Contestație calcul cas. Decizia 816/2009. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, CAUZE MINORI, FAMILIE,CONFLICTE DE
MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ nr.816
ȘEDINȚA PUBLICĂ din data de 22 iulie 2009
COMPLETUL DE JUDECATĂ A FOST FORMAT DIN:
PREȘEDINTE: Camelia Drăghinpreședinte secție civilă
- ---- judecător
- - judecător
GREFIER: -
La ordine a venit spre soluționare recursurile civile promovate de pârâta MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR B, CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII N și de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N în numele și pentru MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr.213 din 3 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință în sensul că a învederat instanței că recursul are ca obiect contestație calcul CAS, dosarul se află la al doilea termen de judecată și că procedura a fost completă.
Nemaifiind probe de administrat și cereri de formulat și având în vedere că la fila 7 dosar există cerere pentru judecarea cauzei în lipsă, instanța constată cauza în stare de judecată, trecându-se la deliberare.
A
- deliberând -
Asupra recursurilor declarate, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 213/3.04.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- a fost respinsă, ca nefondată, excepția privind lipsa calității procesuale pasive invocată de pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, a fost admisă acțiunea reclamantei și obligați pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Bacău și Tribunalul Neamț să emită aderența pentru actualizarea pensiei de serviciu a reclamantei pentru perioada 1.04.2005 - 1.04.2008, prin luarea în calcul și a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară. Pârâta Casa Județeană de Pensii Naf ost obligată să stabilească pensia de serviciu cuvenită reclamantei pentru perioada 1.04.2005 - 1.04.2008 cu luarea în calcul a sporului menționat și să plătească acesteia diferența dintre drepturile de pensie astfel stabilite și pensia acordată, în cuantum actualizat, potrivit indicelui de inflație de la data plății efective, iar pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să aloce sumele necesare efectuării plății drepturilor de pensie acordate.
Pentru pronunțarea acestei sentințe, prima instanță a avut în vedere următoarele:
Față de excepția invocată de pârâul Ministerul Justiției și Libertăților privind lipsa calității procesuale pasive, prima instanța a constatat că este nefondată, întrucât potrivit dispozițiilor art.18 din Anexa la HG nr. 1275 din 18 octombrie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, Ministerului Justiției, în calitate de instituție la nivel central statului, se comunică de către CNPAS listele cu titularii pensiilor de serviciu aflați în plată, la rândul său, acest minister având obligația de transmite adeverințele nominale, întocmite de unitățile din subordine, în vederea actualizării pensiilor de serviciu, către CNPAS, respectiv către casele județene de pensii.
Pe de altă parte, în calitate de ordonator principal de credite, pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților are obligația de asigura în bugetele proprii ale instituțiilor subordonate fondurile bugetare necesare efectuării plăților stabilite prin titluri executorii, astfel cum este reglementat la art.1 și art.2 din OG nr.22/2002.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prima instanță respins-o ca nefondată, motivat de faptul că potrivit Legii 500/2002, atribuțiile Ministerului Economiei și Finanțelor constau în pregătirea proiectelor de lege bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general de execuție, luarea măsurilor necesare pentru aplicarea politicii fiscale bugetare, etc.
Calitatea procesuală pasivă a Ministerului Economiei și Finanțelor se justifică și prin dispozițiile art. 1 din OUG 22/2002, aprobată prin Legea nr. 288/2002, potrivit cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugete acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut că, anterior pensionării, reclamanta a lucrat în calitate de procuror, având o vechime în magistratură de 34 ani.
În conformitate cu dispozițiile art. 82 din Legea 303/2004, rep. aplicabile și reclamantei, în temeiul dispozițiilor art. 82 alin. 6 din aceeași lege, judecătorii și procurorii beneficiază de pensie de serviciu la îndeplinirea condițiilor legale, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Art. 85 alin. 2 din același act normativ prevede că, pensiile de serviciu se actualizează * ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime*.
Mai mult decât atât, se reține că, prin Decizia nr. 21 din 10.03.2008, pronunțată în dosarul nr.5/2008, obligatorie, potrivit art. 329 alin. 3 din Codul d e procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție, admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Astfel, s- apreciat că, în condițiile în care sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50%, intrat în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, în mod nejustificat și nelegal, în perioada 01 aprilie 2005 - 01.04.2008, acest spor salarial nu fost prevăzut în vederea actualizării pensiei reclamantei.
