de vedere, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate.
În consecință, potrivit celor expuse, Curtea constată că recursul declarat este nefondat și va fi respins ca atare, în aplicarea art. 312 alin. 1. pr. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B împotriva sentinței civile nr.2154 din data de 17.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.10.2009
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red:
Tehnored:
2 EX./18.11.2009
Jud. fond:
Președinte:Nadia Raluca IlieJudecători:Nadia Raluca Ilie, Camelia Mioara Sprînceană
