Contestație decizie pensie. Decizia 271/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 271
Ședința publică de la 18 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Ioana Bodri
JUDECĂTOR 3: Marian Lungu
Grefier - -
*************
Pe rol judecarea recursului declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, împotriva sentinței civile nr. 1801 din 07 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul contestator, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic, pentru recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, lipsind intimatul contestator .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că recursul este declarat și motivat în termenul legal prevăzut de lege, după care, instanța apreciind cauza în stare de soluționare, acordă cuvântul asupra recursului.
Consilier juridic, pentru recurenta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, pune concluzii de admiterea recursului așa cum a fost formulat.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 1801 din 07 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, s-a admis în parte contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii
S-a anulat decizia nr. -/27.06.2008 emisă de intimată, în ceea ce privește punctajul mediu anual stabilit prin această decizie.
A fost obligată intimata să recalculeze și să stabilească punctajul mediu anual pentru contestator prin valorificarea adeverințelor nr. 310/17.08.1998 emisă de SC SA B și adeverința nr. 372/11.11.1998, emisă de SC SA cu privire la grupa a II-a de muncă în procent de 100 %, precum și prin valorificarea adeverinței nr. 6076/08.11.2004 emisă de C și adeverința nr. 12383/29.11.2004 emisă de SC SA
Pentru a se pronunța astfel, instanța a constatat următoarele:
Contestatorul a fost angajat al M și deținând funcțiile de, director", respectiv de, inginer mecanic", conform mențiunilor din adeverințele nr. 310/17.08.1998 și nr. 372/11.11.1998 eliberate de aceste societăți. Locul de muncă și funcțiile deținute în cadrul acestor unități sunt evidențiate și în carnetul de muncă și fișa de pensie.
Contestatorului i s-au eliberat cele două adeverințe din care rezultă că în perioada 18.03.1969-09.12.1970 (adeverința nr. 310/17.08.1998) și în perioada 01.04.1971-01.09.1972 (nr. 372/11.11.1998) a lucrat în grupa a II a de muncă, conform pct. 178 din anexa II la Ordinul 50/1990.
Încadrarea în grupa a II a de muncă, în vederea pensionării, a unor locuri de muncă sau activități din construcții - montaj este reglementată de Ordinul 50/1990.
Potrivit art. 3 din Ordinul 50/1990, "eneficiază de încadrarea în grupele I și II de muncă, potrivit celor menționate, fără limitarea numărului, personalul care este în activitate: muncitori, ingineri, subingineri, maiștri, tehnicieni, personal de întreținere și reparații, controlori tehnici de calitate, precum și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele nr. 1 și 2".
S-a mai arătat că nominalizarea persoanelor care se încadrează în această grupă se face, potrivit art. 6,de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități", în conformitate cu art. 7, proporțional cu timpul efectiv lucrat la locurile de munca incluse în aceste grupe, cu condiția ca, pentru grupa I, personalul sa lucreze în aceste locuri C puțin 50%, iar pentru grupa II, C puțin 70% din programul de lucru".
În adeverințele depuse de contestator este menționat că acesta a lucrat în condiții de muncă încadrate în grupa a II a, în proporție de 100% din timpul de muncă.
Astfel, instanța a constatat că în aplicarea prevederilor Ordinului nr.50/1990, nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupa a II a de muncă, cât și timpul lucrat în aceste condiții, reprezintă un atribut exclusiv al conducerii unității angajatoare și sindicat.
În speță, cele două adeverințe (filele 29 și 30) atestă încadrarea de către conducerile societăților angajatoare a activităților prestate de reclamant în această categorie, în proporție de 100%, intimata neavând abilitatea legală de a cenzura mențiunile cuprinse în adeverința eliberată de angajator.
Astfel, instanța a constatat neîntemeiată apărarea intimatei, prin includerea stagiilor de cotizare realizate de contestator în grupa a II a de muncă în proporții mai mici decât cele constatate și menționate de angajator, aceasta încălcându-și competențele legale, contestatorul având dreptul să beneficieze de dispozițiile Legii nr. 19/2000 corespunzător datelor înscrise în carnetul de muncă sau adeverințele emise de angajatorii săi.
