Contestație calcul cas. Decizia 447/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.447/R/2010
Ședința publică din 24 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Griga
JUDECĂTORI: Daniela Griga, Laura Dima Sergiu Cătălin
- -
GREFIER:
S-a luat în examinare - în vederea pronunțării - recursul declarat de pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B-N, în nume propriu și în numele MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 421/F din 12 noiembrie 2009 Tribunalului Bistrița -N, pronunțate în dosar nr-, privind și pe reclamanta, precum și pe pârâții TRIBUNALUL BISTRIȚA -N și CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B N, având ca obiect contestație calcul CAS restituire CAS.
dezbaterilor a fost consemnat în încheierea ședinței publice din 15 februarie 2010, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
În urma deliberării reține că la data de 12.11.2009, prin sentința civilă nr. 421/F/2009 a Tribunalului Bistrița N, pronunțată în dosar nr-, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a AGENȚIEI JUDEȚENE PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ B-N și, în consecință, s-a respins acțiunea formulată de reclamanți față de AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ B-N, pentru lipsa calității procesuale pasive.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale și excepția inadmisibilității acțiunii invocate de pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice B-
S-a admis acțiunea formulată, precizată și extinsă de reclamanta, față de pârâții TRIBUNALUL BISTRIȚA -N, Casa Județeană de Pensii B-N, Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice B-N, ca fiind întemeiată și, în consecință, s-a constatat că în mod nelegal pârâtul TRIBUNALUL BISTRIȚA -N a calculat, reținut și virat cu titlu de contribuții individuale de asigurări sociale și șomaj sume peste plafonul maxim admis de Legea nr. 19/2000 și Legea nr. 76/2002 asupra sumelor plătite cu titlu de diferențe salariale aferente perioadei decembrie 2003 - martie 2007 și achitate în luna octombrie 2007 și octombrie 2008;
Pârâtul TRIBUNALUL BISTRIȚA -N a fost obligat să întocmească declarații rectificative pentru sumele plătite cu titlu de contribuție individuală de asigurări sociale și contribuție individuală de șomaj pentru perioada decembrie 2003 - martie 2007 și pentru lunile octombrie 2007 și octombrie 2008.
S-a dispus restituirea către reclamantă a sumei de 6419 lei încasată în plus cu titlu de contribuție individuală de asigurări sociale.
S-a dispus restituirea către reclamantă a sumei de 260 lei încasată în plus cu titlu de contribuție individuală de șomaj.
Pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice B-N au fost obligați să restituie către reclamantă sumele încasate cu titlu de contribuție individuală de asigurări sociale și contribuție individuală de șomaj.
S-a reținut, examinând prioritar excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția inadmisibilității acțiunii, invocate de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice B-N, că acesta a fost chemat în judecată de către reclamantă pentru a fi obligat să-i restituie sumele arătate, plătite în plus, cu titlu de contribuție individuală de asigurări sociale și contribuție individuală de șomaj. Cu toate că nu sunt raporturi de muncă între acest pârât și reclamantă, prima instanță a observat că prin extinderea de acțiune, reclamanta a solicitat ca acești pârâți să-i restituie sumele arătate, plătite în plus, cu titlu de contribuție individuală de asigurări sociale și contribuție individuală de șomaj, situație în care, văzând art.27 alin.1 din nr.OG 86/2003 ce arată că începând cu data de 1 ianuarie 2004 activitatea privind declararea, constatarea, controlul, colectarea și soluționarea contestațiilor pentru contribuția de asigurări sociale, contribuția de asigurări pentru șomaj, contribuția pentru asigurări sociale de sănătate și contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, precum și alte contribuții datorate de persoanele juridice și persoanele fizice care au calitatea de angajator sau entitățile asimilate angajatorului, denumite în continuare contribuții sociale, se va realiza de către Ministerul Finanțelor Publice și unitățile sale subordonate, care au și calitatea de creditor bugetar", instanța a statuat că acțiunea formulată este admisibilă. În aceste condiții, raportat la dispozițiile legale evocate privitoare la atribuțiile acestui pârât și obiectul acțiunii civile, a reieșit în mod evident faptul că acest pârât are legitimitate procesuală pasivă în cauză, considerente pentru care excepțiile analizate au fost respinse ca nefondate.
