Contestație decizie pensie. Decizia 168/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 168/
Ședința publică din 12 Februarie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii H, cu sediul în M C,-, jud. H, împotriva sentinței civile nr. 2150 din 02.10.2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat în termen legal și este scutit de plata taxei de timbru.
Având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța în baza actelor și probelor de la dosar, reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 2150 din 2 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-, s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii H și s-a dispus anularea Deciziei nr. -/2008 emisă de pârâtă, dispunându-se restituirea sumelor reținute de pârâtă de la reclamant în baza deciziei menționate.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat recurs pârâta și a solicitat modificarea în tot a sentinței atacate și în consecință respingerea acțiunii introductive și menținerea deciziei nr. - din 18 aprilie 2008, emisă de pârâtă.
În motivarea recursului s-a arătat că sentința atacată a fost pronunțată cu ignorarea prevederilor legale aplicabile în materie, pârâta susținând că aleșii locali nu pot cumula pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parțială cu indemnizația reglementată prin dispozițiile art. 34 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, deoarece nu fac parte din niciuna din categoriile sociale menționate în art. 94 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 care pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională. De asemenea, art. 92 alin. 1 lit. b din Legea nr. 19/2000 prevede că, în cazul în care beneficiarul pensiei anticipate sau al pensiei anticipate parțiale se regăsește în vreuna dintre situațiile specificate în art. 5 alin. 1 pct. I și II din acea lege, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care s-a creat situația respectivă, iar art. 5 alin. 1 pct. II din Legea nr. 19/2000 face referire expresă și la persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective, considerându-le asigurate obligatorii în sistemul public, prin efectul legii, pârâta apreciind că și consilierii care beneficiază de pensie anticipată sau anticipată parțială, sunt exceptați de a li se acorda indemnizația prevăzută de art. 34 din Legea nr. 393/2004.
Pârâta a invocat faptul că reclamantul care este consilier județean și care beneficiază de pensie anticipată parțială a cumulat calitatea de persoană care își desfășoară activitatea într-o funcție electivă cu cea de pensionar cu pensie anticipată parțială.
S-a mai susținut că în conformitate cu prevederile art. 96 din Legea nr. 19/2000 reclamantul avea obligația să comunice casei teritoriale de pensii orice modificare intervenită în condițiile de acordare, plată a pensiei, obligație pe care acesta nu și-a respectat-
S-a arătat, de asemenea, că debitul în sumă de 4063 lei provine din cuantumul pensiei încasate în lunile septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie 2007 și februarie 2008, acesta urmând a fi recuperat în conformitate cu prevederile art. 187 din Legea nr. 19/2000.
În drept s-au invocat prevederile art. 304/1 Cod procedură civilă.
Reclamantul a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului, invocând faptul că decizia emisă de Casa Județeană de Pensii H pentru suspendarea plăți pensiei și recuperarea debitului în sumă de 4063 lei este nelegală, astfel cum a reținut și instanța de fond și cum a constatat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. LIV (54) din 4 iulie 2007.
Reclamantul a susținut că la emiterea deciziei contestate s-a confundat termenul de "indemnizație de ședință" cu termenul de "indemnizație lunară" de care beneficiază persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective. Totodată, s-a invocat faptul că doar în cazul persoanelor alese în funcții elective care primesc indemnizații lunare se asimilează raportul lor juridic din perioada în care au fost alese în respectivele funcții cu cea a raporturilor de muncă.
Pe de altă parte, potrivit art. 36 din Legea nr. 393/2004 drepturile bănești cuvenite aleșilor locali, potrivit legii pot fi cumulate cu pensia sau cu alte venituri, în condițiile legii, iar mandatul de consilier local sau județean nu se asimilează unei activități profesionale.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și în raport de prevederile art. 304/1 Cod procedură civilă și având în vedere actele și lucrările dosarului, instanța de recurs reține următoarele:
Prin decizia nr. - din 18 aprilie 2008, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii H s-a dispus suspendarea pensiei anticipate parțiale pe lunile septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie 2007, februarie 2008 de care a beneficiat reclamantul, stabilindu-se, totodată faptul că prejudiciul în sumă de 4063 lei se recuperează în conformitate cu prevederile art. 187 din Legea nr. 19/2000 de la beneficiar.