Prin decizia nr. -/27.06.2008 emisă de intimată, ce stabilește drepturile de pensie ale contestatorului de care acesta beneficiază în prezent, nu a fost reținută corect perioada cuprinsă în adeverințele nr. 310/17.08.1998 și nr. 372/11.11.1998, în datele privind activitatea în muncă aferente deciziei regăsindu-se perioada lucrată în grupa a II a de muncă, în procente inferioare de 80 sau 90%.
Astfel, instanța a apreciat că intimata Casa Județeană de Pensii D, trebuia să aibă în vedere, adeverințele menționate privind încadrarea activității prestate în grupa a II a de muncă, pentru întreaga perioadă menționată în cuprinsul acestora, la stabilirea pensiei pentru reclamant și în procent de 100%.
Cu privire la cererea contestatorului privind valorificarea adeverințelor nr. 6076/08.11.2004 emisă de C și nr. 12383din 30/29.11.2004 emisă de C, instanța a reținut următoarele:
S-a arătat că cele două adeverințe cuprind mențiuni privind sporurile de care a beneficia contestatorul în perioada lucrată în cadrul C și Între acestea este menționat și un, spor regim 10 ore -Legea nr. 57/1974".
De asemenea s-a arătat că în statele de plată înaintate de cele două societăți, la solicitarea instanței, suma primită aferentă unui program de 10 ore este evidențiată începând cu luna februarie, însă nu apare evidențiată în lunile decembrie -ianuarie.
Legea nr. 57/1974 în art. 71 alin.1-3 a prevăzut acordarea unui spor pentru orele lucrate suplimentar peste programul normal de lucru.
În conformitate cu dispozițiile art. 2 din nr.1546/1952, durata normală a zilei de muncă în construcții sau în condiții de șantier era stabilită la 10 ore și plătită corespunzător.
În art. 71 alin. 4 din Legea nr. 57/1974 se prevede că, Personalul cu funcții de execuție și C operativ, care prin natura muncii lucrează peste programul normal de lucru, poate primi,în locul retribuției pentru ore suplimentare,o retribuție tarifarămai mare cu 5 - 25%, care se stabilește în raport cu timpul prevăzut a fi prestat, în medie lunară, peste programul normal de lucru".
Astfel, în adeverințele eliberate de angajator se menționează cu titlu de,spor" suma primită de contestator, așa cum rezultă din statele de plată, reprezintă o majorare a retribuției tarifare în perioada de primăvară-toamnă - lucrată în condiții de șantier, în condițiile art. 71 alin. 4 din Legea nr. 57/1974.
De asemenea, pentru sumele înscrise în adeverințele prezentate de contestator se menționează că s-a reținut și vărsat la bugetul asigurărilor de stat contribuțiile aferente drepturilor salariale încasate, constituite inclusiv din majorarea cu 25% pentru lucrul sistematic peste programul normal.
La punctul V din anexa la Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat sunt menționate sporurile cu caracter permanent ce se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, între care și sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal.
Potrivit art. 4 alin. 3 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 4/2005, sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare prevăzute în anexa la această ordonanță se dovedesc prin carnetele de muncă sau adeverințe întocmite conform punctului VI din anexă, eliberate de angajatori care poartă întreaga răspundere cu privire la valabilitatea și corectitudinea acestora.
Unul din principiile de bază ale sistemului public este, potrivit art. 2 din Legea nr. 19/2000, principiul contributivității, fondurile de asigurări sociale constituindu-se pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice și, ca urmare, drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări plătite.
Astfel, instanța a constatat astfel că drepturile de pensie ale contestatorului trebuie stabilite în raport de toate sporurile, indemnizațiile și toate celelalte drepturi ce au constituit salariul realizat.
Astfel, intimata nu a valorificat perioadele lucrate în regim de 10 ore, respectiv sumele corespunzătoare reprezentând retribuția tarifară majorată aferentă acestui program.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii D, considerând-o nelegală și netemeinică.