Pentru aceste motive, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă B-N și, în consecință, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantă față de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă B-N pentru lipsa calității procesuale pasive.
Analizând fondul pretențiilor deduse judecății prin prisma temeiurilor legale invocate prin cererea introductivă și precizările ulterioare, tribunalul a reținut în fapt următoarele:
Reclamanta funcționează ca judecător la TRIBUNALUL BISTRIȚAN și urmare a faptului că, începând cu luna octombrie 2000, i-au fost calculate greșit drepturile salariale datorate de angajator a acționat în judecată pe pârâții TRIBUNALUL BISTRIȚAN și Ministerul Justiției și, prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile alături de alți reclamanți i-au fost acordate drepturile bănești restante, cu titlu de spor de vechime, spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, diferența față de procurorii DIICOT și DNA.
Drepturile bănești restante ce reprezintă spor de vechime, calculat lunar pentru perioada decembrie 2003-martie 2007, potrivit raportului de expertiză tehnică întocmit de expertul în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N au fost acordate prin Sentința civilă nr.115/F/2008 și suma totală aferentă acestei perioade a fost achitată reclamantei odată cu drepturile salariale aferente lunii octombrie 2007, fiind incluse pe statul de plată la o rubrică distinctă sub denumirea de "drepturi impozabile" și cumulate cu drepturile salariale aferente lunii octombrie 2007.
Contribuția individuală de asigurări sociale și contribuția individuală pentru șomaj au fost calculate la suma totală rezultată, atribuindu-se întregii sume calitatea de drept salarial cuvenit pentru luna octombrie 2007, deși suma ce reprezenta spor de vechime era un drept salarial restant aferent perioadei decembrie 2003-martie 2007.
Drepturile bănești restante ce reprezintă, spor de stres și suprasolicitare neuropsihică au fost acordate prin sentința civilă nr. 207/F/2008 a Tribunalului Bistrița N pentru perioada octombrie 2004-la zi și în continuare, diferența față de procurorii DNA și DIICOT a fost acordată prin sentința civilă nr. 211/F/2008, pronunțată în dosar nr- pentru perioada aprilie 2006 - la zi și în continuare. Aceste drepturi au fost achitate reclamantei parțial (30%) odată cu drepturile salariale aferente lunii octombrie 2008, fiind incluse pe statul de plată la o rubrică distinctă sub denumirea de "drepturi impozabile" și cumulate cu drepturile salariale aferente lunii octombrie 2008, plata sporului de risc restant fiind efectuată până la nivelul lunii ianuarie 2006, iar a diferenței față de DIICOT până în martie 2007.
Deși drepturile salariale restante, anterior arătate, au fost achitate după data de 1 august 2007, când a devenit aplicabilă Legea nr.250/2007, care a modificat art.23 din Legea nr.19/2000, potrivit dispozițiilor cuprinse în art.23 din Legea nr.19/2000 în forma în vigoare în perioada pentru care au fost calculate aceste drepturi salariale restante, se prevedea că baza de calcul a era plafonată la suma ce reprezintă echivalentul a 5 salarii medii brute pe țară (3481 lei în 2003; 3841 lei, în 2004; 4605 lei, în 2005; 5385 lei, în 2006; 6.350 lei, în 2007).
Așa fiind, potrivit dispozițiilor art.23 din Legea nr.19/2000 și cele cuprinse în capitolul 1 alin. 6-7 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000, aprobate prin Ordinul nr.340/2001, care prevăd că pentru situațiile în care drepturile bănești în cauză au fost acordate în baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile se întocmesc declarații rectificative corespunzătoare fiecărei luni, contribuția individuală pentru asigurări sociale pentru suma plătită în lunile octombrie 2007 și octombrie 2008 cu titlu de drepturi salariale restante trebuia calculată pentru fiecare lună la care se referă aceste drepturi, în mod distinct, ca diferență între contribuția individuală datorată lunar, în limita plafonului arătat și contribuția individuală reținută și achitată în fiecare lună din perioada respectivă, iar TRIBUNALUL BISTRIȚAN trebuia să întocmească declarații rectificative corespunzătoare fiecărei luni prin care sumele încasate cu titlu de drepturi salariale restante să fie cumulate cu drepturile salariale achitate, la timp, pentru fiecare lună.
