Contestație decizie pensie. Decizia 294/2010. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr-(6233/2009)

DECIZIA CIVILĂ NR.294/

Ședința publică de la 20.01.2010

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Lizeta Harabagiu

JUDECĂTOR 2: Maria Ceaușescu

JUDECĂTOR 3: Silvia Georgiana

GREFIER

Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII împotriva sentinței civile nr.1474/25.09.2009 pronunțate de Tribunalul Teleorman -Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-reclamant.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că intimatul-reclamant a formulat întâmpinare, înregistrată la dosar la data de 14.02.2009, de asemenea, note scrise, înregistrate la dosar la data de 20.01.2010, după care,

Nemaifiind cereri formulate, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, având în vedere că s-a solicitat ca judecata să se desfășoare și în lipsă, Curtea reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.1474/25.09.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Teleorman - Secția Civilă a admis acțiunea reclamantului în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii T; a obligat intimata Casa Județeană de Pensii T să emită o nouă decizie de recalculare a pensiei pentru limită de vârstă începând cu 01.09.2005, în care la stabilirea punctajului mediu anual să fie utilizat un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, precum și la plata diferenței dintre pensia cuvenită și neacordată calculată la un stagiu complet de cotizare de 20 de ani și cea efectiv acordată.

A respins capătul de cerere privind plata daunelor cominatorii, ca fiind nefondat, fost respinsă cererea privind plata cheltuielilor de judecată ca fiind nefondată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că recurentul-contestator a fost pensionat pentru limită de vârstă în temeiul prevederilor Legii nr.3/19777, dreptul inițial la pensie fiindu-i stabilit prin decizia nr.- din 28.12.2000.

Fiind o pensie stabilită în temeiul Legii nr.3/1977 aceasta a intrat în procesul recalculării prevăzut de nr.HG15550/20004,HG nr.733/2005 și se încadrează în categoria pensiilor cărora li se aplică recalcularea, conform art.1 din nr.OUG4/2005.

Potrivit art.2 alin.2 din Normele Metodologice de aplicarea a HG1550/2004 pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977.

Art.14 alin.1 și art.2 din Legea nr.3/1977 dispun că stagiul complet de cotizare utilizat pentru persoanele care au lucrat efectiv în locuri care potrivit legii se încadrează în grupa I de muncă este de 20 de ani.

De asemenea, art.77 alin.2 raportat la art.43 alin.1și 2 din Legea nr.19/2000 prevede că, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis anterior intră în vigoare a Legea nr.19/2000 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale muncă este cel reglementat de art.14 din Legea nr.3/1977.

În același sens s-a pronunțat, și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr.40 din 22.09.2008, dată într-un recurs în interesul legii.

În speță, din conținutul deciziei nr. - privindu-l pe contestator, rezultă acesta are un stagiu de cotizare de 43 ani, 4 luni și 23 de zile, din care 28 ani, lună și 7 zile în grupa I de muncă. Prin urmare, la recalcularea dreptului de pensie trebuia luat în considerare un stagiu complet de cotizare de 20 ani, conform dispozițiilor legale mai sus enunțate iar nu de 30 ani, cum eronat a dispus intimata.

Întrucât dreptul de pensie stabilit în raport de stagiul complet de cotizare de 30 de ani este mai mic decât cel ce i s-ar fi cuvenit contestatorului, calculat în raport de stagiul de cotizare de 20 ani, acesta este îndreptățit la plata diferenței dintre pensia cuvenită și neacordată,calculată la un stagiu complet de cotizare de 20 ani și cea efectiv acordată.

Cât privește cererea de plată a daunelor cominatorii instanța constată că aceasta este nefondată urmând să o respingă ca atare având în vedere natura juridică a acestor daune, care reprezintă o sancțiune pecuniară ce se aplică de instanțele de judecată în vederea executării unei obligații de a face sau a nu face determinate prin hotărâre judecătorească, ceea ce nu s-a dovedit în speță.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs motivat, în termen legal, intimata Casa Județeană de Pensii T, criticând sentința pentru motive ce pot fi încadrate în dispozițiile art. 304 pct. 9. pr. civ.

Se arată că sentința civila nu este conformă legislației actuale în domeniul pensiilor, al Legii nr.19/2000, modificată și completată. OUG nr.4/2005 în temeiul căreia s-a efectuat recalcularea prin emiterea deciziei nr. -/28.12.2005 nu se refera la stagiul de cotizare ce se ia în calcul la stabilirea pensiei ci la adăugarea unor stagii care eventual nu au fost avute în vedere la stabilirea pensiei sau a unor sporuri având caracter permanent de care a beneficiat pensionarul pe parcursul desfășurării activității sale.

Pretențiile reclamantului vizează modalitatea de stabilire a punctajului mediu cuvenit pentru perioada de cotizare la 20 ani, nu la 30 ani așa cum prevede legea. Stagiul de 20 ani reprezintă stagiul de cotizare minim necesar a fi lucrat în grupa I de muncă pentru a-i fi permisa pensionarea pentru limita de vârsta cu reducerea corespunzătoare a vârstei standard de pensionare.

