Contestație decizie pensie. Decizia 187/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.187/2010
Ședința publică din 8 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Pop Mirela JUDECĂTOR 2: Stoica Manuela
- - - președinte secție
- - - JUDECĂTOR 3: Doriani Ana
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâta CJP H împotriva sentinței civile nr.1780/LM/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul intimat R, lipsă fiind pârâta recurentă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la dosar s-a înregistrat întâmpinarea formulată de reclamantul intimat.
Reclamantul intimat depune la dosar adeverința nr.380/22.01.2010 emisă de P prin care face dovada plății CAS-ului.
Nemaifiind alte cereri de formulat se acordă cuvântul în dezbateri.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului, menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică. Fără cheltuieli de judecată.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față;
Prin acțiunea de asigurări sociale înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub nr-, reclamantul Rac hemat în judecată pe pârâtele Casa locală de Pensii P și Casa Județeană de Pensii H, solicitând recalcularea pensiei cu luarea în considerare a veniturilor suplimentare (acord global) dovedite cu adeverința nr. 2434/05.05.2008, emisă de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție P, începând cu data de 22.09.2006, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat în esență că a fost pensionat pentru limită de vârstă și vechime integrală prin decizia de pensie nr. 93294/22.09.2006.
Reclamantul a susținut că în perioada 1976 - 1990 realizat venituri suplimentare (adaosuri și sporuri), care nu au fost luate în calculul pensiei, deși a solicitat aceasta în mod expres cu cererea înregistrată la Casa Locală de Pensii P sub nr. 7722/25.05.2009.
Reclamantul a menționat că veniturile obținute suplimentar la retribuția tarifară au avut caracter permanent, acestea fiind cumulate cu salariul individual brut și incluse alături de celelalte sporuri în baza de calcul a contribuției individuale la fondul pentru pensia suplimentară.
Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII Hai nvocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Locale de Pensii P și respingerea acțiunii în consecință față de aceasta. Pe fond, a solicitat respingerea acțiunii formulate de către reclamant ca neîntemeiată, întrucât potrivit dispozițiilor art. 3 alineat 3 din Legea nr. 19/2000 coroborat cu art. 2 alineat 1, 2 din nr. 13/2004, Casa Locală de Pensii P nu are personalitate juridică și în consecință nici calitate procesuală pasivă.
Pe fond pârâta a arătat în esență că reclamantul este beneficiarul unei pensii pentru limită de vârstă și muncă depusă, prin decizia nr. 93294/22.09.2006, cu începere din data de 01.07.2006, în temeiul Legii nr. 19/2000.
Prin cererea nr. 7722/25.05.2009, reclamantul a solicitat recalcularea pensiei cu valorificarea adeverinței nr. 2434/05.05.2008, emisă de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Prin răspunsul administrativ nr. 7722/01.07.2009, i s-a comunicat reclamantului că nu i se poate valorifica această adeverință, neexistând temei legal.
Prin sentința civilă nr.1780/LM/17.11.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr- s-a admis în parte acțiunea de asigurări sociale formulată de reclamantul R împotriva pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII A fost obligată pârâta la recalcularea pensiei cuvenite reclamantului prin valorificarea veniturilor suplimentare ( acord global) rezultate din adeverința nr. 2434/05.05.2008, emisă de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție P, începând cu data de 01.06.2009, precum și să plătească acestuia diferențele de pensie cuvenite, cu aceeași dată. S-a respins în rest acțiunea formulată față de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII H și în totalitate acțiunea reclamantului față de pârâta Casa Locală de Pensii
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Casa Locală de Pensii P este întemeiată, astfel că a fost admisă și respinsă în totalitate acțiunea reclamantului față de aceasta, întrucât potrivit dispozițiilor art. 3 alineat 3 din Legea nr. 19/2000 coroborat cu art. 2 alineat 1, 2 din nr. 13/2004, Casa Locală de Pensii P nu are personalitate juridică și în consecință nici calitate procesuală pasivă.