În ce privește contribuția individuală la șomaj, datorată conform art.27 din Legea nr.76/2002, până la 31.12.2007 fiecare dintre reclamanți a achitat plafonul maxim al acestei contribuții (1% din salariul de bază), astfel că pentru drepturile salariale restante și plătite, nu mai datorează contribuție la șomaj, procentul de 0,5% din venitul total brut lunar (stabilit potrivit Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2008, nr. 387/2007) datorându-se doar începând cu 1 ianuarie 2008.
Contrar dispozițiilor legale arătate, cu ocazia efectuării plății acestor drepturi salariale restante, TRIBUNALUL BISTRIȚANa calculat și reținut contribuția individuală de asigurări sociale și contribuția individuală pentru șomaj la întreaga sumă conform dispozițiilor legale incidente la data efectuării plății ca și cum sumele ar reprezenta venit al lunilor octombrie 2007 și octombrie 2008 și nu a întocmit declarații rectificative, așa cum era legal.
Astfel, a fost reținută contribuția individuală de asigurări sociale și contribuția individuală de șomaj, în plus față de cea datorată, deoarece sumele ce reprezintă drepturi salariale lunare restante depășesc baza de calcul a și contribuția pentru șomaj.
Ca urmare a faptului că angajatorul nu a întocmit declarații rectificative pentru, în baza de date a CNAS reclamanții nu figurează cu sume achitate în plus și nu s-a dispus restituirea acestor sume la cererile acestora formulate conform Ordinului nr.67/2008, acesta fiind motivul pentru care reclamanții au promovat prezenta acțiune.
În cauză, s-a dispus efectuarea unei expertize contabile, expertiză întocmită de expertul.
Prin acest raport de expertiză, necontestat de către pârâți, au fost determinate sumele încasate în plus cu titlu de contribuție individuală de asigurări sociale pentru reclamantă, și anume, 6419 lei. Totodată, au fost calculate și sumele cu titlu de contribuție individuală de șomaj către reclamantă, și anume, 260 lei.
Prin urmare, în temeiul dispozițiilor art. 23 din Legea nr.19/2000, dispozițiilor din capitolul pct.1 alin. 6-7 și pct. 23 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000, aprobate prin Ordinul nr. 340/2001, a Ordinului nr. 1646/2007 al MEF, a Ordinului nr. 67/2008 al; ale art. 155 din Legea nr. 19/2000, art. 110.pr.civ. art. 27 din Legea nr. 76/2004 și Legea nr. 387/2007, acțiunea reclamantei a fost admisă și, pe cale de consecință, s-a constatat că în mod nelegal pârâtul TRIBUNALUL BISTRIȚA -N a calculat, reținut și virat cu titlu de contribuții individuale de asigurări sociale și șomaj sume peste plafonul maxim admis de Legea nr. 19/2000 și Legea nr. 76/2002 asupra sumelor plătite cu titlu de diferențe salariale aferente perioadei decembrie 2003 - martie 2007 și achitate în luna octombrie 2007 și octombrie 2008.
Totodată, a fost obligat pârâtul TRIBUNALUL BISTRIȚA -N să întocmească declarații rectificative pentru sumele plătite în plus cu titlu de contribuție individuală de asigurări sociale și contribuția individuală de șomaj pentru perioada decembrie 2003 - martie 2007, precum și pentru lunile octombrie 2007 și octombrie 2008, în declarațiile pentru aceste două luni fiind menționate doar drepturile salariale aferente lunilor respective, iar pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice B-N fiind cele care colectează aceste contribuții în temeiul art.27 alin.1 din OG 86/2003, au fost obligați să-i restituie reclamantei sumele mai sus arătate, așa cum acestea au fost determinate prin raportul de expertiză tehnică, plătite în plus, cu titlu de contribuție individuală de asigurări sociale și contribuție individuală de șomaj.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B N, în nume propriu și în numele Ministerului Finanțelor Publice, prin care a solicitat admiterea acestuia și modificarea hotărârii atacate, în sensul admiterii în principal a excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților Direcția Generală a Finanțelor Publice B N și Ministerul Finanțelor Publice, cu consecința respingerii acțiunii ca fiind inadmisibila față de acești pârâți, iar în subsidiar, respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată.
