Cerere recalculare pensie. Decizia 875/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 875
Ședința publică de la 08 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marin Covei
JUDECĂTOR 2: Florența Carmen Cojocaru
JUDECĂTOR 3: Lucian
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D C, împotriva sentinței civile nr.612 din 19 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, având ca obiect recalculare pensie
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns intimatul-reclamant fiind reprezentat prin avocat și recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII DCp rin consilier juridic.
Procedura nelegal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, constatându-se cauza în stare de soluționare s-a acordat cuvântul părților.
Consilier juridic pentru recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D solicită admiterea recursului conform motivelor scrise, modificarea sentinței și respingerea acțiunii.
Avocat pentru intimatul-reclamant solicită respingerea recursului și menținerea sentinței ca legală și temeinică.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr.612 din 19 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr- s-a admis acțiunea formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
A fost obligată pârâta să recalculeze drepturile de pensie cuvenite reclamantei începând cu data de 01.12.2005, cu luarea în calcul a adeverinței 2526/27.05.2008 emisă de SC de Cercetare, Inginerie Tehnologică și Mine pe SA C
A fost obligată pârâta la 100 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut următoarele:
Din înscrisurile depuse la dosar, respectiv anexa buletinului de calcul, rezulta ca sumele reprezentând veniturile suplimentare menționate in adeverința invocata de către contestator, nu au fost valorificate cu ocazia recalculării drepturilor de pensie.
Din copia adeverinței nr. 2526/27.05.2008 emisă de SC SA, rezulta ca partea contestatoare a fost angajata societarii emitente a adeverinței, și a beneficiat de venituri suplimentare, acordate în conformitate cu legea 57/1974 art.117 și începând cu anul 1992 în conformitate cu prevederile Contractele colective de munca respectiv: anexa nr.21 din CCM/1992 pct.3; art.78 alin.6 din CCM/1993, art.78 alin.5 din CCM/1994, art.78 alin 5 din CCM/1995; art.78 alin 5 din CCM/1996; art.78 alin 4 din CCM/1997; art.78 alin 5 din CCM/1998-2001 si art.80 alin.l si anexa 6 din CCM/2001-2003.
Pentru aceste sume societatea a achitat contribuția pentru asigurările sociale, conform legislației în vigoare la acea dată.
Astfel, din adresa nr 2526/27 05.2008 emisă de SC SA C la solicitarea instanței rezultă că emeiul legal în baza căruia s-a plătit CAS -ul 1-a constituit art. 1 din decretul 389/1972 potrivit căruia "unitățile socialiste de stat, organizațiile cooperatiste, alte organizații obștești, orice alte persoane juridice, precum și persoanele fizice care folosesc personal salariat, sunt datoare să vireze la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat ( ), indiferent de forma în care se realizează aceste venituri, de fondul din care se plătesc și de durata contractului de muncă ", modificat apoi de art.2 din legea 49/1992 în următoarea formulare "Pentru persoanele juridice și fizice care folosesc personal salariat, contribuția asigurărilor sociale de stat se stabilește diferențiat - 25% asupra cîștigului brut realizat de celelalte categorii de salariați".
brut realizat ce a constituit baza lunară de calcul a fost compus din următoarele elemente: salariul tarifar, spor vechime, adaosuri din diferențe de manoperă, asistență tehnică, concedii de odihnă, prime, lucrări suplimentare, ce au constituit fondul total de salarii. S-au respectat prevederile art. 2 din decretul 389/1972 care excepta de la calculul contribuției asupra sumelor reprezentând: drepturile plătite asiguraților din fondul asigurărilor sociale de stat, drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale în cazul desfacerii contractelor de muncă, diurne de deplasare, detașare, indemnizațiile de transfer.
Calcularea și depunerea contribuțiilor s-a făcut lunar la fondul asigurărilor sociale de stat odată cu plata chenzinei a II-a conform art. 3 din decret 389/1972.
In aceste conditii, tribunalul consideră ca valorificarea acestei adeverinte, in temeiul art. 7 alin. 3 din OUG nr. 4/2005 este in concordanta cu principiile instituite prin Legea nr. 19/2000.
Conform dispozitiilor art. 7 alin. 3 din OUG nr. 4/2005 aprobata și modificata prin Legea nr. 78/2005, decizia de recalculare poate fi modificata la cerere, in baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, intocmite conform prevederilor legale, din care rezulta alte date si elemente decat cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se au in vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate pana la data de 1 aprilie 2001.
Tribunalul consideră că, desi in OUG nr. 4/2005 se mentioneaza ca aceste sume nu se iau in calcul la determinarea punctajelor anuale, pentru ca nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor stabilite in baza legislatiei anterioare, nu se poate ignora faptul ca potrivit dispozitiilor art. 2 alin. 1 din OUG nr. 4/2005, recalcularea se face cu respectarea principiilor prevazute de Legea nr. 19/2000, iar ignorarea acestor venituri ar contraveni principiului contributivitatii, instituit de art 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, conform caruia drepturile de asigurari sociale se cuvin pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite. De aceea, veniturile invocate trebuie avute in vedere la recalcularea drepturilor de pensie.
Neluarea in considerare a acestui principiu, in conditiile in care s-a facut dovada retinerii CAS si pentru aceste sume, ar conduce la obtinerea unei prestatii de asigurari sociale ce nu ar fi proportională cu pretul platit pentru riscul asigurat, ceea ce ar fi inechitabil.
Susținerea intimatei că salariatul nu a achitat contribuția pentru pensia suplimentară și sumele respective nu pot fi luate în calcul, nu poate fi reținută de instanță deoarece potrivit art.3 din legea 3/1977 "dreptul la pensia de asigurări sociale era recunoscut tuturor cetățenilor țării care au desfășurat o activitate permanenta pe baza unui contract de munca și pentru care unitățile socialiste au depus contribuția prevăzută de lege, la fondul de asigurări sociale de stat, iar fondurile necesare pentru plata pensiilor de asigurări sociale de stat se constituiau din contribuțiile pe care le plăteau unitățile socialiste, precum și din sumele alocate în acest scop de la bugetul de stat".
Așadar numai angajatorul avea obligația plății contribuției de asigurări sociale, nu și salariatul. Salariatul a avut posibilitatea de a contribui suplimentar la un fond special pentru pensie suplimentară, contribuție care îi dădea dreptul să beneficieze de o pensie suplimentară, în afara pensiei de asigurări sociale.
Pensia suplimentară s-a instituit prin legea 27/1966 cu începere de la 01.01.1967, în afara pensiei de asigurări sociale, se baza pe principiul mutualității între angajați, reprezenta contribuția plătită de salariat și nu era obligatorie.
Soluția care se impune este de admitere a actiunii având în vedere că se face dovada plătii de către unitate a CAS-ului pentru aceste sume, chiar dacă salariatul nu a plătit CAS, deoarece potrivit Legii 3/1977 nu era reglementată obligatia salariatului de a plăti CAS.
Pentru motivele de fapt si de drept anterior expuse, s-a dispus admiterea actiunii, obligarea pârâta să recalculeze drepturile de pensie cuvenite reclamantului începând cu data de 01.12.2005, cu luarea în calcul a adeverinței 2526/27.05.2008 emisă de SC de Cercetare, Inginerie Tehnologică și Mine pe SA C
A obligat pârâta la 100 lei cheltuieli de judecată către reclamant având in vedere dispozițiile HG nr. 1456/2005.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D
In motivele de recurs susține că instanța de fond și- motivat hotărârea pe faptul că societatea a achitat contribuția pentru asigurările sociale și potrivit principiului contributivității care guvernează sistemul asigurărilor sociale de stat această adeverință trebuia avută în vedere la stabilirea punctajului mediu.
