Contestație calcul cas. Decizia 222/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE
CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 222
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2009
PREȘEDINTE: Doru Octavian Pîrjol Năstase
JUDECĂTORI: Doru Octavian Pîrjol Năstase, Camelia Liliana
- - -
GREFIER - POLITIC
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul civil promovat de recurenta-pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII N, împotriva sentinței civile nr. 674 din 17.10.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La al doilea apel nominal făcut în ședință publică, dosarul fiind lăsat la a doua strigare, la sfârșitul ședinței de judecată, au lipsit părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care:
Nemaifiind chestiuni prealabile, instanța față de faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, atât de către recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii N, prin cererea de recurs, cât și de intimatul-reclamant, prin întâmpinare, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și trece la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 674/ 17 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosar -, s-a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii N și, în consecință, a fost obligată pârâta să recalculeze drepturile de pensie cuvenite reclamantului cu luarea în considerare a sumelor acordate pentru " plata muncii peste programul normal " și respectiv "regim de lucru prelungit ( 10 ore)" evidențiate în adeverințele 7153/12.09.2005, 403/23.01.2006, 9073/4.08.2005 și 18/1766/10.10.2006 emise de "" începând cu 1.09.2005 și să emită o nouă decizie de pensie în acest sens.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că:
Prin acțiunea dedusa judecății, reclamantul a solicitat recalcularea drepturilor de pensie cu luarea în considerare a tuturor sporurilor din adeverințele 7153/2005 și 403/2006 - emise de SC "" A - sucursala, B - 18/17660/2006 - emisă de SC "" A - sucursala A -, și 9073/2005 - emisă de SC "" A - sucursala O superior -, respectiv spor de șantier, pentru munca în condiții grele, pentru munca de noapte, pentru munca în subteran, indemnizația de conducere, spor de izolare, spor pentru programul de lucru peste 8 ore pe zi, pentru care a achitat contribuții la bugetul de asigurări sociale, la fondul de sănătate și de șomaj.
Pârâta formulat întâmpinare prin care solicitat respingerea acțiunii ca nefondată întrucât a recalculat drepturile de pensie ale reclamantului pe baza adeverințelor depuse, emițând decizii în acest sens, fără luarea în considerare a sumelor menționate cu titlu de regim prelungit sau program de lucru peste 8 ore motivat de lipsa caracterului lor permanent în sensul prevăzut de Legea 49/1992.
În apărare, părțile au administrat proba cu înscrisuri.
Din probatoriul administrat, prima instanță a reținut în fapt și în drept următoarele:
Prin decizia nr. 86155/1991, contestatorul beneficiază de pensie pentru munca depusă și limită de vârstă, stabilită în baza Legii nr.3/1977.
În temeiul HG nr.1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiileLegii nr. 19/2000, pensia contestatorului fost evaluată pe baza datelor din documentația de pensionare aflată în păstrarea intimatei, în urma recalculării, prin decizia nr.-/2005, fiind stabilit, un punctaj mediu anual de 1,88982 puncte, mai mare decât pensia în plată la data evaluării.
Întrucât, după emiterea acestei decizii de pensionare contestatorul solicitat recalcularea pensiei cu luarea în calcul a sporurilor salariale prevăzute în adeverințele nr.18/1766 din 10.10.2006 emisă de "" SA-Sucursala A ( spor de izolare, spor de șantier, program de lucru peste 8 ore/zi ), nr.9073 din 04.08.2005 emisă de SC" " SA-Sucursala O Superior ( spor de șantier, spor de izolare, regimul prelungit peste 8 ore), nr.403/23.01.2006 și nr.7153 din 12.09.2005 emise de "" SA -Sucursala B( spor de șantier, spor de izolare, spor de noapte și spor pentru regim prelungit de lucru), intimata, luând în considerare toate aceste drepturi salariale, cu excepția celor acordate aferent programului de lucru peste 8 ore, stabilit, începând cu 17.11.2006, un punctaj mediu anual de 2,16350 puncte.
Prin neluarea în considerare a acestui spor, ce a constituit bază de calcul a contribuției de asigurări sociale, pârâta a greșit, întrucât: în conformitate cu art.1 din nr.1546/1952, art.1 alin.1 din nr.2579/1956, nr.191/1963 și Decretul nr.175/1973, pentru activitatea de construcții - montaj, s- reglementat prelungirea timpului de lucru de la 8 ore/zi la 10 ore și chiar la 12 ore/zi, toate orele fiind considerate și plătite ca ore normale de lucru. În aceste condiții, s-a apreciat că, sumele acordate petentului pentru orele prestate în plus peste programul de 8 ore/zi, au făcut parte din salariul de bază și nu reprezintă un spor sau adaos la acesta.
