Contestație calcul cas. Decizia 426/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
- SECȚIA CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE
CU MINORI ȘI DE FAMILIE
ȘI DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI
ASIGURARI SOCIALE
DECIZIA NR.426/DOSAR NR-
Ședința publică din 14 aprilie 2009
PREȘEDINTE: Dorina Rizea- - - judecător
- - - judecător
- - - JUDECĂTOR 2: Mihail Lohănel
- grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii C împotriva sentinței civile nr.101 pronunțată de Tribunalul Covasna la data de 2 februarie 2009 în dosarul civil nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 7 aprilie 2009, când partea prezentă a pus concluzii, așa cum rezultă din încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea la data de 14 aprilie 2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față.
Constată că prin sentința civilă nr. 101/02.02.2009 Tribunalul Covasnaa admis contestația formulată de contestatorul în contradictoriu cu intimata CASA TERITORIALĂ DE PENSII C și, în consecință, a anulat Dispoziția de suspendare a plății pensiei nr.87857 din 15.12.2008 și a exonerat contestatorul de plata sumei de 5.480 lei stabilită prin Decizia nr.20122 din 17.12.2008, emisă de intimată pe care, de asemenea a anulat-
Prima instanță a reținut că prin decizia nr.20122 din 17 decembrie 2008, emisă de instituția intimată s-a decis obligarea contestatorului la plata sumei de 5.480 lei, sumă încasată necuvenit din bugetul asigurărilor sociale de stat, în perioada 1.07.2008 - 31.12.2008, determinată de faptul că, în urma verificărilor efectuate asupra bazei de date a contribuabililor și asupra bazei de date a pensionarilor în plată s-a constatat că titularul contestator a cumulat pensia anticipată parțial cu venituri din activități prevăzute la art. 5 alin.(2) pct. II din Legea 19/2000, fapt ce intră în contradicție cu dispozițiile art. 92 și 94 din 19/2000 (20).
Totodată prin Dispoziția nr. 87857 din 15 decembrie 2008, în temeiul art. 92 alin.(1) lit. b, art. 94 din Legea 19/2000, a adeverinței nr. 2694 din 25.11.2008, eliberată de Casa Județeană de Pensii C, s-a dispus suspendarea plății pensiei anticipate parțial, începând cu data de 1.07.2008, întrucât beneficiarul cumulează pensia anticipată parțial cu alte venituri pe care le realizează.
Pornind de la această stare de fapt, de observat că, dispozițiile art. 5 alin.(1) pct. II din Legea 19/2000, fac referire la asigurarea prin efectul legii, în mod obligatoriu a persoanelor care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sânt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești pe durata mandatului, ale căror drepturi și obligații sânt asimilate, în condițiile legii cu cele ale persoanelor prevăzute la pct.1 a acestui articol, respectiv cele care își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă și funcționarii publici.
Art. 92 alin.1 lit. b) din legea amintită statornicește în mod expres că, pensia anticipată se suspendă, începând cu luna următoare celei în care beneficiarul unei pensii anticipate parțiale se regăsește în una din situațiile vizate de art. 5 alin.(1) pct. I și II.
Contestatorul, cum a susținut intimata, nu se regăsește în nici una din situațiile prevăzute la art. 94 alin.(1) din lege.
Susținerile intimatei au fost apreciate de tribunal ca fără temei, dispozițiile legale menționate nu sunt incidente în cauză.
art.5 din Legea 19/2000 se referă la o activitate cu caracter permanent. Or, activitatea de consilier local nu are un caracter permanent, exercitarea acesteia se desfășoară prin participarea la ședințele consiliului local pentru care primește o indemnizație de ședință. Această activitate nu poate fi asimilată activităților prestate în baza unui contract individual de muncă sau a unor raporturi de serviciu desfășurate de funcționarii publici.
Contestatorul intră sub incidența prevederilor derogatorii ale Legii nr.393/2004 privind statutul aleșilor locali, care la art. 36 dispune că "drepturile aleșilor locali potrivit legii pot fi cumulate cu pensia sau cu alte venituri, în condițiile legii", fără ca acest text normativ să facă vreo distincție între pensia anticipată parțial și pensia pentru limită de vârstă.