Contestatorul a realizat în grupa I de muncă un stagiu de 28 ani, o lună și 7 zile, ceea ce i-a făcut posibila pensionarea la împlinirea vârstei de 50 ani.

Potrivit art.8 din Legea nr.3/1977 (în vigoare la data pensionarii reclamantului dar abrogata odată cu aplicarea Legii nr.19/2000), personalul muncitor care are o vechime de minim 30 de ani bărbații și 25 ani femeile, are dreptul la pensie pentru muncă depusă și limită de vârstă la împlinirea vârstei de 62 ani bărbații și 57 ani femeile.

Art. 14 din Legea nr.3/1977 prevede că persoanele care au lucrat efectiv 20 ani în grupa I de muncă beneficiază pentru fiecare an calendaristic lucrat în aceasta grupa de un spor de grupă de 6 luni.

Recurenta consideră că rezultă cu certitudine că singurele facilitați oferite de Legea nr.3/1977 persoanelor care au lucrat în grupa I sau a-II-a de muncă sunt acordarea sporului de grupă și posibilitatea pensionarii înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, dispozițiile art. 14 din acest act normativ neavând semnificația reducerii stagiului de cotizare utilizat la recalcularea pensiei în temeiul OUG nr. 4/2005.

Analizând actele și lucrările dosarului din perspectiva criticilor formulate cât și a dispozițiilor art. 3041. pr. civ. Curtea găsește recursul formulat ca nefiind fondat, considerentele avute în vedere fiind următoarele:

Pe fondul cauzei, Curtea apreciază că Tribunalul a realizat o analiză judicioasă și coroborată probelor administrate, și a pronunțat o soluție temeinică și legală.

Astfel, instanța de fond în mod corect a reținut faptul că recurenta a utilizat greșit stagiul complet de cotizare de 30 ani, încălcând dispozițiile art. 2 din Normele Metodologice de aplicare a HG nr.1550/2004 care arata că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual reprezintă vechimea integrală în muncă prevăzută de legislația în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care beneficiază sau care i se cuvine la data începerii operațiunilor de evaluare, pentru persoanele ale căror drepturi la pensie s-au deschis în intervalul 01.07.1977- 31.03.2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977.

Conform art. 14 din Legea nr. 3/1977, persoanele care au lucrat efectiv cel puțin 20 ani în locuri care, potrivit legii, se încadrează în grupa I de muncă sau cel puțin 25 ani în grupa a-II-a de muncă, au dreptul la cerere, să fie pensionate la împlinirea vârstei de:

a) 52 ani pentru grupa I si 57 ani pentru grupa a-II-a, bărbații;

b) 50 ani pentru grupa I si 52 pentru grupa a-II-a, femeile.

Persoanele care au o vechime în muncă prevăzută de lege și au lucrat efectiv 15 ani în locurile încadrate în grupa I de muncă sau cel puțin 20 ani în grupa a-II-a de muncă au dreptul, la cerere, să li se reducă vârsta de pensionare prevăzuta de art. 8 alin. 2, în mod proporțional cu anii lucrați în grupele I sau a-II-a de muncă, dar nu mai puțin de 52 ani, pentru grupa I și 57 ani pentru grupa a-II-a, bărbații, sau 50 pentru grupa I și 52 ani pentru grupa a-II-a, femeile.

Dispozițiile art. 14 din Legea nr. 3/1977 au caracter special, în ceea ce privește stagiul complet de cotizare, astfel încât, în cazul pensionarii unei persoane care a realizat stagiul necesar în grupa I sau a-Il-a de muncă, nu exista nicio rațiune pentru a se lua în considerare alt stagiu complet de cotizare.

Într-adevăr stagiul complet de cotizare de 30 ani era consacrat cu caracter de principiu de Legea 3/1977, însă această lege a instituit o serie de situații speciale, când stagiul complet de cotizare era mai mic. Ca urmare, stagiul necesar pentru deschiderea dreptului la pensie corespunzător fiecărei activități este stagiul complet de cotizare ce trebuie utilizat la determinarea punctajului mediu anual în procedura recalculării în temeiul OUG nr. 4/2005.

În acest sens sunt și dispozițiile din decizia nr. 40/22.09.2008 pronunțata de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care a fost admis recursul în interesul legii și s-a stabilit ca dispozițiile art. 77 alin. 2 raportat la art. 43 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 01.07.1977- 31.03.2001 și care au desfășurat activitate în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială.

Astfel, pentru o activitate desfășurată în grupa I de muncă de cel puțin 20 de ani stagiul complet de cotizare este de 20 de ani, nu 30 de ani, având în vedere că recurentul a desfășurat o activitate în grupa I de muncă de 28 de ani, o lună și 7 zile.

Pentru motivele arătate și în baza art. 312 alin. 1. pr. civ. recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII împotriva sentinței civile nr.1474/25.09.2009 pronunțate de Tribunalul Teleorman -Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale și Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-reclamant.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 20.01.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.LH/th.red.

2ex-25.01.2010.

Jud. fond:

Președinte:Lizeta Harabagiu
Judecători:Lizeta Harabagiu, Maria Ceaușescu, Silvia Georgiana

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestație decizie pensie. Decizia 294/2010. Curtea de Apel Bucuresti