Învederează faptul că adeverința eliberată de unitate are menționat acordul global de care a beneficiat contestatoarea, care în conformitate cu Anexa OUG nr. 4/2005 nu se are în vedere la recalcularea pensiei.
Pentru perioadele anterioare datei de 01.04.2001, Legea nr. 19/2000 a prevăzut expres faptul că la determinarea punctajului mediu anual pe lângă salarii se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.
Potrivit art. 21 din Legea nr. 3/1977, la calcularea pensiei pentru cei plătiți în acord se va avea în vedere retribuția tarifară de încadrare.
Se invoca prevederile anexei OUG 4/2005, ale art. 23 din 19/2000 si ale art.164 din 19.2000.
Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind fondat și urmează să îl admită, pentru următoarele considerente:
Potrivit adeverinței emise de unitatea angajatoare, în perioada lucrată în cadrul acestei unități, contestatorul a beneficiat, în afara drepturilor salariale menționate în carnetul de muncă, de adaosuri (diferențe de manoperă), adaosuri cu caracter permanent și care s-au acordat funcție de manopera repartizată (suma globală) pe lucrare (pentru colectivul elaborator).
Aceste adaosuri s-au acordat funcție de realizarea productivității muncii în conformitate cu Legea nr. 57/1974, art. 117 și începând cu anul 1992 în conformitate cu prevederile din contractele colective de muncă respectiv: anexa nr. 21 din CCM /1992 pct. 3; art. 78 alin. 6 din CCM /1993; art. 78 alin. 5 din CCM /1994; art. 78 alin. 5 din CCM /1995; art. 78 alin. 5 din CCM /1996; art. 78 alin. 4 din CCM /1997; art. 78 alin. 5 din CCM /1998-2001 și art. 80 alin. 1 și anexa 6 din CCM / 2001-2003.
Din aceeași adeverință rezultă că sumele acordate în plus față de retribuția tarifară au făcut parte din fondul de salarii pentru care unitatea a calculat și virat CAS, dar salariatului nu i s-a calculat, reținut și virat contribuția pentru pensia suplimentară.
În raport de mențiunile din adeverință, Curtea va analiza în cauză următoarele dispoziții legale:
Art. 117 din Legea nr. 57/1974, potrivit căruia " finanțarea tuturor cheltuielilor pentru retribuirea muncii personalului din unitățile de cercetare și proiectare tehnologică se face din încasările realizate de aceste unități, ca urmare a contractelor încheiate în conformitate cu prevederile legale".
Din conținutul acestei norme juridice menționate în adeverință rezultă că aceasta reglementa modalitatea de finanțare a cheltuielilor pentru retribuirea muncii personalului din unitățile de cercetare și proiectare tehnologică. Textul nu reglementează drepturi de natură salarială și nu constituie un izvor de drepturi și obligații în raporturile dintre angajator și salariați.
Potrivit art. 118 din aceeași lege, "în activitatea de cercetare științifică și proiectare tehnologică se poate aplica forma de retribuire în acord global, în condițiile stabilite la art. 120 din prezenta lege".
Potrivit art. 120 din Legea nr. 57/1974:
"(1) În activitatea de proiectare se va utiliza cu precădere forma de retribuire în acord global. Sumele pe lucrări pentru retribuirea proiectanților de toate specialitățile se vor stabili, de regulă, pe bază de unități fizice, pe categorii de lucrări. Personalul de proiectare care lucrează în acord global primește, pe parcursul elaborării proiectului sau lucrării avansuri lunare, reprezentând 80% din retribuția tarifară de încadrare. cumulate nu pot fi mai mari de 80% din suma stabilită pe proiect sau pe lucrare.
(2) La predarea proiectului sau lucrării, suma totală stabilită pe lucrare se repartizează membrilor colectivului, în funcție de contribuția acestora".
Prin urmare adaosurile (diferențe de manoperă) acordate peste salariile tarifare personalului din unitățile de proiectare au fost reglementate de dispozițiile art. 120 alin. 2 din Legea nr. 57/1974, nu de art. 117.