Arată că sporul pentru regim de 10 ore din activitatea de construcții, specificat în adeverințele nr.6076/08.11.2004 emisă C și nr.12383/29.11.2004 emisă de SC SA C nu poate fi valorificat având în vedere adresa Ministerului Muncii și Solidarității Sociale nr.1375/2006, în care se precizează că durata zilei de muncă în construcții sau munca de șantier era stabilită la 10 ore/zi, păstrându-se retribuția de încadrare lunară corespunzătoare funcției de 8 ore /zi, iar plata salariului se făcea pentru timpul efectiv lucrat de 10 ore.
nr.OUG4/2005, punctul VI precizează că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, nefăcând parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001 formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale, nefiind vorba de sporul pentru lucru sistematic peste programul normal de lucru prevăzut de art.71 alin.4 din Legea nr.74/1974.
efectuate în condițiile art.1 din nr.1546/1952 de către muncitori, ingineri sefi de șantier. care lucrează efectiv pe șantiere și sunt legați direct de procesul de producție, vor fi considerate și plătite ca ore normale.
În privința grupei a II a de muncă pentru perioada 18.03.1969-09.12.1970, potrivit adeverințelor nr.310/17.08.1998 și nr.372/11.11.1998 pentru 01.04.1971-01.09.1972 au luat în calcul corect procentul de 80% și 90% și nu C de 100%.
Solicită admiterea recursului și modificarea sentinței, în sensul respingerii contestației.
Cu privire la aceste motive nu s-a depus întâmpinare.
Recursul se respinge.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate,a actelor și lucrărilor dosarului,precum și potrivit art.304/1 Cod procedură civilă,Curtea constată ca fiind neîntemeiate criticile pârâtei.
Astfel, prin decizia nr.-/27. 06. 2008 contestatorului i-a fost acordată pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă, fără a se lua în calcul adeverințele nr.310/17.08.1998 și nr.372/11.11.1998 depuse la intimata pârâtă.
În mod corect, instanța a reținut că acestea atestă încadrarea de către angajator a activităților desfășurate de contestator în grupa a II a, în proporție de 100% din programul de lucru, situație în care eronat intimata pârâtă a luat în calcul procente inferioare de 80%, respectiv 90%, situație în care criticile recurentei nu pot fi primite.
Nici criticile care privesc faptul că sporul pentru regim de 10 ore din activitatea de construcții, specificat în adeverințele nr.6076/08.11.2004 emisă C și nr.12383/29.11.2004 emisă de SC SA C nu poate fi valorificat, nu sunt întemeiate, în condițiile în care intimata a avut în vedere decât actul emis de minister.
Deși,contestatorul solicitat a i se lua în considerare sumele reprezentând " sporul regim 10 ore -Legea nr.57/1974" menționate în adeverințele nr. nr. 6076/08.11.2004 emisă de C și nr. 12383din 30/29.11.2004 emisă de C, intimata recurentă a refuzat deoarece este vorba de o formă de retribuire după timp și este exceptată de dispozițiile OUG.nr.4/2005, făcând o aplicare greșită a acestor prevederi legale.
Potrivit art. 2 alin.1 din OUG.nr.4/2005 se prevede că recalcularea pensiilor se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, precum și a prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
Totodată art. 164 alin.1lit.a din Legea nr.19/2000 prevede că la determinarea punctajelor anuale până la intrarea în vigoare a prezentei legi se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înregistrare a acestora în carnetul de muncă respectiv salariile brute, până la data de 1 iulie 1977 și salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991.
Din adeverințele amintite anterior, rezultă că sumele menționate reprezintă "spor regim 10 ore-Legea nr.57/1974" corespunzător orelor lucrate peste programul de lucru de 8 ore.
Art.1 din nr.1546/1952 prevede că atunci când pentru realizarea planului de stat este necesar să se lucreze mai mult de 8 ore pe zi,se poate aproba un program de lucru de până la 10 ore /zi.
