Contestație decizie pensie. Decizia 1367/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 1367
Ședința publică de la 17 martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Manuela Preda Popescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Bodri
JUDECĂTOR 3: Doina
Grefier -
XXX
Pe rol judecarea recursului declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII G împotriva sentinței civile nr. 1999/05.11.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul, lipsind recurenta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează depunerea întâmpinării de către intimat.
Curtea constatând cauza în stare de judecată acordă cuvântul pentru a pune concluzii.
Intimatul solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii Tribunalului Gorj.
CURTEA
Asupra cauzei de față.
Prin sentința nr. 1999/05.11.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr- s-a admis recursul declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII G împotriva sentinței civile nr. 1999/05.11.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul.
S-a dispus modificarea sentinței în sensul că respinge contestația.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Din înscrierile făcute de către unitatea angajatoare, -, în carnetul de muncă al petentului, rezultă că activitatea desfășurată de acesta a fost încadrată în grupa a II-a de muncă, conform Ordinului 50/1990, anexa nr. 2 pct. 49, iar din înscrierile făcute rezultă că în perioadele 19.07.1975 - 20.03.1980 și 22.06.1981 - 10.12.1998, petentul a lucrat la fabricarea produselor pirotehnice de sensibilitate mare, de întreținere a liniilor tehnologice de fabricație, activitate încadrată conform prevederilor Ordinului 50/1990 anexa 1 pct. 62 în grupa I-a de muncă.
Din adeverințele nr. 5125/28.03.2002, nr. 5131/25.04.2007 și nr. 1131/ 21.02.2007 și memoriul explicativ nr. 1120/21.02.2007, emise de SC - SA rezultat că în perioadele 19.07.1975 - 20.03.1980 și 22.06.1981 - 10.12.1998 petentul a lucrat în sectorul pirotehnic la fabricarea produselor pirotehnice de sensibilitate mare, activitate încadrată conform ordinului 50/1990 anexa 1 pct. 62, în grupa I-a de muncă, în procent de 100 %.
Că, Mecanică a constituit și virat CAS-ul aferent grupei I-a de muncă, iar unitatea angajatoare își asumă responsabilitatea încadrării activității petentei în grupa I-a de muncă.
Din depozițiile martorilor audiați rezultă că în perioada 1975 - 1998, petentul a desfășurat activitate în sectorul pirotehnic ca sculer matrițer și maistru, la confecționarea dispozitivelor verificatoare și a sculelor pe care le testau la Secția unde se efectuau probele, unde putea să rămână de la câteva ore pe zi și uneori peste program și chiar mai multe zile în funcție de complexitatea lucrărilor.
Din coroborarea probelor, instanța constatat că în perioadele 19.07.1975 - 20.03.1980 și 22.06.1981 - 10.12.1998, petentul a desfășurat activitate în condiții de grupa I de muncă, respectiv 22 ani și 2 luni, iar la data formulării cererii de pensionare, respectiv 25.05.2007 împlinise vârsta de 50 ani, astfel încât aceasta îndeplinea condițiile de pensionare pentru muncă depusă și limită de vârstă, prevăzute de art. 41 al. 1 din Legea 19/2000.
Împotriva acestei sentințe, a formulat recurs intimata Casa Județeană de Pensii G, criticând- pentru nelegalitate.
În motivarea recursului, se arată că motivele care au stat la baza respingerii cererii de pensionare au fost acelea că vârsta asiguratului la data înscrierii la pensie(50 de ani 2 luni și 19) este mai mică decât vârsta standard de pensionare (65 de ani), iar stagiul de cotizare realizat (29 ani 5 luni și 18 zile) este mai mic decât stagiul complet de cotizare (35 de ani), nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 41 din Legea nr. 19/2000.
Mai mult, contestatorul nu a prezentat documente primare pentru încadrare în condiții speciale de muncă.
Susține recurenta că documentul principal în dovedirea vechimii în muncă este carnetul de muncă în care se precizează că activitatea desfășurată s-a încadrat în grupa a II-a de muncă, astfel că adeverințele prezentate nu pot fi avute în vedere.
Mai susține că mențiunile din adeverințele invocate privind încadrarea activității contestatorului în grupa I de muncă nu au nici un temei. întrucât activitatea desfășurată nu se poate încadra în dispozițiile Ordinului nr. 50/1990 anexa I, pct. 62 coroborat cu pct. 3.
Adeverința nr. 5125/28.03.2002 nu este eliberată conform cerințelor legale, nefiind semnată de organele în drept și nici ștampila unității.
Recurenta mai precizează că instanța de fond a acordat în mod eronat sume reprezentând diferențe de pensie reactualizate conform indicelui de inflație, creându-se un prejudiciu bugetului asigurărilor sociale de stat.
Intimatul-contestator a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului.
În apărare, intimatul a susținut că adeverințele depuse la dosar fac dovada deplină că activitatea desfășurată în perioadele 19.07.1975-20.03.1980 și 22.06.1981-10.- s-a încadrat în grupa I de muncă.
Adeverința nr. 5125/28.03.2002 a fost eliberată de la locul de muncă și în baza acesteia unitatea a eliberat adeverința nr. 1227/01.04.2002.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind fondat și urmează să îl admită, pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr. 7119/25.06.2007, contestată în cauza de față, a fost respinsă cererea intimatului-contestator privind înscrierea la pensie pentru limită de vârstă.