Cu privire la fondul cauzei, acțiunea astfel cum a fost formulată de reclamant împotriva pârâtei Haf ost admisă în parte ca fondată, pentru următoarele considerente:
Reclamantul R este beneficiarul unei pensii pentru limită de vârstă și muncă depusă, prin decizia nr. 93294/22.09.2006, cu începere din data de 01.07.2006, în temeiul Legii nr. 19/2000.
Prin cererea înregistrată la Casa Locală de Pensii P sub nr. 7722/25.05.2009, reclamantul a solicitat valorificarea adaosului pentru munca în acord, dovedit cu adeverința nr. 2434/05.05.2008, emisă de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție P.
Susținerea pârâtei privind imposibilitatea valorificării sporului prevăzut de aceasta adeverință este nefondată întrucât, din interpretarea prev. art. 164 și art. 78 din Legea nr.19/2000, privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că sporurile și adaosurile de care au beneficiat angajații și care au fost dovedite cu înscrisuri, chiar neînregistrate în carnetul de muncă, trebuie cuprinse în baza de calcul a pensiei.
Faptul că anterior Legii nr. 49/1992, aceste sporuri nu se înscriau în carnetul de muncă nu poate conduce la prejudicierea salariaților, cât timp, prin actele emise de angajator, în speță adeverința nr. 2434/05.05.2008, s-a dovedit primirea acestor sporuri și pentru care s-a achitat cota de S.
De altfel, prin Legea nr.338/2002, a fost modificat art.164 din Legea nr.19/2000, prevăzându-se în mod expres la alin. 3 că la determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent dovedite cu adeverințe eliberate de unitate.
Conform prev. art. 23 alin 1 din Legea nr. 19/2000, baza de calcul lunară a contribuției individuale de asigurări sociale o constituie salariile realizate lunar, inclusiv sporurile și adaosurile prevăzute de lege sau contractul individual de muncă și care se au în vedere la stabilirea punctajului prevăzut de art. 78 din aceeași lege.
Prin urmare, Legea nr. 19/2000 cu modificările și completările ulterioare, prin textele mai sus menționate, prevede posibilitatea, dar și obligativitatea valorificării la pensie a sporurilor și adaosurilor dovedite cu adeverințe eliberate de unități, iar în speța de față s-a făcut o astfel de dovadă cu adeverința nr. 2434/05.05.2008, din care rezultă, că sumele acordate în plus d-lui R față de retribuția tarifară au făcut parte din fondul de salarii realizat, pentru care unitatea a calculat și virat contribuția de asigurări sociale.
Faptul că pe o perioadă de mai mulți ani reclamantul beneficiat de aceste adaosuri, dovedește caracterul permanent al acestora și nu că aceste venituri ar avea caracter sporadic, așa cum susține Casa Județeană de Pensii
În aceste condiții, tribunalul a considerat că valorificarea acestei adeverințe în temeiul disp. art. 7 alin. 3 din OUG nr. 4/2005 este în concordanță cu principiile instituite prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare și cu principiul general al protejării drepturilor fundamentale ale omului consacrat de CEDO și respectiv dreptul la pensie prevăzut în Constituția României.
Deși, la pct. VI din OUG nr. 4/2005 se menționează că aceste sume nu se iau în calcul la determinarea punctajelor anuale pentru că nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor stabilite în baza legislației anterioare, nu se poate ignora faptul că potrivit art. 2 alin. 1 din aceeași ordonanță, recalcularea se face cu respectarea principiului contributivității instituit de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, precum și prev. art. 7 alin. 3 din OUG nr. 4/2005, conform cărora decizia de recalculare poate fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare, prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial, care, conform Legii nr. 19/2000, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual, sau la stagii de cotizare realizate până la data de 1.04.2001.
