Contestație calcul cas. Decizia 6316/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DOSAR NR- (3589/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 6316/
Ședința publică de la 06 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Comșa Carmen Georgiana
JUDECĂTOR 2: Scrob Bianca Antoaneta
JUDECĂTOR- - -
GREFIER -
_____
Pe rol soluționarea cauzei civile, privind recursul formulat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului, împotriva sentinței civile nr.1630 din data de 26.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata, având ca obiect - contestație deciziei de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata, personal, lipsă fiind recurenta Casa de Pensii a Municipiului
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța,a procedat la identificarea intimatei care se legitimează cu CI seria - nr.-.
Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Intimata,pune concluzii de respingere a recursului,ca fiind nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind legală și temeinică, solicitând obligarea recurentei la emiterea unei decizii în urma recalculării pensiei pentru limită de vârstă, retroactiv începând cu data de 01.12.2005, cu luarea în considerare a erorilor și omisiunilor din Decizia din data de 03 iulie 2008 și a tuturor veniturilor atestate din adeverințele nr.1071 și 1073 din 12 noiembrie 2008.
Curtea, în temeiul art. 150 Cod procedură civilă, declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1630 din data de 26.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, a fost admisă, în parte, acțiunea formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului B,
A fost obligată pârâta să emită o deciziei în baza OUG nr.4/2005, prin care să recalculeze pensia pentru limită de vârstă cuvenită reclamantei, retroactiv, începând cu 01.12.2005, cu luarea în considerare și a tuturor veniturilor atestate de adeverințele nr.1071 și nr.1073/12.11.2008, emise de SC SA,
A anulat decizia nr.-/21.08.2008, emisă de Casa Locală de Pensii Sector 1 B, recuperarea debit și a dispus restituirea sumelor reținute către reclamantă,
A fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumelor reprezentând diferența dintre pensia cuvenită conform prezentei sentințe și pensia efectiv încasată pe perioada 01.12.2005 la zi și
A respins, ca neîntemeiată, cererea sub celelalte aspecte.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, prin decizia nr.-/3.07.2008, emisă de Casa Locală de Pensii Sector 1 B - revizuire, au fost recalculate drepturile de pensia pentru limită de vârstă cuvenite reclamantei, potrivit Legii nr.19/2000.
Prin decizia nr.-/21.08.2008, emisă de Casa Locală de Pensii Sector 1 B - recuperare debit, au fost stabilite în sarcina reclam,antei un debit de 1236 reprezentând sume încasate necuvenit în perioada 01.12.2005 - 01.08.2008.
Din buletinul de calcul atașat deciziilor atacate, s-a constatat că pârâta nu a luat în considerare veniturile obținute sub forme de prime și, ca urmare, a aplicării sistemului de retribuire în acord global, venituri atestate de adeverințele nr.1071 și nr.1073/12.11.2008, emise de SC SA.
S-a avut în vedere că retribuirea în acord global presupunea salarizarea angajaților în funcție de realizările profesionale, ceea ce însemna că lunar aceștia puteau obține venituri mai mici sau mai mari decât salariile tarifare înscrise în carnetul de muncă.
S-a reținut că Legea nr.27/1966 prevedea că plata contribuției de asigurări sociale era datorată de angajator și se calcula prin raportare la venitul brut realizat de angajat, iar prin art.1 Decretul nr.389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat dispunea ca angajatorii să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat.
S-a ținut seama că art.78 din Legea nr.19/2000 stipulează că: "punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 punctajului rezultat în anul respectiv din însumarea numărului de puncte realizat în fiecare lună. Numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică" și că dispozițiile art.4 al.2 și 3 precizează că sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care potrivit legislației anterioarei datei de 1.04.2001 au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajelor sunt enumerate în anexele ordonanței și că acestea pot fi dovedite prin înscrisurile din carnetele de muncă sau prin adeverințe întocmite conform legii de către foștii angajatori.
În privința formelor de retribuire în acord s-a arătat că se menționează în anexa 1 OUG nr.4/2005 că nu vor fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare. Aceeași soluție este menționată pentru "alte sporuri care nu au avut caracter permanent".
S-a avut în vedere că la pct.IV din același act normativ, legiuitorul a optat pentru luarea în calcul a oricăror sporuri acordate de către ministerele de resort, conform actelor normative în vigoare în diverse perioade, evidențiate împreună cu salariile aferente în statele de plată și pentru care s-a datorat si s-a virat contribuția de asigurări sociale.