Condițiile prevăzute de Legea nr. 19/2000 pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă sunt prevăzute de art. 41, cu următorul conținut:
Art. 41 - (1) Pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraților care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public.
(2) Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei și de la 62 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3.
(3) Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât și pentru bărbați este de 15 ani. Creșterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3.
(4) Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei și de 35 de ani pentru bărbați. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei și de la 30 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3.
Fiind născut la data de 6.03.1957, situația contestatorului în ce privește vârsta standard și stagiul complet de cotizare nu se încadrează în ipotezele prevăzute în anexa nr. 3 Legii nr. 19/2000, respectiv perioadele de eșalonare prevăzute în anexa nr. 3. În cazul de față se aplică dispozițiile tezelor I din art. 41 alin. 2 și 4 din Legea nr. 19/2000, astfel că vârsta standard de pensionare este de 65 de ani(vârstă pe care intimatul o va împlini la data de 6.03.2022), iar stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, situație reținută corect de către Casa Județeană de Pensii
Stagiul de cotizare realizat de contestator este de 29 de ani 5 luni și 18 zile.
Ceea ce a apreciat greșit recurenta-intimată a fost situația contestatorului în ceea ce privește încadrarea în grupa I de muncă.
Nu se poate susține că mențiunile din carnetul de muncă de la poz. 51, 53 și 54 sunt cele care fac dovada încadrării activității în grupa a II-a de muncă, în condițiile în care aceste mențiuni au fost anulate, potrivit procedurii de rectificare a carnetelor de muncă, astfel cum rezultă din mențiunile de la pagina 34 din carnet: "se anulează încadrarea activității în grupa a II-a de muncă, s-a eliberat adeverința nr. 1227/ 01.04.2002".
Adeverința nr. 1227/ 01.04.2002 emisă de CN "" SA Filiala - precizează clar că în perioadele 19.07.1975-20.03.1980 și 22.06.1981-10.- activitatea desfășurată de contestator s-a încadrat în grupa I de muncă. Adeverința cuprinde toate mențiunile prevăzute de lege, indicând și temeiul legal care a stat la baza eliberării adeverinței cu acest conținut.
Casele teritoriale de pensii nu au abilitatea de a cenzura conținutul adeverințelor eliberate de unități în condițiile legii, neexistând nici un temei legale care să le confere astfel de competențe, în condițiile în care adeverințele prezentate nu au fost revocate sau anulate.
De aceea, Curtea apreciază ca nefondate susținerile recurentei în sensul că mențiunile din carnetul de muncă sunt cele valabile și că adeverințele prezentate nu pot fi avute în vedere la calculul pensiei. Mai mult, recurenta critică adeverința nr. 5125/2002 sub aspectul condițiilor de formă, însă nu amintește de adeverința nr. 1227/ 01.04.2002, care are același conținut și îndeplinește toate condițiile legale de formă.
Cu toate că instanța de fond a reținut în mod corect faptul că activitatea desfășurată de contestator în perioadele 19.07.1975-20.03.1980 și 22.06.1981-10.- s-a încadrat în grupa I de muncă, soluția la care a ajuns este nelegală.
Astfel, perioadele menționate anterior cumulate reprezintă o vechime în grupa I de muncă de 22 de ani 1 lună și 19 zile.
Potrivit dispozițiilor art. 167 ind. 1 din Legea nr. 19/2000 "într-un interval de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele care au desfășurat activități încadrate în grupa I de muncă, conform legislației anterioare, pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstelor standard de pensionare, conform tabelului nr. 4".
Conform tabelului nr. 4 în condițiile în care stagiul de cotizare realizat efectiv în grupa I de muncă este de 22 de ani împliniți, vârsta standard se reduce cu 13 ani, adică de la 65 de ani la 52 de ani, vârstă pe care contestatorul nu o împlinise la data formulării cererii de pensionare.
Mai mult, reducerea vârstei standard de pensionare poate opera numai în condițiile realizării stagiului complet de cotizare corespunzător anului, respectiv lunii în care se deschide dreptul de pensie, iar contestatorul are un stagiu de cotizare realizat mai mic decât stagiul complet de cotizare.
Se constată că instanța de fond a făcut o greșită interpretare a legii, făcând trimitere greșită la mențiunile din anexa nr. 3 Legii nr. 19/2000. de eșalonare prevăzute în anexa nr. 3 Legii nr. 19/2000 nu reprezintă perioade la care se raportează data formulării unei cereri de pensionare, o astfel de interpretare fiind contrară dispozițiilor art. 41 din lege.
De aceea, Curtea constată că decizia nr. 7119/15.06.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii G prin care s-a respins cererea de pensionare formulată de contestator la data de 25.05.2007 este legală.
Constatând că, în soluționarea cauzei instanța de fond a făcut o greșită interpretare a legii, în baza art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, Curtea urmează să admită recursul, să modifice sentința recurată în sensul respingerii contestației.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII G împotriva sentinței civile nr. 1999/05.11.2007, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul.
Modifică sentința în sensul că respinge contestația.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 martie 2008.
Președinte, - --- | Judecător, - - | Judecător, - |
Grefier, - |
09.04.2008
Red. Jud.
Tehn./Ex.2/
/ și
Președinte:Manuela Preda PopescuJudecători:Manuela Preda Popescu, Ioana Bodri, Doina