În art.2 se prevede și modul de plată a acestor ore respectiv orele efectuate în aceste condiții de către muncitori,inginerii șefi,etc.vor fi considerate și plătite ca ore normale,ceea ce înseamnă că pentru această perioadă retribuția tarifară a fost mai mare.
Instanța de fond în mod corect a reținut că dispozițiile art.2 din nr.1546/1952 sunt clare,prevăzând că aceste ore sunt plătite ca fiind lucrate în program normal de lucru ceea ce înseamnă că pentru perioada în care a prestat activitate în program de 10 ore a beneficiat de o retribuție tarifară mai mare care reprezintă contraprestația muncii desfășurată în cele 10 ore și care nu intră sub incidența dispozițiilor din anexa la OUG.nr.4/2005,punctul VI și astfel să fie exclusă de la recalcularea pensiei.
În consecință,aceste sume trebuie să fie luate în calcul la recalcularea pensiei în raport de dispozițiile art.2 din OUG nr.4/2005 coroborate cu art.78 din Legea nr.19/2000.
Nici celelalte critici nu sunt întemeiate și nici nu pot constitui motive de ordine publică, care în temeiul art.306 alin.2 Cod procedură civilă pot fi puse în dezbaterea părților din oficiu.
Față de aceste aspecte,Curtea urmează ca în baza art.312 Cod procedură civilă raportat la art.304 pct.9 Cod procedură civilă să respingă recursul și să mențină sentința ca fiind legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, împotriva sentinței civile nr. 1801 din 07 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul contestator .
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 18 Ianuarie 2010.
Judecător, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red. Jud.
2 ex./26.01.2010
Jud.fond
OPINIE SEPARATĂ
Sporul pentru regim de 10 ore din activitatea de construcții, menționat în adeverințele nr.12383/29.11.2004 eliberată de SC SA C și nr. 6076/08.11.2004 emisă de C, nu poate fi utilizat la recalcularea drepturilor de pensie avându-se în vedere adresa Ministerului Muncii și Solidarității Sociale nr.1375/2006 în care se precizează că durata zilei de muncă în activitatea de construcții sau muncă de șantier era stabilită la 10 ore/zi, păstrându-se retribuția de încadrare lunară corespunzătoare funcției de 8 ore/zi, plata salariului făcându-se pentru timpul efectiv lucrat de 10 ore, cât și dispozițiile anexei la OUG 4/2005, punctul VI în care se arată că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe baza de tarife sau cote procentuale, nefiind vorba de sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal de lucru prevăzut de art. 71 alin.4 din Legea 57/1974.
corespunzătoare orelor lucrate peste programul de 8 ore/zi menționate în adeverința nr.980/.03.2008 nu pot fi valorificate, întrucât în cazul sectorului de construcții montaj, art.1 alin.1 din 1546/21.08.1952, privind prelungirea timpului de lucru la șantierele de construcții și montaje, prevede că vor putea aproba program normal de lucru, până la 10 ore/zi, pentru șantierele, grupele de șantiere, bazele, atelierele și celelalte subunități de deservire din cadrul acestor trusturi.
La art. 2 din același act normativ mai sus arătat se arată că orele efectuate în condițiile prevăzute la art.1 de către muncitori, ingineri, șefi de șantier, care lucrează efectiv pe șantiere și sunt legați direct de procesul de producție, vor fi considerate și plătite ca ore normale.
În ceea ce privește grupa a II-a de muncă de care contestatorul a beneficiat în perioada 18.03.1969 - 09.12.1970, conform mențiunilor din adeverința nr. 310/17.08.1998, emisă de SC SA B și în perioada 01.04.1971-01.09.1972 potrivit adeverinței nr. 372/11.11.1998, emisă de SC SA, se reține că CJP D în mod corect a luat în calcul procentul de 80 % și 90 % și nu procentul de 100%, deoarece în aceste perioade contestatorul - intimat a îndeplinit funcția de director și respectiv inginer mecanic.
Judecător
- -
Președinte:Doina VișanJudecători:Doina Vișan, Ioana Bodri, Marian Lungu