Recurenta critica soluția pronunțată de către instanța de fond, pe care o apreciază ca fiind netemeinică și nelegală în ceea ce privește respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive și a inadmisibilității acțiunii invocate de către pârâții-recurenți Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice B N și obligarea acestora la restituirea către reclamanta-intimata a sumelor plătite în plus cu titlu de contribuție individuală de asigurări sociale și contribuție individuală de șomaj.
Consideră că în mod greșit instanța de fond a respins excepția lipsei calității procesuale pasive, în condițiile în care în cauza dedusă judecății pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice B N nu pot avea calitate procesuală pasivă, întrucât raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul material dedus judecății, respectiv între reclamanta intimata și entitatea angajatoare.
Apreciază ca în mod corect reclamanta, și-a îndreptat pretențiile către pârâții inițiali de rând 1, 2 și 3, întrucât calculul CAS și a contribuției pentru șomaj este exclusivă pârâtului TRIBUNALUL BISTRIȚAN, entitatea angajatoare căreia îi revine printre altele și obligația întocmirii eventualelor declarații rectificative, precum și pârâților de rând 2 și 3 care au legătură cu cele două fonduri, preluând gestionând și conducând o evidență a tuturor declarațiilor depuse de către angajatori, astfel că orice culpă poate fi reținută doar în sarcina acestora și nu a pârâților Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice B
Pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice nu pot fi obligați la refacerea calcului drepturilor salariale ale reclamanților, respectiv la calculul și a contribuției pentru șomaj și nici la efectuarea unor eventuale declarații rectificative cu privire la cele două categorii de fonduri, pentru salariații altor instituții sau ministere, deoarece atribuțiile în angajarea, calculul și acordarea drepturilor rezultând din raporturile de muncă ale reclamanților, o poate avea doar unitatea angajatoare, pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice B N, nefiind implicați în nici un fel în derularea acestor raporturi de muncă.
Învederează că nu este îndeplinită una dintre condițiile speciale de admisibilitate a cererii, și anume, legătura dintre cererea principală și cererea incidentală, legătură care presupune existența unui raport juridic între cele două, astfel ca temeiul acțiunii principale să constituie suportul de drept sau de fapt al chemării în judecată a pârâților Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice B
Consideră că drepturile bănești ale reclamantei au fost greșit acordate prin efectuarea unui calcul greșit de către unitatea angajatoare, calcul ce a condus și la determinarea unui CAS și contribuții pentru șomaj mai mari, apreciind însă că acest aspect nu-i conferă dreptul să cheme în judecată pe pârâții Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice B N, care nu au calitatea de angajatori al reclamantei și, în consecință, nu au nici obligația de a reface calculul drepturilor salariale ale acesteia, precum nici întocmirea unor eventuale declarații rectificative cu privire la CAS și contribuția de șomaj, respectiv a efectuării unor compensări sau restituiri de sume.
În ceea ce privește fondul cauzei, apreciază, de asemenea, că acțiunea introductivă precizată și extinsă este neîntemeiată, astfel că solicită respingerea acesteia.
Intimații nu și-au exprimat poziția procesuală.
Nu au fost administrate probe noi.
