Cerere recalculare pensie. Decizia 6199/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.5270/2009
- O M NIA -
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A - CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Decizia Civilă Nr.6199/
Ședința publică din data de 03 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Petre Magdalena
JUDECĂTOR 2: Farmathy Amelia
JUDECĂTOR 3: Zeca Dorina
GREFIER - - -
***************************
Pe rol fiind, soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii I, împotriva sentinței civile nr.696 F din data de 16.06.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă, în dosarul nr- (format vechi nr.1555/2009), în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect"recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședința publică, nu au răspuns recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii și intimatul-reclamant.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează Curții faptul că, prin motivele de recurs formulate în cauză, recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii Ias olicitat judecarea pricinii în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin.(2) Cod proc. civilă.
Curtea, constatând că, în cauză, recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii Ias olicitat judecarea pricinii în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin.(2) Cod proc. civilă, constată cauza în stare de judecată și o reține în vederea soluționării.
CURTEA,
Asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.696 F din data de 16.06.2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Ialomița - Secția Civilă a admis cererea formulată de reclamantul, împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii I ( I) și a obligat-o pe aceasta să recalculeze drepturile de pensie cuvenite reclamantului, prin utilizarea veniturilor reprezentând remunerația pentru orele festive, orele festive suplimentare și orele suplimentare, efectuate pe tot parcursul anului, menționate în adeverința nr. 851/19.08.2008, eliberată de Sucursala de Marfă C - Exploatare Marfă
În considerentele sentinței pronunțate, s-a reținut că, potrivit deciziei de pensionare nr. 77667 din data de 21.11.1997, reclamantul este beneficiarul unei pensii calculată în temeiul dispozițiilor Legii nr. 3/1997.
A mai reținut că, prin decizia nr. 77667 din data de 25.01.2009, emisă de pârâtă, drepturile de pensie ale reclamantului au fost recalculate.
A avut în vedere dispozițiile Anexei 1 cap. V din nr.OUG 4/2005, care prevăd că:
"cu caracter permanent, în conformitate cu prevederile Legii nr.49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale:
- sporul de vechime în muncă (a se vedea pct. I);
- sporul pentru lucru în subteran, precum și pentru lucru pe platformele marine de foraj și extracție;
- indemnizația de zbor;
- sporul pentru condiții grele de muncă;
- sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal;
- sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare;
- alte sporuri cu caracter permanent prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale de muncă.
Aceste sporuri se utilizează la determinarea punctajului mediu anual atât pentru perioadele anterioare, cât și pentru cele ulterioare datei de 1 aprilie 1992, data intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 49/1992.".
Prima instanță a apreciat că din chiar întâmpinarea formulată de pârâtă rezultă că, la recalcularea pensiei reclamantului, nu s-au avut în vedere sumele acordate pentru orele de muncă prestate peste durata normală a timpului de lucru, întrucât pârâta a considerat că acestea nu sunt sporuri cu caracter permanent.
Cât privește contestația formulată de reclamant față de modul de recalculare a drepturilor sale de pensie, instanța de fond a constatat că aceasta se întemeiază pe următoarele considerente:
Potrivit cap. V al Anexei nr. 1 din nr.OUG 4/2005 rezultă că au caracter permanent și alte sporuri prevăzute ca atare în contractele colective sau individuale de muncă.
Or, din adeverința nr. 851 din data de 19.08.2008, emisă de Sucursala CFR Marfă C - de Exploatare Marfă F, rezultă că veniturile încasate pentru orele festive, orele festive suplimentare și orele suplimentare au caracter permanent, fiind prevăzute ca atare în art. 27 alin. 1 din Contractul Colectiv de Muncă.
Mai mult, se specifică în același înscris că, pentru aceste ore, unitatea angajatoare a plătit contribuția de asigurări sociale.