Având în vedere dreptul beneficiarului prestației de asigurări sociale de a încasa pensia în cuantumul legal cuvenit și obligația casei teritoriale de pensii de a face plata acestor drepturi, ținând cont de disp. art. 7 alin. 5 din OUG nr. 4/2005, s-a dispus obligarea aceleiași pârâte CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII H la plata diferențelor de pensie cuvenite reclamantului începând cu aceeași dată.
Referitor la data acordării drepturilor instanța a avut în vedere disp. art. 95 alin. 3 și art. 169 alin. 3 din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora "Pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare". În cauza de față cererea reclamantului pentru recalcularea pensiei a fost înregistrată sub nr. 7722/25.05.2009, iar drepturile au fost acordate începând cu luna următoare depunerii cererii, respectiv iunie 2009.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termenul legal, pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII H, aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea acestuia și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii în totalitate a acțiunii formulate de reclamantul R.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta a arătat, în esență, faptul că instanța de fond printr-o interpretarea greșită a legii a dispus valorificarea veniturilor obținute de reclamant în acord global, motivând că aceste venituri nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor în temeiul Legii nr.3/1977; faptul că în adeverința eliberată de angajator se face mențiunea că s-a plătit pentru aceste sume, nu naște obligatoriu și automat obligația casei de pensii de a valorifica la pensie acordul global, mai ales în condițiile legale clare care fac trimitere doar la valorificarea salariilor+sporuri care au însă caracter permanent și care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, potrivit legislației anterioare.
În fine, recurenta pârâtă a arătat că legiuitorul este în drept să stabilească și să modifice ori de câte ori apare această necesitate, condițiile și criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul și cuantumul acestora, având în vedere nevoia de a asigura un nivel de trai decent și dreptul la protecție socială, dar și posibilitățile economico-financiare existente în diferite intervale de timp. În același timp, cuantumul pensiei nu trebuie neapărat să fie proporțional cu valoarea contribuției la fondul de asigurări sociale, pentru că această contribuției nu constituie un depozit ce urmează a fi restituit, iar pensia și celelalte drepturi de asigurări sociale se acordă în conformitate cu principiile subsidiarității și ale solidarității sociale.
În drept, invocat art.299, 304 Cod procedură civilă, Legea nr. 19/2000, Legea nr. 57/1974, OUG nr. 4/2005, Legea nr. 3/1977, Legea nr. 49/1992.
Intimatul Rad epus întâmpinare în această fază procesuală, prin care a solicitat respingerea recursului declarat de pârâtă ca nefondat, arătând în esență că soluția primei instanțe este legală și temeinică.
CURTEA, analizând sentința atacată prin prisma criticilor formulate cât și din oficiu conform cerințelor art. 304 indice 1 Cod procedură civilă, în limitele statuate de art.306 alin.2 Cod procedură civilă, a reținut că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Veniturile realizate în acord global prevăzute în legislația anterioară anului 1989 au avut un caracter permanent, fiind acordate lunar și în raport cu acestea angajatorul a calculat și virat contribuția de asigurări sociale aferentă fondului de salarii, conform art. 1 din. 389/1972, care prevedea obligația unității de a vira la bugetul asigurărilor de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salarial.
Prevederea legală mai sus citată a fost menținută prin Legea nr. 49/1992, modificându-se numai procentul - ului datorat de angajator.
Potrivit art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuției datorate de peroanele fizice și juridice din sectorul public de pensii, iar drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Conform prevederilor art. 23 alin.1 din Legea nr. 19/2000-așa cum au fost modificate prin Legea nr. 250/19.07.2007- baza de calcul lunară a contribuției individuale de asigurări sociale o constituiesalariul individual brut, realizat lunar, inclusiv sporurile și adaosurile reglementate de lege sau contractul colectiv de muncă, iar în raport de acest salariu brut se calculează numărul de puncte realizat în fiecare lună, în vederea determinării punctajului anual al asiguratului, potrivit art. 78 alin.1 teza a II-a din Legea nr. 19/2000 din aceeași lege.