Trecând la soluționarea recursului prin prisma probațiunii și a dispozițiilor legale, Curtea a reținut următoarele considerente:
Prin demersul juridic dedus judecății, reclamanta dorește să se constate că în mod nelegal pârâtul TRIBUNALUL BISTRIȚA -N a calculat, reținut și virat, cu titlu de contribuții individuale de asigurări sociale și șomaj, sume peste plafonul maxim admis de Legea nr. 19/2000 și Legea nr. 76/2002, asupra sumelor plătite cu titlu de diferențe salariale aferente perioadei decembrie 2003 - martie 2007 și achitate în luna octombrie 2007 și octombrie 2008; să fie obligat pârâtul TRIBUNALUL BISTRIȚA -N să întocmească declarații rectificative pentru sumele plătite cu titlu de contribuție individuală de asigurări sociale și contribuție individuală de șomaj pentru perioada decembrie 2003 - martie 2007 și pentru lunile octombrie 2007 și octombrie 2008; să se dispună restituirea către reclamantă a sumelor încasate în plus cu titlu de contribuție individuală de asigurări sociale și contribuție individuală de șomaj; să se dispună obligarea pârâților Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Generală a Finanțelor Publice B-N să restituie către reclamantă sumele încasate în plus cu titlu de contribuție individuală de asigurări sociale și contribuție individuală de șomaj.
Pornind de la cererea cu care reclamanta a învestit instanța, Curtea va analiza cu prioritate legala constituire a completului de judecată, în raport de natura juridică a fiecărui petit.
Astfel, Curtea notează că potrivit lit. A pct. I al.6 din Ordinul nr. 340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor <LLNK 12000 19 10 201 0 17>Legii nr. 19/2000privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare legiuitorul a statuat că "pentru situațiile în care au intervenit modificări cu privire la veniturile înscrise în declarația nominală, prin acordarea retroactivă a unor drepturi bănești asupra cărora se datorează contribuție, nu se depune declarație rectificativă. Aceste venituri se includ în baza de calcul a lunii în care aceste drepturi se achită.excepție situațiileîn care drepturile bănești în cauzăau fost acordate în baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, precum și situațiile în care prin astfel de hotărâri se dispune reîncadrarea în muncă a unor persoane,cazuri pentru care se întocmesc declarații rectificative corespunzătoare fiecărei luni."
Potrivit normei legale menționate, legiuitorul instituie în sarcina angajatorului obligația de a depune declarații rectificative, derivând din raportul de muncă existent între angajat și angajator. Astfel, din această perspectivă se constată legala constituire a completului de judecată.
Curtea opinează că petitul privind nelegala calculare, reținere și virare a contribuțiilor deja menționate, respectiv petitele de restituire și de obligare la restituire a contribuțiilor reținute nelegal, reprezintă în fapt o acțiune în realizare, reclamanta urmărind aceeași finalitate, astfel că în raport de acestea, a invocat ca motiv de ordine publică, în temeiul art. 306 al. 2 Cod de procedură civilă, nelegala constituire a completului de judecată, motiv de ordine publică pe care îl găsește întemeiat din perspectiva faptului că petitele menționate au o natură contencios fiscală, astfel că soluționarea acestora, potrivit art. 54 din Legea nr. 304/2004, privind organizarea judiciară, trebuia să se facă în complet alcătuit de un singur judecător, cu respectarea principiului specializării, iar nu de către un complet alcătuit din doi judecători și doi asistenți judiciari.
Se notează că sfera de aplicare a Codului d e procedură fiscală, așa cum aceasta este stabilită de către legiuitor prin dispozițiile art. 1 ale nr.OG 92/2003, cuprinde și administrarea creanțelor provenind din contribuții.
Sumele solicitate de către reclamantă, reprezentând contribuții individuale de asigurări sociale și șomaj, sunt creanțe fiscale principale, ca venituri ale bugetului consolidat, în sensul prevăzut de art. 21 al.2 lit. a din nr.OG 92/2003, prezentul litigiu având ca obiect drepturi patrimoniale rezultate din raporturi de drept material fiscal, pentru care este competentă a se pronunța instanța de contencios administrativ și fiscal.