Ca urmare, instanța de fond a reținut că, într-o atare situație, pentru o corectă și justă aplicare a dispozițiilor art.2 lit. e), art. 23 alin. 1 lit. a), art. 160 alin. 5 și art. 162 alin 2 din Legea nr. 19/2000, la recalcularea pensiei reclamantului, pârâta trebuia să ia în calcul și veniturile cuprinse în adeverința sus-menționată.
Mai mult decât atât, a apreciat că, în raport de dispozițiile art. 164 alin. 3 și alin. 4 din Legea nr. 19/2000, chiar dacă nu au fost înscrise distinct în carnetul de muncă aceste mențiuni, în condițiile în care pentru acestea s-a achitat contribuția pentru asigurări sociale, ele trebuiau luate în considerare pentru că, în caz contrar, se ajunge la situația încălcării dispozițiilor art. 2 lit. e) din Legea nr. 19/2000 prin care se statuează principiul contributivității.
Pentru aceste considerente, prima instanță a apreciat că este întemeiată cererea reclamantului, motiv pentru care a admis-o și, pe cale de consecință, a obligat-o pe pârâtă să procedeze la recalcularea drepturilor de pensie ale reclamantului, prin utilizarea veniturilor reprezentând remunerația pentru orele de muncă prestate sistematic peste durata normală a timpului de lucru, menționate în adeverința nr. 288/21.03.2008, eliberată de fostul angajator Sucursala CFR Marfă C - de Exploatare Marfă
Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs, motivat în termenul legal, recurenta-intimată Casa Județeană de Pensii I ( I), criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând motivele prevăzute de art.304 pct.8 și pct.9 și art. 3041Cod proc. civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs, se arată că reclamantul este beneficiarul unei pensii din sistemul de stat, conform deciziei nr.77667/25.01.2009, drepturile de pensie pentru limită de vârstă și munca depusă fiind stabilite în conformitate cu prevederile Legii nr. 19/2000.
Recurenta-pârâtă mai arată că, prin cererea de chemare în judecată, intimatul-reclamant a contestat decizia nr.77667/25.01.2009, prin care i s-a recalculat pensia pentru limită de vârstă, pe baza datelor din adeverința nr. 851/19.08.2008, emisă de Sucursala CFR Marfă C - de Exploatare Marfă F, adeverință prin care se certifică faptul că acesta a obținut anumite sume, ce i-au fost acordate pentru orele de muncă prestate peste durata normală a timpului de lucru.
Invocă prevederile nr.OUG 4/2005, Anexa nr. 1 cap. V, care prevăd clar care sunt sporurile cu caracter permanent, ce se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, atât pentru perioadele anterioare, cât și pentru cele ulterioare datei de 01.04.1992.
Susține că sumele corespunzătoare orelor și/sau timpului de muncă suplimentar, peste durata normală a timpului normal de lucru, nu au avut un caracter permanent, în accepțiunea nr.OUG 4/2005,motiv pentru care nu au fost enumerate în conținutul acestui act normativ și în consecință, aceste venituri nu pot fi luate în considerare în procesul de recalculare a pensiei intimatului-reclamant.
În motivarea, în drept, a cererii de recurs, se invocă dispozițiile art. 304 pct. 8 și pct. 9 Cod proc. civilă.
Deși a fost legal citat, intimatul-reclamant nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat la instanța de recurs.
Nu s-au administrat probe noi în recurs.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, precum și, din oficiu, sub toate aspectele, potrivit dispozițiilor art.3041din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
Legea nr.19/2000 - legea-cadru în materia pensiilor stabilite în sistemul public - reglementează, prin norme cu caracter de protecție, cadrul și condițiile în care se stabilesc, se calculează și se plătesc drepturile de pensie ale persoanelor asigurate în acest sistem.
Astfel, art.161 alin.2 din actul normativ menționat mai sus prevede că: "În condițiile în care, pentru o anumită perioadă, în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale, asiguratul poate prezenta acte doveditoare de certificare. -".