Această deciziei a fost emisă ca urmare a faptului că în urma confruntării datelor existente în evidența Casei Județene de pensii H privind persoanele care sunt obligate la plata contribuției de asigurări sociale de stat alese în funcții elective, potrivit art. 5 pct. II din Legea nr. 19/2000 cu evidența titularilor drepturilor de pensii anticipate parțiale, a rezultat că reclamantul în perioada sus-menționată a cumulat drepturile de pensii cu indemnizația de consilier, cumulând calitatea de pensionar cu pensie anticipată parțială cu calitatea de persoană care desfășoară activitate în funcție electivă. S-a reținut că în conformitate cu prevederile art. 92 alin. 1 lit. b, art. 94 alin. 1 și art. 96 din Legea nr. 19/2000 reclamantul nu putea beneficia de pensie anticipată parțială din moment ce avea calitatea de consilier județean și în consecință, pensia a fost încasată necuvenit în perioada arătată.
Instanța de fond a apreciat că această decizie este nelegală, prin prisma prevederilor art. 34 alin. 1 și art. 36 din Legea nr. 393/2004 și a Deciziei nr. LIV (54) din 4 iunie 2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite în soluționarea unui recurs în interesul legii.
Din actele dosarului rezultă că reclamantul, care este beneficiar al unei pensii anticipate parțiale are și calitatea de consilier județean în cadrul Consiliului Județean
Pârâta a invocat faptul că reclamantul nu poate cumula pensia de care beneficiază cu indemnizația pe care o primește în calitate de consilier județean, deoarece nu se încadrează în nici una din categoriile sociale menționate în art. 94 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 care pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională.
Față de aceste susțineri, curtea apreciază că trebuie avut în vedere faptul că exercitarea de către consilierii județeni a atribuțiilor ce le revin în această calitate nu reprezintă o activitate profesională în sensul prevederilor art. 94 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, deoarece nu constă în prestarea unei munci cu caracter continuu într-o anumită profesie sau meserie, ci în îndeplinirea de însărcinări cu caracter nepermanent, având la bază exercitarea unui mandat în interes public.
În acest sens, trebuie precizat că, potrivit art. 34 alin. 1 și 2 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, pentru participarea la lucrările consiliului și ale comisiilor de specialitate, consilierii au dreptul la o indemnizație de ședință, care va fi în cuantum de până la 5% din indemnizația lunară a primarului sau președintelui consiliului județean, după caz.
Prin urmare, această indemnizație are caracter ocazional și nu constituie un venit cu caracter permanent care să fie susceptibil a se constitui în cumul împreună cu pensia anticipată parțială. În sprijinul acestui argument trebuie avut în vedere și faptul că prin art. 34 alin. 3 din Legea nr. 19/2000 se prevede că numărul maxim de ședințe pentru care se poate acorda indemnizația, este o ședință de consiliu și 1-2 ședințe de comisii de specialitate pe lună.
Pârâta a invocat în susținerea caracterului legal și temeinic al deciziei de suspendare a plății pensiei reclamantului și prevederile art. 92 alin. 1 lit. b din Legea nr. 19/2000, conform cărora plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale se regăsește în una din situațiile prevăzute la art. 5 alin. 1 pct. I și pct. II din lege.
Prin art. 5 alin. 1 pct. I și II din Legea nr. 19/2000 se prevăd anumite categorii de persoane care sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii, între acestea fiind și persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective.
Este adevărat că reclamantul care a fost ales ca și consilier județean, exercită o funcție electivă, însă aceasta nu presupune desfășurarea unei activități cu caracter permanent, iar indemnizația de ședință de care beneficiază reclamantul, are doar caracter ocazional, neputând fi asimilată cu un venit susceptibil de a determina suspendarea plății pensiei în conformitate cu prevederile art. 92 din Legea nr. 19/2000.
În acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite care, soluționând recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. LIV (54) din 4 iunie 2007 stabilit că dispozițiile art. 92 alin. 1 lit. b din Legea nr. 19/2000 se interpretează în sensul că persoanele alese în funcții de consilieri locali pot cumula pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parțială cu indemnizația prevăzută de dispozițiile art. 34 din Legea nr. 393/2004, această decizie fiind obligatorie potrivit art. 329 alin. 3 Cod procedură civilă.
În consecință, pentru considerentele arătate, curtea reține că în mod justificat a reținut instanța de fond că decizia emisă de pârâtă este nelegală și se impune anularea acesteia și ca atare, recursul declarat de pârâtă este nefondat.
Față de cele ce preced, constatând că în speță nu este incident nici unul din motivele de nelegalitate prevăzut de art. 304 Cod procedură civilă, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, recursul declarat de pârâtă urmează să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii H, cu sediul în M C,-, județul H, împotriva sentinței civile nr. 2150 din 2 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita, Secția Civilă în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER,
Red.
Tehnored. BI/2ex
Jud.fond:;
-3.04.2009-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