De reținut în cauză că Legea nr. 57/1974 a intrat în vigoare la data de 01.02.1975, astfel că, pentru perioada anterioară acestei date, se constată că adeverința nu cuprinde mențiuni cu privire la temeiul legal în baza căruia adaosul a fost acordat.
În ceea ce privește perioadele ulterioare anului 1992, adeverința menționează contractele colective de muncă încheiate la nivelul unității ca temeiuri de acordare a adaosurilor, însă în anexa la adeverință nu sunt cuprinse mențiuni cu privire la adaosuri încasate ulterior anului 1992.
Toate aceste dispoziții legale și convenționale au fost menționate în cuprinsul adeverinței ca temeiuri pentru acordarea adaosurilor (diferențe de manoperă).
În consecință, pe întreaga perioadă cuprinsă în adeverință, forma de salarizare aplicabilă contestatorului a fost salarizarea în acord, ce nu se confundă cu retribuția tarifară ce era stabilită legal, înscrisă în carnetele de muncă și care a fost avută în vedere la calculul pensiei atât potrivit Legii nr. 3/1977, cât și potrivit Legii nr. 19/2000.
Legea nr. 19/2000 stabilește în detaliu modalitatea de calcul a pensiei în sistemul public, precizând expres care sunt veniturile obținute de asigurat în decursul carierei sale ce vor fi avute în vedere la calculul pensiei.
La reglementarea noului sistem de stabilire a pensiilor, legiuitorul a instituit reguli noi, reglementate cu valoare de principiu la art. 2.
În spiritul principiilor reglementate, printre care și principiul contributivității invocat în cauza de față, legiuitorul a statuat că,după data de 01.04.2001, unctajul p. anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Național de Statistică și Studii Economice.
Art. 78 explică practic sensul principiului contributivității descris generic la art. 2 lit.
Pentru perioadeleanterioare datei de 01.04.2001, legiuitorul a statuat distinct, reglementând modul de calcul al punctajului în capitolul IX "Dispoziții tranzitorii", astfel:
Art. 164 din Legea nr. 19/2000 precizează că la determinarea punctajelor anuale până la intrarea în vigoare a prezentei legi se utilizează salariile brute sau nete după caz în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă. 1 al art. 164 instituie regula potrivit căreia baza de calcul a punctajului anual este reprezentată de salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
De la această regulă, legiuitorul a instituit 2 excepții la alin. 2 și 3 ale art. 164:
(2) La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Pentru ca aceste sporuri să fie avute în vedere trebuie îndeplinite 2 condiții cumulative:să fi făcut parte din baza de calcul conform legislației anterioare și să fie înregistrate în carnetul de muncă
Situația din speța de față nu se încadrează în dispozițiile menționate mai sus, pe de o parte pentru că veniturile menționate în adeverință nu sunt sporuri, ci adaosuri, cele două noțiuni fiind distincte sub aspectul conținutului și nici nu îndeplinesc vreuna din condițiile enunțate de textul de lege.
A doua excepție de la regula instituită de art. 164 alin. 1 este reglementată la alin. 3:
(3) La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Această a doua excepție de la regulă vizează tot veniturile obținute cu titlul de sporuri, nu adaosuri cum este cazul de față. În plus, niciodata adaosurile reprezentând plata în acord nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor, legislația anterioară fiind clară:
Legea nr. 3/1977
"Art. 21 - (1) Media retribuțiilor tarifare lunare care se ia în considerare la calcularea pensiei se stabilește pe baza:
b) retribuției tarifare de încadrare, corespunzătoare la 204 ore, pentru cei retribuiți cu ora, inclusiv pentru personalul care lucrează în acord".