Ca urmare, legiuitorul a înțeles sa ușureze sarcina probei pentru persoana asigurată în al cărei carnet de muncă nu sunt înregistrate toate datele necesare stabilirii și calculării drepturilor de pensie, prevenind în acest mod litigii viitoare, cu atât mai mult cu cât aparținea angajatorului obligația de a efectua operațiunile corespunzătoare în carnetul de muncă.
Potrivit dispozițiilor art.2 lit. e) din Legea nr.19/2000: "Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: - e)principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite; -.".
În raport de principiul contributivității, statuat de dispozițiile legale suscitate, Curtea apreciază că în mod justificat instanța de fond a reținut aspectul că intimatul-reclamant, în calitate de beneficiar al pensiei pentru limită de vârstă și munca depusă, a făcut dovada, atât cu înscrierile existente în carnetul său de muncă cât și cu actul de certificare eliberat de fostul angajator și anume, cu adeverința nr. 851/19.08.2008, eliberată de Sucursala de Marfă C - Exploatare Marfă F (aflată la fila 8 din dosarul de fond), a tuturor veniturilor realizate de acesta, inclusiv a celor suplimentare, obținute ca urmare a prestării orelor festive,orelor festive suplimentareșiorelor suplimentare,efectuate pe tot parcursul anului, venituri pentru care s-au virat contribuțiile legale de asigurări sociale (), conform prevederilor art.1 din Decretul nr.389/1972.
Curtea constată că sumele atestate de adeverința nr. 851/19.08.2008, reprezintă sporuri pentru ore de muncă prestateîn modsistematicpeste durata normală a timpului de lucru, prin natura, denumirea, modul în care au fost obținute și, mai mult, în baza dispozițiilor exprese ale legii, acestea având caracter permanent.
În acest sens, Curtea are în vedere dispozițiile pct. V din Anexa 1 la OUG nr. 4/2005, în care se menționează, fără echivoc, căsporul pentru lucrul sistematic peste timpul normal, intră în categoria sporurilor permanente, care se iau în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât au făcut parte din baza de calul al contribuțiilor de asigurări sociale, implicit a drepturilor de pensie.
În speță, faptul reținerii și virării contribuțiilor de asigurări sociale pentru sporurile obținute a fost întocmai confirmat în cuprinsul adeverinței sus-menționate. Or, astfel cum a statuat și prima instanță, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției datorate de participanții la sistemul public de pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor legale de asigurări sociale plătite, conformprincipiului contributivității,potrivit căruia, la stabilirea drepturilor de pensie, trebuie să fie avute în vedere toate veniturile asupra cărora s-a calculat contribuția de asigurări sociale, așa cum sunt acestea înregistrate în carnetul de muncă sau evidențiate în actele de certificare eliberate de unitățile la care asiguratul și-a desfășurat activitatea (foștii angajatori).
Curtea are în vedere și aspectul că și Legea nr.27/1996 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de către angajator, precum și că aceasta se calcula prin raportare la venitul realizat de angajat.
Are în vedere și prevederile art.1 din Decretul nr.389/1972, care dispuneau ca angajatorii să verse, la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat.
Mai are în vedere și dispozițiile art. 3 din Legea nr. 3/1977, care ocroteau dreptul la pensie al tuturor cetățenilor care desfășurau activitate permanentă, pe baza unui contract de muncă și pentru care angajatorii plătiseră contribuția de asigurări sociale prevăzută de lege, principiu ce este reiterat în dispozițiile art. 2 din Legea nr. 19/2000, care dispun că drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuției de asigurări sociale plătite.
Totodată, Curtea are în vedere și dispozițiile art.78 din Legea nr.19/2000, potrivit cărora:"Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică".