S-a apreciat că, în speță, au prioritate dispozițiile legale cu valoare de principiu, adică cele de la art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, față de cele care decurg din acesta dar nu-l respectă, pentru că soluția contrară ar presupune încălcarea principiului contributivitatii, cu consecința nerealizării scopului avut în vedere de legiuitor la edictarea acestuia.
S-a reținut că formele de retribuire prin acord într-adevăr nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, care conform art.10 din Legea nr.3/1977 era constituită din retribuții tarifare, însă conform reglementărilor aceluiași act normativ dreptul la pensie era recunoscut pentru cei care plătiseră asigurări sociale ori acestea se stabileau în raport de câștigul brut realizat iar nu de cel tarifar.
S-a precizat că noua reglementare privind calculul drepturilor de pensie, instituită prin Legea nr.19/2000, este construită în jurul principiului fundamental, și anume că orice element salarial efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au achitat statului contribuții de asigurări sociale, trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.
De asemenea, s-a motivat că pentru stagiile de cotizare realizate ulterior datei de 01.04.2001, data intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, acest principiu este respectat, iar pentru stagiile de cotizare realizate sub imperiul reglementărilor anterioare, soluția trebuie să fie aceeași, conform principiului "ubi eadem est ratio, ibi eadem solutio esse debet".
Astfel, s-a menționat că "sistemul public se organizează și funcționează având ca bază principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite".
S-a apreciat că ceea ce interesează nu este caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri, ci faptul că statul și-a încasat drepturile la momentul cuvenit, iar când vine rândul asiguraților să primească o contraprestație din partea statului, aceasta trebuie să fie corespunzătoare, pentru a nu se rupe echilibrul raportului juridic dintre părți.
Prin urmare, în prezenta acestei dualități de reglementare, s-a considerat că revine instanței judecătorești sarcina de a hotărî că principiul contributivității afirmat în art.2 din Legea nr.19/2000 și dezvoltat în art.78 alin.1 din același act normativ primează și că, independent de caracterul permanent sau nepermanent al unor venituri și de faptul că au făcut sau nu parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare, acestea trebuie luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie.
Adeverințele nr.1071 și nr.1073/12.11.2008, au fost emise de SC SA, ulterior emiterii deciziei nr.-/03.07.2008 de Casa Locala de Pensii Sector 1 B - revizuire, ca atare nu puteau fi avute in vedere de parata la recalcularea drepturilor de pensie, iar instanța nu poate cenzura decât aspectele de nelegalitate și netemeinicie anterioare sau cel mult concomitente datei de 03.07.2008, în raport de actele existente la dosarul de pensionare la acea data.
Din această perspectivă este evident că nu se poate dispune admiterea contestației, câtă vreme actele invocate de reclamanta nu au fost depuse la intimată anterior emiterii deciziei contestate.
Rezultă așadar că lipsa anumitor date la momentul emiterii deciziei nu poate atrage anularea acesteia, partea având la îndemână posibilitatea de a utiliza pentru valorificarea veniturilor care nu au fost avute în vedere la stabilirea pensiei procedura revizuirii prevăzută de art.89 din lege.
Întrucât reclamanta beneficiază de recalculare in baza OUG nr.4/2005, aceasta va avea consecințe si asupra debitului fixat prin decizia de recuperare debit, ca atare instanța va anula decizia nr.-/21.08.2008 emisa de Casa locala de pensii sector 1 B - recuperare debit si va dispune restituirea sumelor reținute către reclamanta.
Pârâta a calculat si plătit reclamantei drepturi de pensie in cuantum ai mic decât cel cuvenit, provocând in patrimoniul acesteia un prejudiciu, care se impune a fi reparat. Așadar, instanța va obliga parata la plata către reclamanta a sumelor reprezentând diferența dintre pensia cuvenita conform prezentei sentințe si pensia efectiv încasată, pe perioada 01.12.2005 la zi.
În ce privește veniturile aferente stagiului de cotizare realizat în perioadele 01.03.2005-01.10.2006 si 15.01.2007-01.05.2008, instanța a reținut ca nu se dovedește depunerea la Casa de Pensii a Municipiului Bau nei cereri de recalculare, cererile nefiind depuse la dosar de părți.
