Cerere recalculare pensie. Decizia 917/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie,de conflicte de muncă și asigurări sociale
DECIZIA CIVILĂ Nr. 917/ Dosar nr-
Ședința publică din 26 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cristina Ștefăniță
JUDECĂTOR 2: Maria Carmen Tică
JUDECĂTOR 3: Daniel
Grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, împotriva sentinței civile nr. 440/As din data de 5 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 22.06.2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi, 26.06.2009.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 440/05.03.2009, Tribunalul Brașovaa dmis acțiunea formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE.
A obligat pârâtul să acorde reclamantului, prin adaugare la pensia de serviciu stabilita prin decizia nr. -/13.12.2001, un spor procentual aferent vechimii contributiei la fondul de pensie suplimentara, începand cu data de 1 mai 2008.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că otrivit p. deciziei de pensionare nr. -/13.12.2001 emisă de pârât, reclamantul este pensionar militar, cu o vechime în serviciu de 44 ani, 7 luni și 18 zile, întregită la 45 ani și o perioadă de contribuție la fondul pentru pensia suplimentară, pentru care beneficiază, potrivit art. 78 alin. 1 din Legea nr. 164/2001 republicată (după modificarea acestuia prin nr.OUG 77/2007) de un spor procentual de 9 % la stabilirea și actualizarea pensiei de serviciu, după cum a recunoscut și pârâtul prin întâmpinarea depusă (fila nr. 4).
Reclamantul contestă modul de aplicare a dispozițiilor nr.OUG 77/2007 începând cu data de 01.05.2008, relative la pensia suplimentară.
Pârâtul prin întâmpinare a recunoscut că, a luat în calcul procentul corespunzător perioadei de contribuție la fondul pentru pensia suplimentară, însă, datorită vechimii mari în serviciu a reclamantului, a plafonat procentul de calcul a pensiei la 100%, în condițiile art. 25 din Legea nr. 164/2001.
Potrivit art. 21 din Legea nr. 164/2001, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunară brută avută în ultima lună de activitate, care include solda de grad corespunzătoare la data trecerii în rezervă. În cazul in care au avut loc modificari ale soldelor de functie in ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor lunare brute din aceasta perioada, mai putin solda de grad. La media obtinuta se adauga solda de grad prevazuta la alin. 1.
Potrivit art. 22 din același act normative, pensia de serviciu pentru limita de vârstă si pensia anticipată se determina in procente din baza de calcul, astfel:
a) pentru activitatea desfasurata in conditii normale, 60%;
b) pentru activitatea desfasurata in conditii deosebite, 62%;
c) pentru activitatea desfasurata in conditii speciale, 64%.
Astfel după ce în art. 21 și 22 Legea nr. 164/2001 prevede baza de calcul a pensiei militare de serviciu, în art. 23 prevede sporul pentru condiții deosebite, la care se adaugă sporul pentru vechime în muncă prevăzut la art. 24 iar art. 25 din lege prevede că pensia de serviciu stabilită in conditiile prezentei legi nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei.
Sporul pentru pensia suplimentară este prevăzut abia în art. 78 alin. 1 din lege, de unde se concluzionează, interpretând teleologic și sistematic prevederile legale anterior menționate, că acest spor se adaugă indiferent dacă prin aplicarea lui se depășește 100% din baza de calcul.
Astfel, potrivit art. 78 alin. 1 din Legea nr. 164/2001, pentru cadrele militare in activitate care se pensionează in conditiile prezentei legi si care au contribuit la fondul de pensie suplimentară, se acorda la stabilirea pensiei, in conditiile art. 22-24, un spor procentual de:
a) 3% pentru o vechime a contributiei intre 5-15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contributiei intre 15-25 de ani;
c) 9% pentru o vechime a contributiei peste 25 de ani.
Reclamantul se încadrează în această ipoteză, fiind pensionat în condițiile Legii nr. 164/2001.
