Contestație decizie pensie. Decizia 10444/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 10444
Ședința publică de la 4 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ligia Epure
JUDECĂTOR 2: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 3: Carmen Tomescu
Grefier - -
xx
Pe rol, pronunțarea rezultatului dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 17 2008,pronunțare amânată le data de 24,27 și respectiv 4 2008 conform încheierilor de ședință întocmite cu această ocazie ce fac parte integrantă din prezenta hotărâre,privind recursul declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, împotriva sentinței civile nr.4886/18.09.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata.
Procedura legal îndeplinită fără citarea părților.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, la data de 06.06.2008, contestatoarea a formulat, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii D, contestație împotriva deciziei nr. -/30.11.2005 prin care solicitat revizuirea drepturilor de pensie, prin recalcularea acesteia cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare înscrise în anexa adeverinței nr. 707/20.02.2008, emisă de SC SA C și obligarea intimatei la plata diferențelor de pensie ce se cuvin ca urmare a revizuirii începând cu 01.12.2005.
În motivarea acțiunii a arătat că a fost pensionată pentru limită de vârstă în anul 1999 și a beneficiat de recalcularea pensiei în baza Legii nr. 19/2000.
A mai arătat că în buletinul de calcul ce a stat la baza emiterii deciziei contestate au fost luate în considerare numai datele cuprinse în cartea de muncă fără sumele salariale primite conform ștatelor de plată în sistem de acord, a beneficiat în această perioadă de adaosuri procentuale cu caracter permanent și care erau evidențiate cu ștatele de plată, pentru alte sume s-a virat contribuția de asigurări sociale de 15% conform Decretului 389/1972.
În drept, au fost invocate prevederile Legii 19/2000 și OUG 4/2005, anexa OUG 4/2005.
Contestatoarea a mai arătat că s-a adresat intimatei Casa Județeană de Pensii D, însă nu a primit răspuns.
În scop probator a depus la dosarul cauzei, în copie, următoarele înscrisuri: plângere prealabilă, buletin de calcul și anexe, adeverința emisă de SC și anexa, decizia de pensie, cartea de muncă, nr.1693/13 03 2007 Tribunalului București,cuponul de pensie și actul de identitate.
În cauză, intimata a formulat întimpinare solicitând instanței respingerea contestației ca netemeinică și nelegală.
Intimata a arătat prin întâmpinare că adeverința la care face referire contestatoarea nu poate fi avută în vedere deoarece potrivit punctului VI din anexa OUG nr. 4/2005 acele adaosuri, manoperă repartizată pe lucrare sau diferențe de manoperă reprezintă munca în acord.
De asemenea, a mai arătat că susținerea contestatoarei că aceste venituri au avut caracter permanent, deoarece unitatea angajatoare a virat contribuția la bugetul asigurărilor sociale, nu poate fi avut în vedere deoarece caracterul permanent este dat de plata contribuției la pensia suplimentară care era plătită de salariat numai pentru sumele încasate drept salarii și sporurile cu caracter permanent așa cum prevăd dispozițiile art. 10 și art. 64 din Legea nr. 3/1977, în cuprinsul adeverinței este menționat faptul că unitatea nu a reținut și virat contribuția pentru pensia suplimentară acest fapt însemnând că aceste venituri nu au avut caracter permanent.
Contestatoarea a formulat concluzii scrise solicitând admiterea contestației pentru motivele expuse în acțiunea inițială.
Tribunalul Dolj, prin sentința civilă nr. 4886 din 18.09.2008, a admis contestația formulată de contestatoarea, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
S- anulat decizia nr. -/30.11.2005, emisă de intimată.
A fost obligată intimata să revizuiască drepturile de pensie ale contestatoarei și să emită o nouă decizie cu luarea în considerare a sumelor înscrise în adeverința nr. 707/ 20.02.2008, emisă de SC SA
A fost obligată intimata la plata diferențelor de pensie dintre cele cuvenite contestatoarei ca urmare a revizuirii acestora potrivit prezentei hotărâri și cele efectiv încasate începând cu 01.12.2005.
Pentru a pronunța astfel, instanța a constatat următoarele:
Din înscrisurile depuse la dosar, respectiv anexa buletinului de calcul, rezultă că sumele reprezentând veniturile suplimentare menționate în adeverința invocată de către contestatoare, nu au fost valorificate cu ocazia recalculării drepturilor de pensie.
Din copia adeverinței nr. 707/20.02.2008, emisă de SC SA, a rezultat că partea contestatoare a fost angajata societății emitente a adeverinței și a beneficiat de venituri suplimentare, adaosuri cu caracter permanent.
Pentru aceste sume societatea a achitat contribuția pentru asigurările sociale, dar salariata nu a achitat contribuția pentru pensia suplimentară.
În aceste condiții, tribunalul a considerat că valorificarea acestei adeverințe, în temeiul art. 7 alin. 3 DIN OUG nr. 4/2005 este în concordanță cu principiile instituite prin Legea nr. 19/2000.
Conform dispozițiilor art. 7 alin. 3 din OUG nr. 4/2005 aprobată și modificată prin Legea nr. 78/2005, decizia de recalculare poate fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate până la data de 1 aprilie 2001.
n opina tribunalului, aceste sume se impuneau a fi valorificate, chiar dacă prin OUG nr. 4/2005 se face mențiunea că ele nu pot fi avute la recalcularea drepturilor de pensie, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.
Tribunalul a considerat că, deși în OUG nr. 4/2005 se menționează că aceste sume nu se iau în calcul la determinarea punctajelor anuale, pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor stabilite în baza legislației anterioare, nu se poate ignora faptul că potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 din OUG nr. 4/2005, recalcularea se face cu respectarea principiilor prevăzute de Legea nr. 19/2000, iar ignorarea acestor venituri ar contraveni principiului contributivității, instituit de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. De aceea, veniturile invocate trebuie avute în vedere la recalcularea drepturilor de pensie.
Neluarea in considerare a acestui principiu, în condițiile în care s-a făcut dovada reținerii CAS și pentru aceste sume, ar conduce la obținerea unei prestații de asigurări sociale ce nu ar fi proporțională cu prețul plătit pentru riscul asigurat, ceea ce ar fi inechitabil.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii D, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Prin motivele de recurs, intimata susține că instanța de fond aplicat principiul contributivității introdus de Legea nr. 19/2000 începând cu data de 01 aprilie 2001 retroactiv, deși legea civilă are putere numai pentru viitor și creează gravă inechitate și dezechilibru în raport de ceilalți pensionari care au beneficiat de alte sporuri și adaosuri care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.
Învederează că în situația în care, s-ar trece peste aceste prevederi exprese la care a făcut trimitere, tot nu se poate considera că a încălcat principiul contributivității deoarece contestatoarea nu a plătit niciodată contribuția aferentă calității de salariat la bugetul asigurărilor sociale de stat numite în legislația anterioară "contribuția la pensia suplimentară", stare de fapt ce rezultă cu certitudine din cuprinsul adeverinței în care se menționează că pentru aceste venituri nu s-a reținut această contribuție.
Precizează că societatea și-a plătit contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat în cuantum de 15%, rețineri care s-au făcut în conformitate cu dispozițiile art. 1 din Decretul nr. 389 din 11 octombrie 1972 care prevăd expres că "Unitățile socialiste de stat, organizațiile cooperatiste, alte organizații obștești, orice alte persoane juridice, precum și persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datoare să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat, o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat"
În situația în care toate prevederile legale și exprese la care a făcut trimitere vin în contradicție cu principiul contributivității, nu intra în competența instanței de fond să remedieze această disfuncționalitate a acestor normative, contestatoarea avea alte căi legale de urmat.
Curtea constată a fi nefondat recursul pentru următoarele considerente:
Dispozițiile art. 1 și 2 din OUG nr. 4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat stipulează faptul că - pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 01 aprilie 2001 se recalculează în condițiile prevăzute de acest act normativ, recalcularea efectuându-se prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii cu respectarea prevederilor legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale cu modificările și completările ulterioare.
Dispozițiile art. 2 lit."e" din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale consacră ca unul dintre principiile fundamentale ale asigurărilor sociale din România, principiul contributivității, principiul conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Având în vedere aceste dispoziții legale care stipulează obligația caselor județene de pensii să recalculeze pensiile pentru limită de vârstă stabilite anterior datei de 01 aprilie 2001, data intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, în funcție de noile date și elemente puse la dispoziție de către persoanele îndreptățite, în raport de principiile fundamentale stabilite de legea nouă, în mod întemeiat prima instanță admis contestația și a dispus anularea deciziei nr.-/30.11.2005 emisă de intimata recurentă, stabilind obligația acesteia de a revizui drepturile de pensie ale contestatoarei cu luarea în considerare a adeverinței nr.707/20.02.2008 emisă de SC " " SA
Din înscrisul respectiv depus la dosar de către contestatoare și invocat în susținerea cererii a reieșit faptul că aceasta a fost salariata acestei societăți comerciale în perioada 16 aprilie 1980 - 1.07.1994 în funcția de inginer în perioada respectivă beneficiind, în afară de drepturile salariale trecute în carnetul de muncă și de adaosuri cu caracter permanent, diferență de manoperă, adaosurile respective fiind acordate în funcție de manopera repartizată (suma globală) pe lucrare (pentru colectivul elaborator).
În aceeași adeverință se menționează și faptul că aceste adaosuri s-au acordat în funcție de realizarea productivității muncii în conformitate cu dispozițiile art. 117 din Legea nr. 57/1974 și în conformitate cu prevederile din contractele colective de muncă începând cu anul 1992; că aceste sume acordate în plus față de retribuția tarifară au făcut parte din fondul de salarii realizat pentru care unitatea a calculat și virat CAS-ul, iar salariatei, conform legislației în vigoare de la acea dată, nu i s-a calculat, reținut și virat contribuția pentru pensia suplimentară.
Nu are relevanță împrejurarea că fostei salariate nu i s-a calculat,reținut și virat contribuția pentru pensie suplimentară pentru această sumă,întrucât aceasta nu solicită recalcularea pensiei suplimentare.
Potrivit Legii nr. 3/1977, actul normativ în baza căruia s-a stabilit pensia contestatoarei, nu exista obligația salariatului de a vira contribuția pentru pensia de asigurări sociale, această obligație revenind numai angajatorului, numai noua lege a pensiilor nr. 19/2000 a instituit obligația acestei contribuții de asigurări sociale, atât pentru angajator cât și pentru angajat.
În condițiile în care, pentru sumele salariale primite conform statelor de plată în sistem de acord pe perioada 1980-1994 de către contestatoare, angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii; că aceste drepturi salariale suplimentare numite "adaosuri" aveau un caracter permanent, fiind incluse în salariul de bază brut; că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătite de către angajator aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute de către salariați, este firesc ca o parte din această contribuție să se întoarcă către foștii salariați, în prezent pensionari și să fie avute în vedere la recalcularea drepturilor de pensie conform Legii nr. 19/2000.
În partea finală a OUG nr. 4/2005 se face mențiunea că nu pot fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata,în regie ori după timp,pe bază de tarife sau cote procentuale.
Din adeverința eliberată de recurentă nu rezultă însă că intimata a lucrat în acord sau a fost retribuită în vreuna din aceste modalități ci doar că a primit în plus față de retribuția tarifară aceste sume-adaos permanent, repartizate fiecărui salariat conform L 57/1974.
Pe de altă parte nu se poate eluda faptul că în baza dispozițiilor art. 2 alin. 1 din aceeași ordonanță, recalcularea se face cu respectarea principiilor prevăzute în Legea nr. 19/2000, iar neluarea în considerare a acestor venituri suplimentare ar contraveni principiului contributivității instituit de art. 2 lit."e" din Legea nr.19/2000 conform cărora drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Dispozițiile OUG nr. 4/2005, act normativ pe baza căruia intimata și-a întemeiat recursul, este interpretat de aceasta în detrimentul principiilor instituite de către Legea nr. 19/2000, încălcându-se principiul ierarhiei actelor normative, ordonanța respectivă fiind dată în aplicarea legii, în cuprinsul ei făcându-se mențiunea că recalcularea pensiilor stabilite anterior datei de 01 aprilie 2001 se face cu respectarea principiilor legii noi, cu luarea în calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii în perioada anterioară.
Conform dispozițiilor art. 23 din Legea 19/2000, baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale o constituie salariile individuale brute realizate lunar inclusiv sporurile și adaosurile iar potrivit art.78 din aceeași lege la stabilirea punctajului anual necesar calculării pensiilor se are în vedere salariul brut lunar individual,inclusiv sporurile și adaosurile sau după caz venitul lunar asigurat pentru care s-a plătit contribuția de asigurări sociale.
Curtea constată că sunt neîntemeiate motivele de recurs formulate de intimată, potrivit cărora numai sporurile pentru care s-a plătit contribuția la pensia suplimentară ar putea sta la baza recalculării pensiei, în condițiile în care pensia suplimentară a fost reglementată mai târziu, inițial ca o contribuție facultativă de 2%, apoi de 3%, devenită ulterior obligatorie, plăți care,însă, au fost separate de contribuția de asigurări sociale, de 15%, respectiv 25%, contribuție care face obiectul contestației.
De asemenea, sunt neîntemeiate susținerile recurentei, potrivit cărora prin admiterea contestației, Tribunalul Dolj a încălcat principiul neretroactivității legii, aplicând Legea nr. 19/2000 anterior datei de 01 aprilie 2001, în condițiile în care dispozițiile OUG nr. 4/2005 prevăd în mod expres faptul că recalcularea pensiilor stabilite sub imperiul legii vechi, nr. 3/1977, are la bază principiile fundamentale prevăzute în legea nouă, nr. 19/2000, cu precădere principiul fundamental al contributivității.
Dispozițiile art. V din OUG nr. 4/2005, prevăd faptul că la recalcularea pensiilor se au în vedere sporurile cu caracter permanent în conformitate cu prevederile Legii nr. 49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale, respectiv sporurile cu caracter permanent prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale de muncă, sporurile fiind avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual atât pentru perioadele anterioare cât și pentru cele ulterioare datei de 01 aprilie 1992.
respective primite de către contestatoarea au avut un caracter permanent, astfel încât pot fi incluse în categoria sporurilor cu caracter permanent avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual și, în final, la recalcularea pensiei.
Față de aceste precizări Curtea constată că hotărârea Tribunalului Dolj este legală, nefiind afectată de nici unul de motivele de casare sau modificare prevăzute de dispozițiile art. 304 pct.l-9 cod procedură civilă,și în conformitate cu disp. art. 312 cod procedură civilă, respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii D.
În baza art. 274 Cod pr. civ. recurenta va fi obligată la 100 lei cheltuieli de judecată către intimata.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, împotriva sentinței civile nr.4886/18.09.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimata.
Obligă recurenta la 100 lei cheltuieli de judecată către intimata.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 04 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Pt. Grefier,
- - aflat în CO
Red. jud. - semnează Grefier șef secție
Tehn.
2 ex./15.01.2009
Președinte:Ligia EpureJudecători:Ligia Epure, Mariana Pascu, Carmen Tomescu