Împotriva acestei hotărâri s-a formulat recurs de către intimata Casa de Pensii a Municipiului B, care a criticat-o pentru nelegalitate.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispozițiile art.304 pct.8 și 9 și art.3041pr.civ. recurenta a arătat că, în mod greșit nstanța de fond a anulat deciziei nr.-/21.08.2008 - recuperare debit, emisă de Sector 1 si a obligat pârâta - la restituirea sumelor reținute către reclamanta, întrucât aceasta decizie a instituit un debit in cuantum de 1.026 lei care reprezintă sume încasate necuvenit de către reclamanta in perioada 01.12.2005-01.08.2008, deoarece punctajul mediu anual stabilit prin decizia nr. -/31.01.2008 a fost de 3,12856 puncte, iar prin decizia nr.-/03.07.2008 de revizuire s-a stabilit un punctaj mai mic, respectiv de 3,01813 puncte.
Recurenta a invocat dispozițiile art.89, alin.1 din Legea nr.19/2000, precum și prevederile art.7, alin.4 din nr.OUG4/2005.
S-a mai susținut că, a data de 31.01.2008, Sector 1 recalculat drepturile de pensie ale reclamantei in temeiul nr.OUG4/2005 si a emis decizia nr. -, prin care a stabilit un punctaj mediu anual de 3,12856 puncte.
Însă, întrucât din verificarea dosarului de pensie s-a constatat ca drepturile de pensie au fost recalculate eronat - eroarea a constat in faptul ca, după data de 01.01.1993, in buletinul de calcul a fost trecut si luat in calcul venitul lunar brut in care erau incluse toate sporurile si, in plus la rubrica "alte sporuri" si "procent vechime" aceste sporuri au fost, practic valorificate încă o data.
De altfel, în carnetul de munca al reclamantei, așa cum s-a considerat, la coloana (rubrica) a șasea (6), sunt trecute doua sume: una reprezintă venitul brut lunar ce include si toate sporurile de care reclamanta a beneficiat si oad oua suma, mai ca valoare, suma care reprezintă doar salariul de baza (tarifar) lunar.
Aceste sporuri fiind valorificate de doua ori, Casa Locala de Pensii Sector 1 emis la data de 03.07.2008 decizia nr. - de revizuire si a stabilit un punctaj mediu anual de 3,01813 puncte. Din aceasta diferența a rezultat acest debit in cuantum de 1.026 lei, stabilit prin decizia nr.-/21.08.2008.
A mai arătat recurenta că referitor la sentința civilă că este nemotivata in fapt si in drept, încălcând astfel prevederile art.261 alin.1, pct.5 pr.civ. motivația acesteia fiind de fapt doar o mențiune cu privire la aceasta decizie de debit, dar nu formează convingerea ca este dreapta, legala si corecta întrucât instanța de fond nu a menționat motivele care au stat la baza formarii convingerii sale ca acest debit trebuie anulat.
A mai susținut recurenta că, potrivit art.164 din Legea nr.19/2000, salariile brute sau nete prevăzute în carnetul de muncă, ori veniturile realizate în sistemul acordului global pretinse în cauză sunt venituri temporare, fără caracter permanent, neinserate în cartea de muncă, și care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, motiv pentru care nu pot fi luate în considerare la stabilirea drepturilor de pensie, sporurile cu caracter permanent care se au în vedere la calcularea drepturilor de pensie sunt cele prevăzute de Legea nr.49/1992 și de OUG nr.4/2005.
S-a criticat de către recurentă că veniturile suplimentare obținute de reclamantă nu reprezentă sporuri cu caracter permanent, ci o formă de remunerare în funcție de realizarea indicatorilor, de predare a lucrărilor de cercetare științifică, etc. reglementată de legislația în vigoare la acea dată (art.12 din Legea nr.57/1974), această diferențiere rezultând foarte clar din dispozițiile Legii nr.57/1974, precum și din dispozițiile Decretului nr.92/19765, coroborat cu Ordinul nr.136/1976, orice altă interpretare extensivă contravenind textului de lege.
Recurenta a făcut mai făcut referire și la dispozițiile pct.VI din anexa OUG nr.4/2005, arătând că formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, nu fac parte din sporurile cu caracter permanent și nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01.04.2001, nefiind înscrise în carnetul de muncă.
Prin întâmpinarea formulată intimata a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurentă, încadrate în motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:
În temeiul art.89, alin.1 din Legea nr.19/2000 actualizata, organul de pensii poate emite decizii de revizuire, în situația în care se consideră greșeli sau nereguli în stabilirea drepturilor de pensie, sau erori în stabilirea și plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile și modificările legal.