Așadar, Curtea, apreciind cădispozițiile legale cu valoare de principiu se aplică prioritar, își însușește argumentele instanței de fond și având în vedere și dispozițiilor art. 76 și următoarele din Legea nr. 19/2000, referitoare la stabilirea punctajului în vederea calculării drepturilor de pensie, precum și dispozițiile art. 2 din nr.OUG 4/2005, apreciază că este îndreptățit intimatul-reclamant la luarea în calculul drepturilor sale de pensie a tuturor veniturilor realizate, inclusiv a celor suplimentare, obținute ca urmare a prestăriiorelor festive,orelor festive suplimentareși orelor suplimentare, efectuate pe tot parcursul anului, pentru care unitățile angajatoare au plătit
Potrivit art.47 alin.2 din Constituție, republicată, cetățenii au dreptul la o pensie, stabilită conform legii. Ca urmare, legiuitorul este în drept să modifice, să completeze sau să abroge dispozițiile referitoare la condițiile de exercitare a dreptului la pensie "ori de câte ori consideră că situația economică a țării, resursele financiare existente permit sau impun anumite modificări",astfel cum a confirmat Curtea Constituțională a României.
Reformarea sistemului public de pensii este un obiectiv cuprins în Capitolul 7 - "Politica de protecție socială", din Programul de guvernare 2005-2008, de unde rezultă necesitatea adoptării unor măsuri de îmbunătățire a standardului de viață pentru persoanele vârstnice, in principal prineliminarea inechităților din sistemul public de pensii, existente între diferitele categorii de pensionari.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, au fost recalculate pensiile persoanelor pensionate anterior datei de 1 aprilie 2001, astfel încât toate pensiile să fie stabilite pe baza acelorași principii.
Chiar din preambulul nr.OUG4/2005 rezultă că acest act normativ a fost adoptat " n vederea susținerii măsurilor de reformare a sistemului de pensii prevăzute în Programul de guvernare, respectiv urgentarea procesului de recalculare a tuturor pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, aflate în plată, astfel încât să fie respectat principiul "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", precum și pentru asigurarea cadrului legal necesar recalculării pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, elemente care vizează interesul public și constituie situații de urgență,-.".
De asemenea, Curtea mai are în vedere șirincipiului p. egalității, reglementat de dispozițiile art.2 lit. b) din Legea nr.19/2000, potrivit cărora:
"Art. 2.- Sistemul public se organizează și funcționează având ca principii de bază: -
b)principiul egalității,care asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege; -.".
Pentru toate considerentele expuse mai sus, Curtea apreciază criticile recurentei-pârâte drept simple afirmații formale, lipsite de conținut juridic, astfel că le va înlătura, ca nefondate și, însușindu-și atât opinia, cât și argumentele primei instanțe, consideră că hotărârea fondului este legală și temeinică, astfel că o va menține ca atare.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art.312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta Casa Județeană de Pensii
În ceea ce priveșteeroarea de tehnoredactare strecurată în dispozitivul sentinței atacate, în sensul că, în mod greșit, s-a menționat că adeverința ce urmează a fi valorificată este adeverința nr. 288/21.03.2008, în loc de adeverința nr. 851/19.08.2008 - așa cum este corect-, Curtea reține că această împrejurare nu poate constitui un motiv de modificare sau de casare a sentinței atacate.
Astfel, câtă vreme, atât în minuta hotărârii fondului, cât și în considerentele acesteia, s-a menționat, în mod corect, adeverința nr. 851/19.08.2008, Curtea apreciază că eroarea strecurată în dispozitiv poate fi îndreptată, pe calea prevăzută de dispozițiile art. 281 Cod proc. civilă, de către instanța de fond, din oficiu sau la cererea părților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii I, împotriva sentinței civile nr.696 F din data de 16.06.2009, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă, în dosarul nr- (format vechi nr.1555/2009), în contradictoriu cu intimatul-reclamant .
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 03.11.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
red: / tehnored:
2 EX. / 03.12.2009
Jud. fond: ;
Președinte:Petre MagdalenaJudecători:Petre Magdalena, Farmathy Amelia, Zeca Dorina