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art.7 alin.3 din HG nr. 1275 din 18 octombrie 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilorLegii nr. 303/2004privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, și aleLegii nr. 47/1992privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, referitoare la pensiile de serviciu și la acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, în veniturile brute realizate, care stau la baza stabilirii pensiei de serviciu, se includ, pe lângă indemnizația de încadrare brută lunară, sporurile cu caracter permanent sau nepermanent.
În acest context, s-a apreciat că, sporul este definit ca fiind creștere, mărire, majorare, adaos, supliment, sporul salarial dedus judecății intrând în această categorie.
De asemenea, prima instanță apreciat că, sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50%, nu face parte din sumele care, potrivit art.7 alin.3, teza finală din normele sus invocate, nu sunt incluse în veniturile brute ce constituie baza de calcul pensiilor de serviciu.
Impotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției, Casa Județeană de Pensii N și Ministerul Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
Recurenții au criticat sentința Tribunalului Neamț pentru nelegalitate și netemeinicie, sub următoarele aspecte:
- greșita soluționare a excepției privind lipsa de calitate procesuală pasivă a Ministerului Finanțelor Publice, întrucât acesta nu are atribuții privind rectificarea bugetară necesară achitării obligațiilor de plată stabilite prin titluri executorii;
- greșita soluționare a excepției privind lipsa de calitate procesuală pasivă a Ministerului Justiției și Libertăților, întrucât în raport de prevederile HG1275/2005, acesta nu are atribuții în ce privește procedura de actualizare a pensiilor de serviciu;
- pe fondul litigiului, acțiunea reclamantei este neîntemeiată, în raport de procedura de actualizare a pensiei de serviciu, reglementată de HG1275/2005.
Analizând recursurile declarate, Curtea reține următoarele:
Intimata - reclamantă beneficiază de pensia de serviciu stabilită prin decizia de pensionare -/15.03.2001.
Aceasta, în raport de dispozițiile art. 85 al.2 din Legea 303/2004, a solicitat stabilirea pensiei sale de serviciu pentru perioada ultimilor 3 ani prin includerea în calcul a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de bază brută lunară.
Prima instanță a procedat în mod greșit la admiterea acțiunii reclamantei, motivând că prin Decizia 21/10.03.2008 Inalta C de Casație și Justiție a admis recursul în interesul legii și a stabilit că magistrații au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG83/2000.
Este adevărat că prin decizia menționată s-a procedat la soluționarea recursului în interesul legii în modalitatea arătată, în ce privește interpretarea dispozițiilor art. 47 din Legea 50/1996, însă acest spor de 50% nu a fost acordat decât magistraților care au obținut titlu executoriu în acest sens.
De aceea, nu se poate reține, în cazul intimatei - reclamante, incidența dispozițiilor art. 85 al.2 din Legea 303/2004, referitor la o actualizare a pensiei acesteia, în condițiile în care sporul menționat nu a fost inclus, acordat și efectiv încasat de către magistrații în funcție.
In consecință, în temeiul art. 312 coroborat cu art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, vor fi admise recursurile și modificată sentința recurată, în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile formulate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR cu sediul în B, sector 5,-, CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII N cu sediul în N,-, jud. N și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N în numele și pentru MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - cu sediul în N,- bis, jud. N, împotriva sentinței civile nr. 213 din 3.04.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința civilă nr. 213/3.04.2009 pronunțată de Tribunalul Neamț.
Respinge, ca nefondată, acțiunea formulată.
Menține dispozițiile din sentință, referitor la respingerea excepției lipsei de calitate procesuală pasivă a Ministerului Justiției și Ministerului Economiei și Finanțelor.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 22.07.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Camelia Drăghin, Aștefănesei Petrina Manuela, Jănică
- - Pt. - - - CO
PREȘEDINTE INSTANȚĂ,
-
Pt.GREFIER CO,
GREFIER SEF SECTIE,
Red.sent.,
Red.
.ct/9 ex.
20.08.2009
Președinte:Camelia DrăghinJudecători:Camelia Drăghin, Aștefănesei Petrina Manuela, Jănică