În acest sens sunt și prevederile art. 164 alin.1 și 3 din Legea nr. 19/2000, conform cărora la determinarea punctajelor anuale se utilizează salariile brute sau nete, după caz și se au în vedere și sporurile cu caracter permanent înscrise în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe de la angajator.
De asemenea, în Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 <LLNK 12000 19 10 201 0 17> privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare aprobate prin Ordinul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale nr.340/2001 se prevede la pct. 26 faptul că: punctajul anual al asiguratului se determină potrivit art. 78 alin. (1) și (2) din lege,pe baza venitului brut realizat lunar, prevăzut la pct. 19 din prezentele norme"
La pct. 19 din aceste norme este definită sintagma venit brut realizat lunar ca fiind "totalitatea veniturilor în bani sau în natură, indiferent de fondurile din care acestea se achită, realizate de asigurații care se află în una sau mai multe dintre situațiile de la art. 5 alin. (1) pct. I și II din lege".
Mai mult, prin Ordinul nr. 680/2007 pentru modificarea Normelor de aplicare a Legii nr. 19/2000 s-a definit noțiunea de venitul brut realizat lunar ca fiind venitul brut în bani, achitat din fondul de salarii, reprezentând inclusiv " sporurile, indemnizațiile și sumele acordate sub formă de procent din salariu ori sume fixe, indiferent dacă au caracter permanent sau nu"
Prin urmare, Legea nr. 19/2000, prin textele mai sus menționate, prevede posibilitatea, dar și obligativitatea valorificării la pensie a salariului realizat lunar, a sporurilor și adaosurilor dovedite cu adeverințe eliberate de unității, așa încât în speța de față în mod corect s-a apreciat de către prima instanță că se impune valorificarea veniturilor suplimentare lunare (acord global) realizate de reclamant, care au avut un caracter permanent în sensul Legii nr. 42/1992 și pentru care angajatorul a achitat - ul, conform Decretului nr.389/1972 și Legii nr. 65/1965, așa cum reiese din adeverințele nr. 2434/05.05.2008 și nr. 380/22.01.2010, emise de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție
Susținerile recurentei pârâte, în sensul că aceste sporuri nu pot fi luate în calcul la recalcularea drepturilor le pensie deoarece nu au făcut parte din baza a pensiilor conform legislației anterioare urmează a fi înlăturate ca nefondate, întrucât potrivit dispozițiilor art.10 din Legea nr. 3/1977 baza de calcul pentru stabilirea pensiei era media din 5 ani consecutivi, la alegere în ultimi 10 ani de activitate, a salariului de bază, precum și a următoarelor venituri salariale: sporul pentru vechime în muncă, sporul pentru lucru în subteran, precum și lucrul pe platformele marine de foraj și extracție, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare și alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă, potrivit legii.
În speță, așa cum s-a reținut mai sus, veniturile suplimentare obținute de reclamant, conform legii (Legea nr. 57/1974) urmare a activității desfășurate în cadrul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție P au avut un caracter permanent, iar recalcularea se face cu respectarea principiului contributivității reglementat de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, regăsit în art. 164 privind determinarea punctajelor anuale.
acestui principiu fundamental al asigurărilor sociale, în condițiile în care s-a făcut dovada reținerii CAS și pentru aceste sume, ar conduce la obținerea unei prestații de asigurări sociale care nu ar fi proporționale cu prețul plătit pentru riscul asigurat, cea ce ar fi inechitabil.
În acest context, susținerile recurentei pârâte, în sensul interpretării greșite de către prima instanță a dispozițiilor art. 164 din Legea nr. 19/2000, sunt nefondate.
Pentru considerentele expuse, Curtea constată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, astfel încât în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta CJP împotriva sentinței civile nr.1780/LM/17.11.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 08.02. 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.PM
Tehnored.PM/TM
2 ex/15.02.2010
Jud.
Președinte:Pop MirelaJudecători:Pop Mirela, Stoica Manuela, Doriani Ana
