Contestație calcul cas. Decizia 8844/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA

DECIZIE Nr. 8844

Ședința publică de la 14 Octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Tamara Carmen Bunoiu

JUDECĂTOR 2: Cristina Raicea

JUDECĂTOR 3: Daniela

Grefier -

XXX

Pe rol judecarea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1106/19.05.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ, având ca obiect litigii CAS.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimata pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ prin consilier juridic, a lipsit reclamantul.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursul este declarat și motivat în termenul legal.

Curtea constatând cauza în stare de judecare acordă cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii.

Consilier juridic pentru intimata pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței Tribunalului Mehedinți ca temeinică și legală, pe fond respingerea acțiunii, depune concluzii scrise.

CURTEA

Asupra recursului de față;

Prin sentința nr. 1106 din 19 mai 2008, Tribunalul Mehedinția respins contestația contestatorului împotriva deciziei nr. 14/22.02.2008 emisă de Agenția Județeană Pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că, contestatorul a contestat decizia nr.14/22.02.2008, emisă de AJOFM M prin care i s-a anulat dosarul de șomaj nr.-, întrucât la data solicitării dreptului la indemnizație de șomaj era încadrat în muncă la SC G.

S-a reținut că, reclamantul contestator solicitat indemnizația de șomaj ca urmare a absolvirii Facultății de Drept și Administrație Publică din cadrul Universității -, sesiunea iulie 2007 și în conf. cu prev. art.17 alin.2 lit a din Legea 76/2002 modificată și completată, dosarul de șomaj i-a fost validat și i-au fost stabilite și acordate drepturile de indemnizație de șomaj.

La data de 28 noiembrie 2007, G, a sesizat AJOFM M, că reclamantul este în raport de muncă cu această societate.

S-au făcut verificări, și conform adresei nr.658/12.02.2008, a ITM M, reclamantul are contract individual de muncă nr.90104/7.10.2005, încheiat G, începând cu 05.04.2004, prin decizia nr.15/20.07.2004 emisă de angajator contractul de muncă a încetat conf. art.61 lit. a Codul Muncii, cu data de 19.07.2004 și prin decizia nr.4 /2006 angajatorul a anulat decizia de desfacere a contractului de muncă.

Rezultă astfel, că și în prezent contestatorul este angajatul G, și în consecință nu are dreptul la indemnizația de șomaj, decizia nr.14/22.02.2008 fiind legală. În consecință, contestația va fi respinsă ca neântmeiată.

Mai susține contestatorul că nu a primit bani de la angajator pentru această perioadă în care a primit indemnizația de șomaj, nu are relevanță, din moment ce acesta nu s-a prezentat la locul de muncă, având absențe nemotivate așa cum rezultă din aceeași adresă a ITM

În raport de obiectul contestație nu s-a impus citarea în cauză a M, M, Instituția Avocatului Poporului, Administrația Finanțelor Publice - M, BEJ, BEJ - M, de asemenea efectuarea unei cercetări locale.

Cu privire la excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă, în raport de sentința 760/25.03.2008 a Tribunalului Mehedinți, se constată că este neîntemeiată deoarece deși s-au făcut referiri de decizia nr.14/22.02.2008 nu s-a cerut anularea acesteia.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând soluția instanței de fond pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.

În motivare se arat că instanța de fond a soluționat cauza fără a intra în cercetarea fondului, că nu i-a fost luată în considerare cererea de probatorii solicitată, că decizia emisă de AJOFM nr. 14/22 februarie 2008 fost dată după depunerea acțiunii de către recurentul reclamant.

Se arată că instanța nu a dat eficiență adresei nr. 3497 din 31 mai 2007 din care rezultă că unitatea G, jud. M nu mai funcționează din anul 2004, iar recurentul arată că din 31 iulie 2007 nu mai realizează nici un venit.

Recurentul mai susține că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, nu ține cont de serie de acte, iar hotărârea este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.

În drept, se invocă dispoz. art. 299 - 316 Cod pr. civilă.

La termenul din 5 mai 2008 AJOFM Mad epus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, arătându-se că recurentul are și în prezent raporturi de muncă cu angajatorul, neexistând un act juridic de încetare a acestora.

Recursul este nefondat.

Potrivit dispoz. art. 16 alin. 1 lit. a și b din Legea nr. 76/2002, beneficiari ai prevederilor prezentei legi sunt persoanele în căutarea unui loc de muncă, persoane care au devenit șomeri în sensul prev. art. 5 pct. IV lit. din prezenta lege, sau persoane care nu au putut ocupa un loc de muncă după absolvirea unei instituții de învățământ sau satisfacerea stagiului militar.

Recurentul reclamant nu se încadrează în niciuna din aceste două situații, iar criticile formulate de acestea sunt neîntemeiate.

Critica recurentului în sensul că instanța de fond nu a ținut cont de probele administrate și de adresa emisă de avocatul poporului nu este întemeiată.

Din actele dosarului nu rezultă în nici un mod că au încetat raporturile de muncă între recurent și angajatorul său în vreuna din modalitățile prevăzute de Codul Muncii, din acte rezultând că există decizia nr. 4/2006 prin care recurentul este reintegrat în muncă în baza aceluiași contract individual de muncă avut inițial. Faptul că din 1 august 2007 nu a mai primit drepturi bănești nu înseamnă că nu m ai are calitate de salariat. Acest aspect rezultă din actele aflate la dosar, iar din adresa nr. 3497/2007 emisă de Instituția Avocatului Poporului rezultă că în urma verificărilor efectuate s-a constatat că din lipsă de fonduri salariile nu au fost achitate tuturor salariaților, inclusiv recurentului reclamant. Din această adresă nu rezultă în nici un mod că ar fi încetat în vreun fel raporturile de muncă ale recurentului.

Faptul că este în continuare în ființă contractul individual de muncă al recurentului rezultă și din dispozițiile cuprinse în sentința nr. 236/F din 31 octombrie 2007 Tribunalului Mehedinți, pronunțată în dosar ul nr- prin care s-a respins cererea adresată de DGFP M pentru deschiderea procedurii insolvenței G.

Mai mult, din adresa inregistrat sub nr. 10777din 28 nov 2007 emisa de unitatea angajatoare, rezulta că este încă salariatul acestei unități, neavând contractul de muncă desfăcut.

Fiind în continuare angajatul acestei unități recurentul reclamant nu poate fi beneficiarul prev. art. 16 din Legea nr. 76/2002, astfel că în mod corect a fost respinsă acțiunea acestuia.

Nu sunt întemeiate nici motivele ce vizează greșita aplicare a legii, ori faptul că hotărârea nu ar cuprinde motivele pe care se sprijină, ori că ar cuprinde motive contradictorii.

Față de aceste considerente și de prevederile art. 312 cod pr. civilă va fi respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul ca nefondat declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1106/19.05.2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 14 octombrie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Red. jud. Grefier,

2 ex. /11.11.2008.

Președinte:Tamara Carmen Bunoiu
Judecători:Tamara Carmen Bunoiu, Cristina Raicea, Daniela

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație calcul cas. Decizia 8844/2008. Curtea de Apel Craiova