Contestație decizie pensie. Decizia 146/2009. Curtea de Apel Cluj

Jurisprudenţă şi speţe pensii, asigurări sociale (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale

pentru minori și familie

DOSAR NR-

DECIZIA CIVILĂ NR. 146/R/2009

Ședința publică din 27 ianuarie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Marta Carmen Vitos

JUDECĂTORI: Marta Carmen Vitos, Lucia Ștețca Adrian

-

GREFIER:

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2007/28.10.2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe pârâta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, având ca obiect contestație decizie de pensionare.

dezbaterilor și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 20 ianuarie 2009, încheiere care face parte din prezenta decizie.

Pentru termenul de azi, pentru când s-a amânat pronunțarea, reclamantul a înregistrat la dosarul cauzei note de ședință.

CURTEA

Asupra recursului declarat, reține că:

Prin sentința civilă nr. 2007/28.10.2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii C, având ca obiect drepturi de asigurări sociale.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că prin decizia nr. R 15045/30.05.2008, pârâta a respins cererea de pensionare pentru limită de vârstă formulată de reclamant, cu motivarea că vârsta la data pensionării este mai mică decât vârsta standard de pensionare și că stagiul de cotizare este mai mic decât stagiul complet de cotizare.

Reclamantul, născut la data de 15.07.1962 a desfășurat activitate în grupa I de muncă, conform pct.1, anexa 1 din Ordinul 50/1990 în perioada 01.05.1991 - 28.08.1992, în perioada 28.08.1992 - 27.05.1996, în perioada 01.06.1996 - 31.12.1996, în perioada 01.01.1998 - 31.12.1998, în perioada 01.01.1999 - 31.12.1999, în perioada 01.01 - 31.12.2000 și în grupa I de muncă conform art.20 din Legea nr.19/2000 în perioada 11.01 - 31.12.2001, în perioada 01.01 - 31.12.2002, în perioada 01.01 - 31.12.2003, 01.01 - 31.12.2004, 01.01 - 31.12.2005 și în perioada 01.01 - 19.04.2006.

În perioada 19.04.2006 - 01.01.2008, reclamantul a beneficiat de ajutor de șomaj și plăți compensatorii conform Ordonanței Guvernului nr. 8/2003.

Potrivit prevederilor art.43 alin.1 din Legea nr.19/2000, asigurații care și-au desfășurat activitatea în unități miniere în care personalul își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu vârsta de 35 de ani.

Reclamantul a realizat un stagiu de cotizare în condiții speciale prevăzute de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 226/2006 de 11 ani, 3 luni și 18 zile.

Chiar dacă la acest stagiu s-ar adăuga și perioada de șomaj, 19.04.2006 - 01.01.2008, în care reclamantul a beneficiat de prevederile OUG nr. 8/2003, totuși nu este îndeplinită condiția stagiului de cel puțin 20 de ani prevăzută de art. 43 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, astfel că reclamantul nu poate beneficia de pensie pentru limită de vârstă.

În consecință, cererea sa a fost respinsă.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul, solicitând modificarea în tot a sentinței, în sensul admiterii acțiunii și anulării deciziei nr. 15045/2008 și obligării pârâtei să emită decizie de pensionare pentru limită de vârstă în favoarea reclamantului.

În motivele de recurs se arată că sentința se întemeiază pe greșita reținere a stării de fapt, respectiv a perioadei în care reclamantul a desfășurat activitate în condiții speciale de muncă, care nu corespunde celei înscrise în carnetul de muncă.

Reclamantul a dovedit că a lucrat în condiții speciale de muncă o perioadă de 18 ani, 4 luni și 21 de zile, la care, conform art. 4 din OUG nr. 69/2005, se adaugă perioada în care a beneficiat de plăți compensatorii, respectiv de 20 de luni.

Prin întâmpinare, pârâta Casa Județeană de Pensii Cas olicitat respingerea recursului ca nefondat. Întrucât reclamantul nu a dovedit un stagiu de cotizare de cel puțin 17 ani în condiții speciale, nu beneficiază nici de prevederea conform căreia perioada în care a primit plăți compensatorii constituie stagiu de cotizare. În drept, sunt invocate dispozițiile OUG nr. 8/2003. De asemenea, susține pârâta că reclamantul nu poate beneficia de pensie pentru limită de vârstă, întrucât la data formulării cererii avea doar 40 ani și 5 luni, iar nu de 55 de ani, cum prevăd dispozițiile art. 42 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.

Recursul este întemeiat.

