Cerere recalculare pensie. Decizia 91/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 6372/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 91R
Ședința publică de la 11 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nadia Raluca Ilie
JUDECĂTOR 2: Dragoș Alin Călin A -
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol, soluționarea recursului formulat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B împotriva sentinței civile nr.5989 din data de 06.10.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul,având ca obiect "recalculare pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns intimatul, prin avocat, ce depune împuternicire avocațială nr.-/20.11.2009, lipsind recurenta Casa de Pensii a Municipiului
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin serviciul registratură, s-a depus la dosar la data de 25.11.2009, de către intimatul, prin avocat, întâmpinare în dublu exemplar.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă intimatului, prin avocat, cuvântul în combaterea recursului.
Intimatul, prin avocat solicită respingerea recursului declarat de Casa de Pensii a Municipiului, ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a sentinței recurate, întrucât instanța de fond a pronunțat o hotărâre corectă, în determinarea punctajului mediu anual, recurenta trebuia să utilizeze un stagiu complet de cotizare de 20 ani. De asemenea, solicită să se aibă în vedere la soluționarea recursului, decizia nr.40/22.09.2008 a Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar recurenta Casa de Pensii a Municipiului B să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 600 lei, conform chitanței nr.334/08.01.2010, pe care o depune la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.5989 din data de 06.10.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea formulata de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI A fost obligată pârâta să emită o noua decizie de recalculare începând cu data de 01.09.2005, prin care să se ia în considerare stagiul complet de cotizare de 20 de ani, precum și să achite contestatorului diferențele dintre pensia recalculată conform prezentei hotărâri și cea achitată începând cu 01.09.2005, actualizate cu rata inflației.
Prin aceeași sentință, a fost obligată intimata să achite contestatorului suma de 600 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că reclamantului i s-a stabilit dreptul la pensie la data de 01.09.1994. Prin Decizia de recalculare a pensiei nr.-/30.10.2008 s-a dispus, începând cu data de 1.09.2005, recalcularea dreptului de pensie pentru munca depusă și limita de vârstă, față de contestator, pe baza OUG 4/2005.
Verificând cuprinsul acestor decizii si celelalte acte depuse în copie la dosar, tribunalul a constatat că la recalcularea drepturilor de pensie cuvenite contestatorului, începând cu data de 1.09.2005, nu au fost respectate art.14 din Legea nr.3/1977 în baza căreia a ieșit Ia pensie contestatorul.
Potrivit deciziei de ieșire la pensie, nr.-/01.09.1994, contestatorul a lucrat timp de 25 ani, 5 luni si 13 zile în grupa I de muncă.
Potrivit art.14 din Legea nr.3/1977 - Persoanelor care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de munca, sau cel puțin 25 ani în grupa II de munca, la stabilirea pensiei li se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în aceste grupe câte: a) un an și șase luni pentru grupa I de munca; b) un an și trei luni pentru grupa II de munca.
Intimata a luat în considerare, cu ocazia recalculării în baza OUG 4/2005, prin decizia nr.-/19.09.2008, un stagiu complet de cotizare de 30 de ani, în loc de stagiul complet de cotizare de 20 ani cum prevăd dispozițiile art.14 din Legea nr.3/1977.
A rezultat astfel un punctaj mediu anual eronat când a avut loc recalcularea pe baza OUG nr.4/2005.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs parata Casa de Pensii a Municipiului B, inregistrat pe rolul Curtii de Apel B la data de 10.11.2009 sub nr- (Număr în format vechi 6372/2009) prin care solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art.304 pct. 8 si 9 și art.3041pr.civ. recurenta a arătat că hotărârea pronunțata de instanța de fond a fost data cu încălcarea legii.In fapt, reclamantul a solicitat instanței sa pronunțe o hotărâre judecătoreasca prin care Casa de Pensii a Municipiului B sa fie obligata sa emită o decizie de recalculare a pensiei având in vedere un stagiu de cotizare de 20 de ani, întrucât reclamantul a realizat un stagiu de cotizare de peste 20 de ani in grupa I de munca. Arata recurenta ca potrivit HG nr. 1550/2004, singurii beneficiari ai stagiilor complete de cotizare de 15, 20 si 25 de ani sunt cei care au benefiicat in momentul iesirii la pensie de o lege speciala care sa le confere aceste drepturi. Reclamantul nu a beneficiat de nici o lege speciala, prin urmare, cf. Legii nr. 19/2000 si HG nr. 1550/2004, acesta nu poate beneficia de stagiu complet de coizare de 20 de ani la stabilirea drepturilor de pensie.
Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat si asistenta sociala prevedea in art. 14, alin. (1) ca persoanele care au lucrat efectiv cel puțin 20 de ani in locuri care, potrivit legii, se încadrează in grupa I de munca, sau cel puțin 25 de ani in grupa II de munca, beneficiază la stabilirea pensiei de un spor la vechimea in munca de un an si sase luni pentru grupa I de munca si, respectiv, un an si trei luni pentru grupa II de munca.