Ca atare, unde legea nu distinge nici interpretul nu poate să facă nici o deosebire între pensionarii aflați în această situație.
Față de aceste considerente, având în vedere că, contestatorul, pe perioada de referință din titlul executoriu a exercitat funcția de consilier local, beneficiază de reglementările speciale ale Legii 393/2004 care derogă de la Legea 19/2000, instanța a admis contestația formulată cu consecința anulării deciziei nr. 20122 din 17.12.2008 și a dispoziției de suspendare a plății pensiei nr.87857 din 15.12.008, ambele emise de intimată cu exonerarea contestatorului de plata sumei de 5.480 lei, potrivit dispozitivului
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de Pensii C, întemeindu-se pe dispozițiile art. 3041și art. 304 pct. 8 și 9 Cod procedură civilă.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că prima instanță a făcut o interpretare greșită dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, neținând cont de faptul că norma specială nu exclude aplicabilitatea normei generale cuprinse în art. 94 alin. 1 și 92 alin. 1 lit. b din Legea nr.19/2000, ceea ce face imposibilă cumularea pensiei anticipate cu alte venituri salariale, în afara cazurilor expres prevăzute de legiuitor.
Examinând recursul, prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este nefondat.
Potrivit art. 92 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000, astfel cum a fost modificată prin art. pct. 20 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2003, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care, între altele, "beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I și II".
Pe de altă parte, în art. 5 alin. (1) pct. I și II din aceeași lege, astfel cum a fost modificat prin art. pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2003, se prevede că "în sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: ) persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționarii publici; II.) persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I".
Coroborarea acestor dispoziții din legea menționată nu poate justifica însă excluderea automată de la beneficiul cumulului pensiei anticipate sau al pensiei anticipate parțiale cu indemnizația de ședință pentru aleșii locali, reglementată prin art. 34 din Legea nr. 393/2004, câtă vreme natura juridică a unei atari indemnizații nu justifică încadrarea ei într-o remunerație sau alt venit cu caracter permanent, susceptibil a se constitui în cumul împreună cu pensia anticipată sau cu pensia anticipată parțială.
În această privință este de observat că indemnizația de ședință, în înțelesul firesc ce poate fi dat dispozițiilor din textul de lege menționat, nu poate avea altă semnificație decât aceea a unei remunerații ocazionale, nepermanentă, lipsită de importanța care să îi confere o valoare de natură a-i atribui consistența unei entități susceptibile de a fi luată în considerare drept componentă a unui cumul cu pensia anticipată sau cu pensia anticipată parțială.
O atare interpretare se impune câtă vreme în art. 34 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 s-a revăzut că "indemnizația de ședință pentru membrii consiliului care participă la ședințele ordinare ale consiliului și ale comisiilor de specialitate va fi în cuantum de până la 5% din indemnizația lunară a primarului, președintelui consiliului județean sau primarului general al municipiului B, după caz", iar prin alin. (3) al aceluiași articol s-a limitat numărul maxim de ședințe pentru care se poate acorda indemnizația, la o ședință de consiliu și 1 - 2 ședințe de comisii de specialitate pe lună, reglementare care, evident, nu ar permite aleșilor locali să realizeze din astfel de activități sume de bani asimilabile, prin cuantumul lor, unui venit având o semnificație de natură a determina suspendarea plății pensiei în temeiul art. 52 din Legea nr.19/2000.
Ca urmare, se impune să se considere că obținerea în mod ocazional de către aleșii locali a 2 - 3 indemnizații lunare, reprezentând fiecare până la 5% din indemnizația lunară, după caz, a primarului, președintelui consiliului județean sau primarului general al municipiului B, nu poate fi asimilată cu realizarea unui venit susceptibil a determina suspendarea plății pensiei în sensul prevederilor art. 92 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000.
De altfel, în același sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia în interesul legii nr. 54/2007.
În consecință, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, recursul va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii C împotriva sentinței civile nr.101/02.02.2009 a Tribunalului Covasna.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Roxana Maria
- - - - - -
GREFIER,
Președinte:Dorina RizeaJudecători:Dorina Rizea, Mihail Lohănel, Roxana Maria