Reclamantul și-a întemeiat solicitarea de pensionare pentru limită de vârstă pe perioada de stagiu realizată în condiții speciale, avându-se în vedere că a fost angajat ca inginer minier.

Din coroborarea datelor înscrise în carnetul de muncă al reclamantului, depus în copie la filele 98-109, coroborate cu adeverința nr. 15045/04.01.2008 (fila 80), rezultă că reclamantul a prestat activitate în condiții de muncă speciale o perioadă de 18 ani, 4 luni și 21 de zile.

Pârâta nu a luat în calcul mai multe perioade ca fiind timp efectiv lucrat în condiții speciale, ignorând dispozițiile art. 10 alin. 2 din HG nr. 1025/2003, conform cărora perioadele de timp corespunzătoare programului normal de lucru anterior datei de 01.04.2001, în care angajații și-au desfășurat activitatea cel puțin 50%, respectiv 70% din timpul normal de lucru în locurile prevăzute în grupa I, respectiv grupa a-II-a de muncă, conform legislației anterioare, și care sunt încadrate ca locuri de muncă în condiții speciale, potrivit prezentei hotărâri sunt asimilate stagiului de cotizare în condiții speciale.

Prin înscrierile în carnetul de muncă s-a dovedit că, în perioada cuprinsă între 01.06.1996-01.01.2000, reclamantul a lucrat perioade mai mari de 50% din timpul normal de lucru în locuri de muncă prevăzute pentru grupa

În sensul art. 20 alin. 1 lit. a din Legea nr. 19/2000, unitățile miniere constituie locuri de muncă în condiții speciale pentru personalul care își desfășoară activitatea în subteran cel puțin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă.

Astfel cum am arătat, în aceste condiții, reclamantul a realizat un stagiu de cotizare de 18 ani, 4 luni și 21 de zile. Reclamantul a invocat în favoarea sa și dispozițiile art. 4 alin. 5 din OUG nr. 69/2005 conform cărora perioada în care a beneficiat de plăți compensatorii constituie stagiu de cotizare realizat în condiții speciale de muncă.

Urmează a se înlătura apărarea invocată de pârâtă în întâmpinare, întemeiată în drept pe OUG nr. 8/2003, întrucât dispozițiile acestui act normativ au fost modificate și completate prin OUG nr. 69/2005, iar reclamantul se încadrează în dispozițiile art. 4 alin. 51dovedind un stadiu de cotizare de peste 17 ani în condiții speciale.

Conform textului mai sus evocat "perioada în care persoanele din sectorul minier, care dovedesc un stagiu de cotizare de cel puțin 17 ani în condiții speciale, 13,5 ani în condiții speciale în zona I de radiații sau 15 ani în condiții speciale în zona II de radiații, beneficiază de venit lunar de completare și de plăți compensatorii, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, constituie stagiu de cotizare realizat în condițiile speciale de muncă, inclusiv în situațiile prevăzute la art. 7 alin. (4)".

În situația reclamantului sunt incidente dispozițiile art. 43 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, conform cărora asigurații care au desfășurat activitatea în locurile prevăzute de art. 20 lit. a și care au realizat un stagiu de cotizare de cel puțin 20 de ani în aceste condiții, beneficiază de pensie pentru limită de vârstă începând cu vârsta de 45 de ani.

Cum reclamantul a dovedit stagiul de cotizare în condiții speciale de peste 20 de ani, iar la data formulării cererii de pensionare împlinise 45 de ani, respingerea cererii de pensionare pentru limită de vârstă apare ca nelegală și în mod corespunzător și sentința prin care s-a respins acțiunea.

Așa fiind, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1-3 raportat la art. 304 pct. 9 și art. 3041. proc. civ. urmează a se admite recursul, a se modifica sentința în sensul admiterii acțiunii și obligării pârâtei să emită decizia de pensie pentru limită de vârstă în favoarea reclamantului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2007 din 28 octombrie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în sensul că admite acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C și, în consecință:

Anulează decizia nr. /30.05.2008 emisă de pârâtă.

Obligă pe pârâta să emită decizie de pensie pentru limită de vârstă în favoarea reclamantului.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 27 ianuarie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - -

red. LȘ/dact.MM

3ex./

Jud.fond: /

/ /

Președinte:Marta Carmen Vitos
Judecători:Marta Carmen Vitos, Lucia Ștețca Adrian

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

    Comentarii despre Contestație decizie pensie. Decizia 146/2009. Curtea de Apel Cluj