In actuala legislatie nu mai sunt reglementate grupele de munca si se face doesebire intre conditii deosebite si conditii speciale de munca. Art. 43 din Legea nr. 19/2000 stabileste norme derogatorii cu privire la stagiu si varsta de pensionare pentru cei care au prestat munca in locuri de munca in conditii speciale, nu in grupa I de munca potrivit Legii nr. 3/1977.
Precizeaza recurenta ca instanta de fond isi intemeiaza solutia pe o lege abrogata, respectiv pe legea nr. 3/1977.
Recurenta critica hotararea recurata si sub aspectul obligarii la plata cheltuielilor de judecata de 600 lei, al caror cuantum trebuia cenzurat, cauza fiind solutionata la primul termen de judecata.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefundat, cu cheltuieli de judecata.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurentă, cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:
Drepturile de pensie ale intimatului s-au nascut in baza Legii nr. 3/1977, acesta fiind actul normativ care trebuie avut in vedere pentru determinarea stagiului complet de cotizare aplicabil.
Curtea apreciaza ca notiunea de vechime in munca utilizata de Legea nr. 3/1977 este echivalenta celei de stagiu complet de cotizare reglementata de legea nr. 19/2000, avand in vedere prevederile art. 2 alin. 3 din nr.HG 1550/2004 potrivit carora "pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977" precum si prevederile art. 2 alin. 1 din HG nr. 1550/2004 se arata ca "stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezinta vechimea integrala in munca prevazuta de legislatia in vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiaza sau care i se cuvine la data inceperii operatiunilor de evaluare." De asemenea, potrivit art.
Conform art. 14 din Legea nr. 3/1977, "persoanelor care au lucrat efectiv cel putin 20 ani in locuri care, potrivit legii, se incadreaza in grupa I de munca, sau cel putin 25 ani in grupa II de munca, la stabilirea pensiei li se ia in calcul, pentru fiecare an lucrat in aceste grupe cite:
a) un an si sase luni pentru grupa I de munca;
b) un an si trei luni pentru grupa II de munca.
(2) Pe aceasta baza persoanele care au lucrat in grupele I si II de munca au dreptul, la cerere, sa fie pensionate, la implinirea virstei de:
a) 52 ani, pentru grupa I si 57 ani pentru grupa II, barbatii;
b) 50 ani pentru grupa I si 52 ani pentru grupa II, femeile.
(3) Persoanele care indeplinesc conditiile prevazute de alin. (1) sint pensionate, la cerere, si la 50 de ani, atit barbatii cit si femeile din grupa I de munca, si la 55 ani barbatii sau 50 de ani femeile, din grupa II de munca."
Prin urmare, vechimea in munca ceruta de lege pentru a putea solicita pensie pentru limita de varsta in cazul desfasurarii activitatii in grupa I de munca timp de 20 de ani, ceea ce inseamna ca acesta era stagiul complet de cotizare, dupa terminologia folosita de Legea nr. 19/2000. Or, intimatul a dovedit faptul ca indeplineste aceasta conditie.
In aceasta situatie nu este vorba de aplicarea unei legi abrogate, cum sustine recurenta, ci de aplicarea in privinta calculului drepturilor de pensie a legii in vigoare in momentul stabilirii acestor drepturi.
De altfel, aceasta este si solutia retinuta de Inalta C de Casatie si Justitie prin decizia nr. 40/22.09.2008 pronuntata in interesul legii, aceasta statuand ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 si care au desfasurat activitate in grupe speciale de munca este cel reglementat de art. 14 din legea nr. 3/1977.
Prin urmare, în mod legal și temeinic, facand o corecta aplicare a legii, prima instanță a stabilit că stagiul complet de cotizare in cazul intimatului reclamant este de 20 de ani. Astfel, recursul declarat este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit art.312 alin.1 Cod procedură civilă, neaflandu-ne in ipotezele prevazute de art. 304 pct. 9 Cpc.
Prima instanta a facut o interpretare corecta a cererilor deduse judecatii, astfel incat nu este incident nici motivul de recurs prev. de art. 304 pct.8 Cpc.
Cat priveste obligatia de plata a sumei de 600 de lei cu titlu de cheltuieli de judecata stabilita in sarcina recurentei parate, Curtea apreciaza ca aceasta suma a fost probata de reclamantul intimat, reprezentand onorariul avocatului, si nu este disproportionata fata de obiectul cauzei si munca prestata de avocat, avand un cuantum rezonabil.
În temeiul art.274 pr.civ. va fi obligată recurenta la 600 lei, cheltuieli de judecată către intimat, efectuate in recurs, reprezentând onorariu de avocat (15).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B împotriva sentinței civile nr.5989 din data de 06.10.2009 pronunțate de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, ca nefondat.
Obligă recurenta la plata catre intimat a sumei de 600 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 11.01.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
2ex./19.01.2010
Jud. fond:,.
Președinte:Nadia Raluca IlieJudecători:Nadia Raluca Ilie, Dragoș Alin Călin