De asemenea, art.7, alin.4 din nr.OUG4/2005 prevede: "În situația în care se constată erori de calcul, decizia de pensie poate fi revizuită din oficiu, cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare".
Astfel, după cum rezultă din cuprinsul deciziei nr.-/21.08.2008, emisă de Casa Locală de Pensii Sector 1 B de recuperare debit s-a stabilit în sarcina intimatei, cu titlu de debit suma de 1026 cu motivarea că în perioada 01.12.2005 - 01.08.2008, drepturile de pensie recalculate ale acesteia au fost eronat stabilite.
Curtea reține analizând buletinul de recalculare a pensiei intimatei nr.-/03.078.2008, emisă de Casa Locală de Pensii Sector 1 B, de recalculare a drepturilor de pensie ale acesteia, în temeiul OUG nr.4/2005, aflat la filele 9-14 din dosarul instanței de fond, coroborat cu înscrierile de la poziția 53 din carnetul de muncă al intimatei, aflat la fila 31 al aceluiași dosar, că în perioada 01.04.1992 - 01.-, prin decizia de recalculare s-au luat în considerare de către organul de pensie de două ori sporurile realizate de către intimată atât ca sumă brută, cât și ca sporuri distincte, acestea fiind valorificate dublu în favoarea pensionarului; la poziția 53 din carnetul de muncă al intimatei se prevedea că în perioada de referință la coloana 6 urmează a se citi salariul brut în loc de salariul de bază, respectiv suma sporurilor permanente, astfel încât sporurile realizate de către salariată în acea perioadă erau incluse în salariul brut și nu se luau în considerare separat de acesta, astfel cum a procedat recurenta, la recalcularea pensiei intimatei.
Prin urmare, apar ca fondate criticile recurentei la adresa hotărârii recurate, câtă vreme prima instanță se rezumă doar a aprecia ca nelegală decizia de recuperare a debitului, doar prin prisma nerespectării de către recurentă a obligației de a avea în vedere adeverințele nr.1071 și nr.1073, emise de către SC SA, la data de 12.11.2008, cu consecințe asupra cuantumului pensiei intimatei, fără a lua în considerare aspecte concrete de nelegalitate ale acestei decizii.
Sunt nefondate însă susținerile recurentei referitoare la faptul că adeverințele nr.1071 și nr.1073/12.11.2008, emise de SC SA, ce atestă veniturile suplimentare realizate de intimata-recurentă, cuprinzând și salariile obținute ca urmare a muncii în acord global, adausuri suplimentare la salariul de bază și alte drepturi, sume pentru care, potrivit legislației în vigoare la momentul respectiv, s-au reținut cotele de CAS, nu trebuiau avute în vedere la recalcularea drepturilor de pensiei ale intimatei.
În mod corect s-a dat eficiență de către prima instanță principiului contributivității, reglementat de art.2 lit.e din Legea nr.19/2000, potrivit cu care se impune ca toate veniturile obținute de contestatoare, pentru care s-a calculat și achitat contribuția de asigurări sociale, să fie avute în vedere la calcularea drepturilor de pensie.
Principiul sus menționat trebuie aplicat cu prioritate, iar dispozițiile OUG nr.4/2005, care prevăd că sumele reprezentând acord nu se iau în calculul drepturilor de pensie, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare, trebuie interpretate prin prisma dispozițiilor Legii nr.19/2000.
În raport de cele mai sus reținute, Curtea apreciază că este inadmisibilă situația în care la determinarea cuantumului pensiei nu s-ar lua în considerare sume care au constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.
Drept consecință, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va admite recursul, va modifica, în parte, sentința atacată, în sensul că va respinge cererea de anulare a deciziei nr.-/21.08.2008, emisă de Casa Locală de Pensii Sector 1 și cererea de restituire a sumelor reținute reclamantei și va menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Casa de Pensii a Municipiului, împotriva sentinței civile nr.1630 din data de 26.02.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata.
Modifică, în parte, sentința atacată, în sensul că:
Respinge cererea de anulare a deciziei nr.-/21.08.2008, emisă de Casa Locală de Pensii Sector 1 și cererea de restituire a sumelor reținute reclamantei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
10.11.2009
Jud. fond.:;
Președinte:Comșa Carmen GeorgianaJudecători:Comșa Carmen Georgiana, Scrob Bianca Antoaneta