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art.164 alin.2 din Legea nr.19/2000, la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile brute sau nete, înregistrate în carnetul de muncă, se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
Acest fapt nu înseamnă însă că, veniturile realizate ce au intrat în baza de calcul contribuției de asigurări sociale și care nu sunt evidențiate în carnetul de muncă nu pot fi avute în vedere la stabilirea pensiei, în condițiile în care s- făcut dovada existenței acestora, prin adeverințele emise de angajator.
În acest context, s- reținut că, în toate adeverințele deduse judecății, se menționează, în mod expres, atât temeiul de drept în care au fost acordate sporurile salariale cu titlu de "plata muncii peste programul normal" și pentru "regim de lucru prelungit (10 ore), cât și faptul că toate sporurile și adaosurile evidențiate fac parte din baza de calcul și virare a contribuției de asigurări sociale.
În consecință, susținerile intimatei, potrivit cărora, sumele menționate în adeverințe cu titlu de "regim prelungit de lucru" și "program de lucru peste 8 ore", nu pot fi luate în calcul întrucât nu au avut caracter permanent, nu au fost reținute ca întemeiate motivat de faptul că achiesarea la acestea ar atrage încălcarea flagrantă a unuia dintre principiile care guvernează sistemul public de asigurări sociale, reglementat de dispozițiile art.2 lit.e din legea nr.19/2000, și anume, principiul contributivității.
Ori, prin obținerea unui drept de pensie inferior în raport cu cota de contribuție de asigurări sociale calculată și virată la bugetul de stat s-ar crea inechitate și o încălcare a prevederilor art.1 din Protocolul nr.1 al CEDO, plata acestei contribuții dând naștere, potrivit practicii CEDO, unui drept de proprietate la o fracțiune din patrimoniul astfel constituit.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, în termen, motivat și legal scutit de plata taxelor judiciare de timbru, pârâta, înregistrat pe rolul Curții de APEL BACĂU sub nr-.
Criticile formulate au vizat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct.7, 9.pr.civ. constând, în esență, în următoarele:
- motivarea contradictorie a soluției prin acceptarea inițial a punctului său de vedere cum căla determinareapunctajelor anuale, pe lângă salariile brute sau nete se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă, pentru ca ulterior acesta să fie exclus cu argumentarea că "acest fapt nu înseamnă că, veniturile realizate ce au intrat în baza de calcul a contribuției sociale și care nu sunt evidențiate în carnetul de muncă nu pot fi avute în vedere la stabilirea pensiei în condițiile în care s-a făcut dovada existenței acestora".
- încălcarea principiului de drept conform căruia unde legea nu distinge nici interpretul nu o poate face, prin reținerea plății contribuției de asigurări sociale și pentru sporurile vizând programul prelungit și munca peste programul normal, deși nici un act normativ de până la 1.04.2001 nu a condiționat baza de calcul a pensiei de plata sau neplata contribuției de asigurări sociale; sub același aspect, s-a încălcat și principiul neretroactivității legii, contributivitatea nefiind prevăzută de lege decât după 1.04.2001 prin Legea 19/2000.
- nesocotirea dispozițiilor art. 164 din Legea 19/2000, aplicabile reclamantului ca titular al dreptului de pensie deschis în baza legislației anterioare, sub aspectul sporurilor ce pot fi luate în considerare la determinarea punctajelor anuale, cel de regim prelungit neregăsindu-se între acestea.
Legal citat intimatul reclamant a înaintat la dosar întâmpinare ( fl. 10-11) - comunicată și recurentei - prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât respectivele sume au avut permanență, plătindu-se ca ore normale de lucru, și pentru ele s-au plătit contribuțiile de asigurări sociale, inclusiv pentru pensia suplimentară.
Ambele părți au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Examinând recursul în raport de motivele invocate, de actele și lucrările dosarului, precum și față de dispozițiile art. 304/1, 312.pr.civ. prezenta instanță constată caracterul său întemeiat justificat de următoarele:
Așa cum s-a susținut de către pârâtă, nu s-a contestat de către reclamant și s-a reținut și de către prima instanță, adeverințele 9073/4.08.2005 ( fl. 17-20 fond ), 18/1766/10.10.2006 ( fl. 15-16 fond ), 403/23.01.2006 ( fl. 21 fond ) și 7153/12.09.2005 ( fl. 22-23 fond ) - în aceeași formă în care au fost invocate și în susținerea acțiunii - au stat la baza emiterii Deciziilor de recalculare nr. - din 28.10.2005 ( prima adeverință ) și nr. - din 17.11.2006 ( celelalte trei ) - depuse de reclamant o dată cu acțiunea, fl. 14,28. Cu acea ocazie, pârâta a reținut toate sporurile menționate de adeverințe, cu excepția sumelor menționate cu titlu de regim prelungit de lucru ( 10 ore ) și plata muncii peste durata normală. Ori, la acea dată, recurentul nu a contestat deciziile, deși avea această posibilitate conform art. 87 Legea 19/2000 modif. caz în care acestea au devenit definitive conform art. 88 din același act normativ.
