Conflict de competență. Sentința 94/2009. Curtea de Apel Timisoara

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA COD OPERATOR 2928

SECȚIA LITIGII DE MUNCĂȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DOSAR NR-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 94

Camera de Consiliu din data de 24 iunie 2009

PREȘEDINTE: Carmen Pârvulescu DR.- -

GREFIER: - -

Pe rol se află soluționarea conflictului negativ de competență ivit între Tribunalul C-S și Judecătoria Reșița în legătură cu soluționarea acțiunii formulată de reclamanta Casa Județeană de Pensii C-S în contradictoriu cu pârâtul.

Dată fără citarea părților.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care

INSTANȚA,

Deliberând constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1617/PI din 13 octombrie 2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul C-S a admis excepția de necompetență materială, invocată din oficiu, și a declinat competența materială de soluționare a contestației la executare formulată de contestatoarea Casa Județeană de Pensii C-S împotriva pârâtului, în favoarea Judecătoriei Reșița, având în vedere dispozițiile art. 400 alin. 1 coroborate cu cele ale art. 373 alin. 2 Cod procedură civilă.

Prin sentința civilă nr. 633 din 18 februarie 2008, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Reșița a admis excepția de necompetență materială a Judecătoriei Reșița, invocată de contestatoarea Casa Județeană de Pensii C-S, și a declinat competența de soluționare a contestației la executare formulată de contestatoarea Casa Județeană de Pensii C-S împotriva pârâtului, în favoarea Tribunalul C-

Totodată, a înaintat dosarul Curții de APEL TIMIȘOARA în drept să hotărască asupra conflictului de competență.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Reșița a apreciat că, prin raportare la dispozițiile art. 137 alin. 1, art. 158 și art. 159 pct. 2 Cod procedură civilă coroborate cu cele art. 154 și art. 155 lit. h din Legea nr. 19/2000 și la obiectul cererii de chemare în judecată, respectiv contestarea unei măsuri de executare silită dispusă pentru aplicarea Legii nr. 19/2000, se impune admiterea excepției de necompetență materială a Judecătoriei Reșița, invocată de contestatoarea Casa Județeană de Pensii C-S și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului C-

Examinând conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Reșița și Tribunalul C-S cu privire la soluționarea contestației la executare ce formează obiectul dosarului nr- prin raportare la natura contestației și la dispozițiile art.20 și următoarele Cod procedură civilă, Curtea apreciază că Judecătoria Reșița este competentă să soluționeze acțiunea, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Prin acțiunea, înregistrată la Tribunalul C-S sub nr-, contestatoarea Casa Județeană de Pensii C-S a contestat, în contradictoriu cu intimatul, actul de executare intitulat "somație", emis de către executorul judecătoresc G în dosarul execuțional nr. 139/2008, la cererea creditorului, și cu referire la executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 29/25.01.2007 a Judecătoriei Moldova Nouă, invocând ca temei de drept dispozițiile art. 399-401 și art. 404 alin. 1 Cod procedură civilă.

Prin urmare, debitoarea Casa Județeană de Pensii C-S a sesizat Tribunalul C-S cu soluționarea unei contestații la executare, conform prevederilor art. 399 alin. 1 teza I Cod procedură civilă, astfel încât sunt incidente dispozițiile art. 400 alin. 1 Cod procedură civilă, care prevăd introducerea contestației la instanța de executare.

Potrivit art. 373 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

În speță, legea nu dispune altfel, întrucât nu sunt aplicabile prevederile art. 155 lit. h din Legea nr. 19/2000. Aceste prevederi legale sunt incidente doar în ipoteza în care se contestă un titlu executoriu emis în temeiul Legii nr. 19/2000, precum cel reglementat de art. 30 alin. 2 din Legea nr. 19/2000, iar nu o hotărâre judecătorească pronunțată într-un litigiu de asigurări sociale, respectiv într-o contestație privitoare la o decizie de pensionare formulată de către asigurat.

În același sens s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 14/5.02.2007, obligatorie potrivit art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă. Prin această decizie s-a stabilit, n aplicarea dispozițiilor art. 169 alin. 4 din Codul d e procedură fiscală, republicat, cu modificările și completările ulterioare, că judecătoria în circumscripția căreia se face executarea este competentă să judece contestația, atât împotriva executării silite înseși, a unui act sau măsuri de executare, a refuzului organelor de executare fiscală de a îndeplini un act de executare în condițiile legii, cât și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de un alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.

Având în vedere cele expuse mai sus și prevederile art.22 alin.5 Cod procedură civilă, Curtea va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Reșița.

Cu recurs în 5 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 24 iunie 2009.

PREȘEDINTE, GREFIER,

DR.- - - -

Red./03.07.2009

Tehnored: M/03.07.2009

Ex.4 = 2 comunicări

Președinte:Carmen Pârvulescu
Judecători:Carmen Pârvulescu

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii: