Contestație decizie pensie. Decizia 1237/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1237 /2009
Ședința publică de la 26 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Fiț JUDECĂTOR 2: Victor Crețoiu
- - - JUDECĂTOR 3: Nicoleta Vesa
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului promovat de pârâta Casa Județeană de Pensii Sibiu împotriva sentinței civile nr. 365 din 22 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
La apelul nominal efectuat în cauză se prezintă consilier juridic pentru pârâta recurentă Casa Județeană de Pensii Sibiu, lipsă fiind intimata reclamantă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că la dosar reclamanta intimată a înregistrat Întâmpinare, în cuprinsul acesteia solicitând și judecarea cauzei în lipsă.
Instanța, reținând că nu sunt chestiuni prealabile de discutat ori cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul pârâtei recurente Casa Județeană de Pensii Sibiu susține motivele de recurs astfel cum au fost în scris detaliate, solicitând în consecință admiterea recursului, modificarea sentinței civile atacate și respingerea în totalitate a contestației, cu exonerarea pârâtei de la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța, având în vedere lucrările dosarului și concluziile prezentate în dezbateri, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Constată că prin acțiunea formulată la Tribunalul Sibiu la data de 12.02.2009 sub nr- reclamanta a chemat în judecată pârâta Casa Județeană de Pensii Sibiu, solicitând recalcularea pensiei stabilite de pârâtă prin decizia nr. -.
În motivarea acțiunii arată că pârâta nu a ținut seama de sporurile (acord global și prime) cu caracter permanent obținute de ea în perioada 1973 - 2000 și pentru care angajatorul a plătit contribuțiile la bugetul de stat.
În drept se invocă dispozițiile Legii nr.19/2008 și ale Legii nr.250/2007.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii întrucât solicitarea de a valorifica sumele primite cu titlu de prime și pentru munca în acord nu este întemeiată. Pârâta arată că nr.OUG4/2005 prevede în anexă la pct.VI că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual formele de retribuire în acord - și nici primele anuale și cele acordate în cursul anului pentru realizări deosebite.
Se mai susține că în adeverința depusă nu sunt indicate separat sumele obținute în acord și primele și nici temeiul în baza căruia s-au acordat aceste sume. Prin modificarea Legii nr.19/2000 prin Legea nr.250/2007, întrucât reclamanta a obținut venituri înainte de adoptarea Legii nr.19/2000, i se aplică art.164 alin.1 din această lege, respectiv pensia se calculează funcție de salariu (brut sau net) și sporurile ce au făcut parte din baza de clacul a pensiilor, conform legislației anterioare și au fost înregistrate în carnetul de muncă.
Veniturile în acord global nu reprezintă sporuri, ci expresia bănească a muncii prestate și pot să difere de la o lună la alta, în timp ce sporurile se acordă prin raportare la retribuția tarifară.
În drept se invocă dispozițiile art.115 - 118 Cod proc.civ. Legea nr.19/2000, Legea nr. 250/2007 și nr.OUG4/2005.
Ulterior pârâta a formulat o precizare prin care a invocat și excepția tardivității introducerii acțiunii întrucât ultima decizie de recalculare a fost emisă la 30.11.2005, iar contestația de față a fost introdusă mult peste termenul de 45 zile în care se pot contesta aceste decizii.
Prin sentința civilă nr. 365/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- s-a admis excepția tardivității contestării deciziei nr. - din 30.11.2005 emisă de pârâtă și a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii Sibiu și în consecință a fost obligată pârâta să recalculeze pensia reclamantei luând în calcul veniturile evidențiate în adeverința nr.130/15.04.2008 eliberată de B SA pentru perioada 1973 - 2000. Au fost respinse celelalte cereri.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că decizia de recalculare emisă la 30.11.2005 nu a fost atacată în termenul legal de 45 zile, astfel că a fost admisă excepția tardivității invocată de pârâtă.
Având însă în vedere depunerea la sediul pârâtei a adeverinței emisă de "" SA B, s-a constatat că prin cererea de față reclamanta nu atacă numai ultima recalculare a pensiei din 2005, dar solicită și o nouă recalculare pe baza unor adeverințe noi, iar această cerere nu este tardivă.
Pe fond, s-a arătat că în baza principiilor contributivității și al nediscriminării, adeverințele în discuție trebuie valorificate, chiar dacă prin OUG4/2005 s-a prevăzut expres că formele de retribuire în acord și primele nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual.
Mai mult, s-a avut în vedere și împrejurarea că și în perioada indicată de reclamantă (1973-2000) se plăteau contribuții la veniturile brute realizate, potrivit art. 1 din Decretul 389/1972 și Legii nr. 27/1966.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii Sibiu, solicitând admiterea acestuia, modificarea sentinței și respingerea în totalitate a contestației, cu exonerarea de la plata cheltuielilor de judecată.
În expunerea de motive arată că așa cum constant s-a exprimat Curtea Constituțională, în speță nu se poate vorbi de un tratament discriminatoriu atunci când se compară tratamentul juridic aplicat veniturilor obținute anterior cu cel aplicat veniturilor obținute ulterior unui anumit moment dat, determinat strict de un cadru legislativ.
Invocând apoi prevederile "Mențiunii" de la pct. VI din Anexa la.OUG 4/2005, ale Legii 250/2007 și cele ale art. 164 din Legea nr. 19/2000, se susține că legiuitorul permite și obligă, fără excepții, doar la valorificarea de sporuri, nu și de sume acordate și definite prime, acord, etc. acestea din urmă nereprezentând sporuri, ci expresia bănească a muncii prestate, sume ce diferă de la o lună la alta, în funcție de realizarea indicatorilor, potrivit art. 12 din Legea nr. 57/1974.
În concluzie, arată că sumele obținute în acord global și primele nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei conform legislației anterioare și nefăcând parte din baza de calcul a pensiei nici nu se înscriau în carnetul de muncă al intimatei, deci în mod greșit s-a admis acțiunea reclamantei.
În drept invocă Codul d e procedură civilă, Legea nr. 19/2000, Legea nr. 250/2007, nr.OUG4/2005, Legea nr. 57/1974 și Legea nr. 3/1977.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică (filele 7-11).
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, în limitele statuate de art. 306 alin.2 Cod procedură civilă reține următoarele:
Recursul este nefondat.
Veniturile realizate în acord global prevăzute în legislația anterioară anului 1989 privind instituțiile de cercetare proiectare au avut un caracter permanent, fiind acordate lunar și în raport cu acestea angajatorul a calculat și virat contribuția de asigurări sociale aferentă fondului de salarii, conform art. 1 din. 389/1972, care prevedea obligația unității de a vira la bugetul asigurărilor de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salarial.
Prevederea legală mai sus citată a fost menținută prin Legea nr. 49/1992, modificându-se numai procentul -ului datorat de angajator.
Potrivit art. 2 lit.e din Legea nr. 19/2000, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției datorate de persoanele fizice și juridice din sectorul public de pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Conform prevederilor art. 23 alin.1 din Legea nr. 19/2000-așa cum au fost modificate prin Legea nr. 250/19.07.2007- baza de calcul lunară a contribuției individuale de asigurări sociale o constituiesalariul individual brut, realizat lunar, inclusiv sporurile și adaosurile reglementate de lege sau contractul colectiv de muncă, iar în raport de acest salariu brut se calculează numărul de puncte realizat în fiecare lună, în vederea determinării punctajului anual al asiguratului, potrivit art. 78 alin.1 teza a II-a din Legea nr. 19/2000 din aceeași lege.
În acest sens sunt și prevederile art. 164 alin.1 și 3 din Legea nr. 19/2000, conform cărora la determinarea punctajelor anuale se utilizează salariile brute sau nete, după caz și se au în vedere și sporurile cu caracter permanent înscrise în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe de la angajator.
De asemenea, în Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 <LLNK 12000 19 10 201 0 17> privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare aprobate prin Ordinul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale nr.340/2001 se prevede la pct. 26 faptul că: punctajul anual al asiguratului se determină potrivit art. 78 alin. (1) și (2) din lege,pe baza venitului brut realizat lunar, prevăzut la pct. 19 din prezentele norme"
La pct. 19 din aceste norme este definită sintagma venit brut realizat lunar ca fiind "totalitatea veniturilor în bani sau în natură, indiferent de fondurile din care acestea se achită, realizate de asigurații care se află în una sau mai multe dintre situațiile de la art. 5 alin. (1) pct. I și II din lege".
Mai mult, prin Ordinul nr. 680/2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a Legii nr. 19/2000 s-a definit noțiunea de venitul brut realizat lunar ca fiind venitul brut în bani, achitat din fondul de salarii, reprezentând inclusiv "sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu"
Prin urmare, Legea nr. 19/2000, prin textele mai sus menționate, prevede posibilitatea, dar și obligativitatea valorificării la pensie a salariului realizat lunar, a sporurilor și adaosurilor dovedite cu adeverințe eliberate de unității, așa încât în speța de față în mod corect s-a apreciat de către prima instanță că se impune valorificarea veniturilor lunare realizate de reclamanta intimată, care au avut un caracter permanent în sensul Legii nr. 42/1992 și pentru care angajatorul a achitat -ul, probate cu adeverința nr. 130/15.04.2008 emisă de ""
Susținerile recurentei în sensul că aceste sporuri nu pot fi luate în calcul la recalcularea drepturilor de pensie deoarece nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare urmează a fi înlăturate ca nefondate, întrucât potrivit dispozițiilor art.10 din Legea nr. 3/1977 baza de calcul pentru stabilirea pensiei era media din 5 ani consecutivi, la alegere din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de bază, precum și a următoarelor venituri salariale: sporul pentru vechime în muncă, sporul pentru lucru în subteran, precum și lucrul pe platformele marine de foraj și extracție, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare și alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă, potrivit legii.
În speță, așa cum s-a reținut mai sus, pentru veniturile suplimentare obținute de intimată conform legii, urmare a activității de inginer în cadrul "" B, recalcularea conform nr.OUG 4/2005, art.2 alin.1 se face cu respectarea principiului contributivității reglementat de art. 2 lit.e din Legea nr. 19/2000, regăsit în art. 164 privind determinarea punctajelor anuale.
acestui principiu fundamental al asigurărilor sociale, în condițiile în care s-a făcut dovada reținerii CAS și pentru aceste sume, ar conduce la obținerea unei prestații de asigurări sociale care nu ar fi proporțională cu prețul plătit pentru riscul asigurat, ceea ce ar fi inechitabil.
În acest context, susținerile recurentei în sensul interpretării greșite de către prima instanță a dispozițiilor art. 164 din Legea nr. 19/2000 sunt nefondate.
Pentru considerentele expuse, curtea constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, astfel încât în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Sibiu împotriva sentinței nr. 365/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu, în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 26.11.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. NV, 4 ex.IM 06.01.2010
Jud.fond-,
Președinte:Carmen FițJudecători:Carmen Fiț, Victor Crețoiu, Nicoleta Vesa