Prin nr.OUG 77/2007 aprobată prin Legea nr. 14/2008, art. 78 alin. 1 mai sus redat a fost modificat în sensul că: " Pentru cadrele militare care au contribuit la fondul de pensie suplimentară se acordă la stabilirea sau la actualizarea pensiei, în condițiile art. 22 - 24 și art.48 alin. 1, un spor procentual de:
a) 3% pentru o vechime a contribuției între 5 - 15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuției între 15 - 25 ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani."
Drept urmare, intenția legiuitorului nu a fost aceea de a înlătura sporul prevăzut pentru pensia suplimentară, în situația în care, prin adăugarea lui, s-ar depăși 100% din baza de calcul, întrucât s-ar încălca principiul contributivității, prevăzut de art. 2 lit. e) din legea cadru - Legea nr. 19/2000, principiu aplicabil în mod corespunzător și pensiilor militare de stat, după cum rezultă din prevederile art. 1 alin. 2 din Legea nr. 164/2001.
pensiei de serviciu la 100 % din baza de calcul, fără a avea în vedere perioada totală în care reclamantul a contribuit la pensia suplimentară, conduce la apariția unor categorii de persoane defavorizate, instituind inegalitate de tratament.
Această modalitate de stabilire a cuantumului pensiei determină discriminări între beneficiarii sistemului militar d e pensii, întrucât, persoane care au contribuit diferit la fondul pentru pensia suplimentară, beneficiază de același cuantum al pensiei.
În consecință, câtă vreme reclamantul a contribuit la pensia suplimentară, are dreptul de a beneficia de această pensie sub forma sporului în procentul de 9% prevăzut de art. 78 alin. 1 din lege, procent care se adaugă la baza de calcul, fără plafonarea acesteia, acesta fiind și motivul pentru care s-a achitat o contribuție suplimentară. Acest procent se păstrează și în ipoteza actualizării pensiei, după cum rezultă din modificarea adusă art. 78 prin nr.OUG 77/2007 aprobată prin Legea nr. 14/2008.
Este adevărat că, potrivit art. 80 din Legea nr. 164/2001, la data încheierii procesului de recalculare a pensiilor, efectuată potrivit prevederilor art. 79, pensiile și pensiile suplimentare acordate pe baza legislației anterioare, aflate în plată, devin pensii militare de stat în înțelesul prezentei legi.
denumirii tipului de pensie nu semnifică însă eliminarea pensiei suplimentare, aceasta adăugându-se la pensia de serviciu sub forma sporului prevăzut de art. 78 alin. 1, ambele pensii astfel contopite purtând denumirea unică de pensie militară de stat.
De altfel, în considerentele deciziei nr. 278/2006 a Curții Constituționale, pronunțată cu ocazia analizării excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 78 și 80 din Legea nr. 164/2001, se arată că "- drepturile de pensie stabilite anterior intrării în vigoare a acestor reglementări legale nu sunt atinse, iar actualizarea, recalcularea și recorelarea acestor pensii se pot face numai în favoarea beneficiarilor. În acest sens, sunt și dispozițiile art. 79 alin. 1 lit. a) care se referă la actualizarea cuantumului pensiei în plată, cât și ale art. 80 care confirmă faptul că pensiile suplimentare sunt păstrate, fiind contopite cu celelalte pensii acordate militarilor în pensiile militare, potrivit înțelesului dat de noile reglementări."
În conținutul acestei decizii se apreciază că textele de lege menționate sunt constituționale, aspectele invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, relative la modul în care pârâtul face aplicarea acestora, respectiv modul concret de calcul al pensiei suplimentare militare neputând schimba caracterul constituțional al acestor texte de lege și nu poate face obiectul controlului de constituționalitate.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, iar prin motivele de recurs, soluția atacată este criticată pentru nelegalitate.
În esență, recurentul arată că pensia militară de stat stabilită și actualizată nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei ori, în speță, prin admiterea acțiunii au fost încălcate prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 republicată, întrucât pensia de serviciu astfel stabilită este mai mare de 100 % din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei.
Totodată, prin motivele de recurs se mai arată că în situația în care legiuitorul ar fi dorit păstrarea pensiei suplimentare ca un drept separat alături de pensia de bază, acesta ar fi dat textului normativ și conținut corespunzător, or, așa cum a reținut și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 290/2004 și 770/2006: " pensiile și pensiile suplimentare acordate în baza legislației anterioare devin pensii militare de stat în înțelesul Legii nr. 164/2001, republicată, fără a conține în sine, vreo prevedere discriminatorie".
Recursul este fondat.
Soluția instanței de fond are la bază o greșită interpretare a dispozițiilor legale aplicabile în cauză. Astfel, tribunalul a reținut că plafonarea pensiei de serviciu la 100 % astfel cum dispune art. 25 din Legea nr. 164/2001"conduce la apariția unor categorii de persoane defavorizate" și "determină discriminări între beneficiarii sistemului militar d e pensii". Aceste aprecieri ale instanței de fond au drept consecință ignorarea unui text de lege ce conține o normă imperativă și care este în vigoare la data soluționării cauzei și, totodată, ignorarea deciziei nr. 31/2003 prin care Curtea Constituțională a analizat constituționalitatea dispoziției legale menționată și a decis că "textul art. 25 din Legea nr. 164/2001 nu conține nici o dispoziție discriminatorie și nu instituie privilegii".
Tribunalul, ca instanță ordinară, nu poate constata că un act normativ în vigoare este discriminatoriu, doar Curtea Constituțională având competența legală de a aprecia atât competența legală de a aprecia dacă un text legal încalcă principiul egalității. În contextul în care prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 au fost verificate de Curtea Constituțională tocmai prin prisma respectării principiului egalității și nediscriminării (dispozițiile deciziei instanței de control constituțional sunt obligatorii pentru instanțele ordinare.
Rațiunea limitării cuantumului pensiei la nivelul soldei lunare brute este ca pensiile să poată ajunge până la nivelul venitului brut din ultima lună de activitate, fără a-l depăși.
În concluzie, pensia stabilită și actualizată în condițiile Legii nr. 164/2001 republicată nu poate fi mai mare decât baza de calcul a pensiei. În acest sens, argumentele instanței de fond potrivit cărora "nu poate fi negat dreptul câștigat sub imperiul legii vechi" nu poate fi avute în vedere deoarece potrivit art. 4 alin. 2 din nr.OUG 31/1998 începând cu luna noiembrie 1998, pensiile suplimentare "se includ în drepturile salariale privind pensia de bază".
Așadar, reclamantul este îndreptățit la primirea, pe lângă procentul prevăzut de art. 22/24 din Legea nr. 164/2001, și a sporului prevăzut de art. 78 alin. 1 lit. c însă, întrucât procentul de calcul al pensiei acestuia depășește plafonul de 100 % din baza de calcul instituit de art. 25 din același act normativ, în mod corect pensia acestuia a fost plafonată corespunzător.
Față de aceste considerente curtea reține că hotărârea atacată este nelegală întrucât încalcă prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001, care au fost declarate constituționale astfel încât, în baza art. 312 Cod procedură civilă, recursul Ministerului Administrației și Internelor va fi admis, iar acțiunea reclamantului va fi respinsă conform dispozitivului prezentei.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Ministerul Administrației și Internelor împotriva sentinței civile nr. 440/05.03.2009 a Tribunalului Brașov, pe care o modifică în tot, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Administrației și Internelor.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 26.06.2009.
pt.Președinte, - -, aflată în concediu de odihnă, semnează președinte instanță, | Judecător, - - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. /30.06.2009
Tehnoredact./02.07.2009/ 3 ex.
Jud. fond,
Președinte:Cristina ȘtefănițăJudecători:Cristina Ștefăniță, Maria Carmen Tică, Daniel