În deplină concordanță cu regulile și principiile instituite de Lagea nr. 19/2000, legiuitorul a reglementat si prin OUG nr. 4/2005 modalitatea de recalculare a pensiilor stabilite anterior datei de 01.04.2001 stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, art. 4 alin. 2 trimitand la dispozițiile art. 2 din OUG nr. 4/2005, iar art. 2 trimite expres la prevederile Legii nr. 19/2000. Reglementarea este în concordanță cu scopul vizat de legiuitor atunci când a decis recalcularea pensiilor stabilite anterior datei de 01.04.2001 și enunțat în partea introductivă a OUG nr. 4/2005: respectarea principiului "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie".
Rezultă în mod evident că recalcularea pensiilor trebuie să se realizeze sub aspectul calculului punctajelor anuale potrivit dispozițiilor art. 164 din Legea nr. 19/2000, iar anexa la OUG nr. 4/2005 nu reprezintă decât o detaliere exhaustivă a categoriilor de venituri enunțate în art. 164 din Lege.
Astfel, atât persoanelor ale căror drepturi s-au deschis anterior intrării in vigoare a 19/2000 si care beneficiază de recalculare potrivit OUG 4/2005, cat si persoanelor cărora li s-a deschis dreptul la pensie după intrarea in vigoare a 19/2000, pensia li se calculează potrivit acelorași reguli printre care si cele prevăzute de art. 164 din 19/2000, potrivit cu care la calculul pensiei se au in vedere doar salariile astfel cum sunt înscrise in carnetul de munca.
Astfel, rezultă cu claritate faptul că în calculul pensiei se includ salariile astfel cum sunt înregistrate în carnetul de muncă și nu sunt luate în calcul formele de retribuire în acord, indiferent dacă pentru acestea s-a plătit sau nu contribuția de asigurări sociale de către angajator, textul de lege neprevăzând nicio excepție în acest sens.
De altfel, pe de o parte, contestatorului nu i-a fost reținută contribuția pentru pensia suplimentară, ca și contribuție personală a salariatului, iar pe de altă parte contribuția plătită de către unitate din fondul total de salarii nu afecta retribuția tarifară a salariatului.
Fiind chemată să decidă asupra problemei dacă mențiunea de la pct. VI al Anexei la OUG nr. 4/2005 este aplicabilă în speța de față, instanța de fond a înțeles să înlăture aplicarea acestei dispoziții legale, considerentele invocate fiind acelea că dispozițiile art. 2 lit. c din Legea nr. 19/2000 care definesc principiul contributivității se opun dispozițiilor OUG nr. 4/2005. De asemenea, instanța de fond și-a motivat soluția și pe considerente de echitate, apreciind că, în condițiile în care s-a făcut dovada reținerii CAS pentru aceste sume, neluarea în considerare a principiului contributivității ar conduce la obținerea unei prestații de asigurări sociale ce nu ar fi proporțională cu prețul plătit pentru riscul asigurat.
Nu pot fi reținute considerentele instanței de fond privind aplicarea principiului contributivității pentru următoarele motive:
Sub un prim aspect, principiul contributivității își găsește aplicarea odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, care instituie un sistem de asigurări sociale diferit de cel anterior, nefiind posibilă retroactivitatea acestor dispoziții la situațiile anterioare.
Sub un al doilea aspect, chiar textul Legii nr. 19/2000, prin dispozițiile art. 164, prevede în mod expres că pentru calculul punctajului mediu anual pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 se utilizează salariile brute sau nete astfel cum sunt ele înregistrate în carnetul de muncă.
Sub un al treilea aspect, contribuția plătită de unitatea angajatoare nu afecta retribuția plătită salariatului, astfel că nu se pune problema "prețului plătit de asigurat".
În fine, dispozițiile OUG nr. 4/2005 sunt clare, imperative, în vigoare și aplicabile tuturor persoanelor aflate în această situație.
Constatând astfel că instanța de fond a făcut o aplicare greșită a legii, în temeiul dispozițiilor art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, Curtea urmează să admită recursul, să modifice sentința și să respingă contestația.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D C, împotriva sentinței civile nr.612 din 19 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red.Jud.-
08.03.2010
Președinte:Marin CoveiJudecători:Marin Covei, Florența Carmen Cojocaru, Lucian