Mai mult, Curtea observă că prin Ordinul nr. 67 din 31 ianuarie 2008 emis de ministrul muncii, familiei și egalității de șanse s-au aprobat modalitățile unitare de aplicare, în sistemul public de pensii, a prevederilor<LLNK 12007 1646 503301 0 60>Ordinului ministrului economiei și finanțelor nr. 1.646/2007pentru aprobarea procedurii de restituire a sumelor reprezentând contribuție individuală de asigurări sociale reținută de la asigurați, plătită în plus față de plafonul maxim admis prin prevederile <LLNK 12000 19 10 201 0 17>Legii nr. 19/2000privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, pe perioada de timp în care a fost instituit plafon maximal de calcul al bazei de impunere.
Prin Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 1.646/2007 este instituită procedura de restituire, arătându-se la pct. 1 că " Obiectul prezentei proceduri este constituit desumele reprezentând contribuție individuală de asigurări sociale plătită în plus față de plafonul maxim admis prevăzut de <LLNK 12000 19 10 201 0 17>Legea nr. 19/2000privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit pct.2 din același ordin, sumele prevăzute la pct. 1 se restituie la cerere, în conformitate cu prevederile<LLNK 12003 92131 321 0 33>Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul d e procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare,persoanelor fizice care au drept de restituire, potrivit legii, denumite în continuare solicitanți."
Pornind de la dispozițiile art. 10 al. 1 din legea nr. 554/2004 și având în vedere că sumele pretinse se situează sub suma de 5 miliarde lei, competența în soluționare, în fond, revine tribunalului administrativ fiscal.
În ceea ce privește petitele acțiunii deduse judecății, Curtea apreciază că nu își găsesc aplicabilitate dispozițiile art. 17 Cod de procedură civilă, nefiind incidentă nici una din ipoteze, aceasta în condițiile în care fiecare dintre petitele cererii are o existență de sine stătătoare, independentă, fiind chemate în judecată în calitatea de pârâți, persoane diferite. Formularea de către reclamantă a mai multor cereri în cadrul unei acțiuni, nu le conferă implicit acestora un caracter accesoriu.
S-ar putea susține că soluționarea petitului privind restituirea contribuțiilor pretinse ar fi condiționată de soluționarea cererii privind depunerea declarațiilor rectificative, însă Curtea nu poate primi o astfel de interpretare.
Obligația angajatorului de a depune declarații rectificative, în sensul solicitat de către reclamantă, rezultă din lit. A pct. I al. 6 din Ordinul nr. 340/2001 și privește expres situația în care drepturile bănești în cauzăau fost acordate în baza unor hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, astfel că aceste declarații nu au ca finalitateîndreptarea unorerori(ipoteză avută în vedere de către legiuitor prin dispozițiile al. 3 din același act normativ), nefiind de natură să conducă la concluzia că reținerile făcute de angajator sunt nelegale, și astfel să influențeze soluționarea cererii de restituire.
Găsind întemeiat motivul de ordine publică menționat, în conformitate cu art. 312 al. 1, 5 coroborat cu art. 304 pct. 1 Cod de procedură civilă, Curtea va casa în parte sentința atacată și va trimite spre soluționare la TRIBUNALUL BISTRIȚAN, complet de contencios fiscal petitele de restituire a contribuțiilor individuale de asigurări sociale și de șomaj și de obligare a pârâților Ministerul Finanțelor Publice și DGFP B N la restituirea sumelor reprezentând contribuții individuale de asigurări sociale și de șomaj.
Constatând legalitatea și temeinicia hotărârii de fond cu privire la depunerea declarațiilor rectificative, va menține dispozițiile primei instanțe sub acest aspect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B N, în nume propriu și al MINISTERULUI FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 421/12.11.2009, pronunțate în dosar nr- al Tribunalului Bistrița N, pe care o casează în parte, în ceea ce privește petitele de restituire a contribuțiilor individuale de asigurări sociale și de șomaj și de obligare a pârâților MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B N la restituirea sumelor reprezentând contribuții individuale de asigurări sociale și de șomaj și în consecință dispune trimiterea spre soluționare a petitelor menționate anterior la TRIBUNALUL BISTRIȚAN, complet de contencios fiscal.
Menține restul dispozițiilor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red.DG/dact.MM
8ex./23.03.2010
Jud.fond: /
Președinte:Daniela GrigaJudecători:Daniela Griga, Laura Dima Sergiu Cătălin