Prin urmare, în condițiile în care a achiesat la respectivele decizii și nu s-au invocat și nici dovedit alte date și elemente decât cele utilizate la recalculările respective, nu putea fi primită acțiunea sa.
În ceea ce privește fondul pretenției deduse judecății, se constată că prin aplicarea greșită a dispozițiilor legale, instanța de fond a apreciat-o ca fiind întemeiată; astfel, otrivit p. art. 164 din Legea 19/2000, modif. la determinarea punctajelor anuale, până la intrarea în vigoare a acestei legi, se utilizează salariile brute sau nete, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă; în carnetul de muncă, se înscriau salariile brute, până la data 1 iulie 1977, salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991, salariile brute de la data de 1 ianuarie 1991. La determinarea punctajelor anuale, pe lângă aceste salarii se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul al pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă.
La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin 1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități conform legislației în vigoare.
Astfel, potrivit dispozițiilor legale evocate aplicabile în materie, determinant pentru valorificarea veniturilor suplimentare la calculul pensiilor, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, este ca aceasta să fi făcut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare și să fi fost înregistrate în carnetul de muncă, până la data de 1 aprilie 1992 (data intrării în vigoare a Legii nr. 49/1992 ), iar ulterior acestei date să fi avut caracter permanent, să fi făcut parte, de asemenea din baza de calcul al pensiilor, să fi fost înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințele eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
În cauză, fiind vorba de venituri obținute până în anul 1990, trebuia întrunită prima condiție, respectiv să fi făcut parte din baza de calcul a pensiei; Ori veniturile cu titlu de regim prelungit ori de plată a muncii peste durata normală obținute de către reclamant în perioada ianuarie 1961- 3.05.1984 - deși considerate și plătite ca ore normale de lucru - nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor - nici a pensiei de asigurări sociale, nici a celei suplimentare instituite începând cu 1.01.1967 ( conform art. 71 din Legea 27/1966 ) - întrucât nu au făcut parte din salariul lunar tarifar la care se calculau respectivele contribuții conform art. 94 Regulamentul de aplicare a Decretului 292/1959 și art. 5, 43-44, 72 din Legea 27/1966.
Astfel, conform 31/1959 - art. 94 - salariul tarifar lunar care se lua în calcul la stabilirea dreptului de pensie era pentru muncitori salariul de încadrare corespunzător la 204 ore, iar pentru personalul tehnico-administrativ salariul tarifar de încadrare; acest salariu este menționat în adresa 403/2006 - pentru perioada 5.04.1956- 31.12.1990 - în coloana 2 și adresa - - pentru perioada iunie 1961-iunie 1963 - în coloana 3 și s-a valorificat în evaluarea recurentei de la fl. 43. De menționat că relațiile din adresa 7153/2005 ( fl.24 ) sunt incluse în cele menționate de adeverința 403/2006 ( fl. 21-23 ).
Mai mult, HG1546/1952 nu stabilea cu caracter obligatoriu pe șantiere un program normal de lucru de până la 10 ore pe zi, ci în art. 1 lăsa la aprecierea de resort și a Uniunii sindicale respective latitudinea de a aproba șantierele pe care se admitea un astfel de program funcție de cerințele de realizare a planului de stat; deci sumele achitate pentru cele două ore în plus nu aveau cum să fie incluse în salariul tarifar ( de încadrare ), depinzând de mai multe variabile necunoscute la încheierea contractului de muncă ( când se stabilea salariul de încadrare ).
Prin urmare, în aceste împrejurări, nu se mai justifica analizarea incidenței principiului contributivității ori cel al dobândirii unui bun în accepțiunea art.1 din Protocolul 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
În atare împrejurări cumulative, reținând că este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 pr.civ. sub aspectul aplicării greșite a legii, recursul apare ca întemeiat, urmând a fi admis; drept urmare, se apreciază că nu se mai impune a se analiza pe celălalt motiv vizând contradictorialitatea motivelor.
Față de cele expuse, constatând că recursul este întemeiat, se va admite, se va modifica conform art. 312 alin.2 pr.civ. sentința în tot și se va respinge acțiunea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul civil promovat de recurenta-pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII N, împotriva sentinței civile nr.674 din 17.10.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr.-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant.
Modifică în tot hotărârea recurată în sensul că respinge acțiunea ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 09.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Doru Octavian Pîrjol Năstase, Camelia Liliana
GREFIER,
Politic
Red. /
Red.
Tehnored./3 ex./16.03.2009
Președinte:Doru Octavian Pîrjol NăstaseJudecători:Doru Octavian Pîrjol Năstase, Camelia Liliana
