Contestație decizie pensie. Decizia 3179/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(Număr în format vechi 1081/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA Nr. 3179R
Ședința publică de la 11 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Călin Dragoș Alin
JUDECĂTOR 2: Enache Daniela Georgeta
JUDECĂTOR: - -
GREFIER:
Pe rol fiind, soluționarea recursului formulat de către recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B împotriva sentinței civile nr.7784 din data de 16.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect "contestație decizie pensie".
La apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că, prin cererea de recurs, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 alin. 2 din Codul d e procedura civila. De asemenea, prin serviciul registratură s-a depus la dosar la data de 14.04.2009, de către intimat, întâmpinare.
Curtea, având în vedere faptul că prin cererea de recurs, și prin întâmpinare, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 din Codul d e procedura civila, constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 7784/16.12.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale a admis în parte acțiunea formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI B cu sediul în B, a anulat decizia nr. -/4.04.2007 emisă de Casa de Pensii Sector 6, a obligat intimata să emită o nouă decizie de pensionare în raport de un număr total de puncte realizate în valoare de 82,88089 și un punctaj mediu anual în valoare de 2,76270 puncte, începând cu data de 01.12.2005 si a obligat intimata la plata diferențelor de drepturi cuvenite, în valoare de 8631 lei conform expertizei contabile pentru perioada 1.12.2005-30.09.2008 precum și în continuare până la punerea în plată a punctajului determinat anterior.
A respins acțiunea, sub celelalte aspecte, ca neîntemeiată si a obligat intimata la plata cheltuielilor de judecată efectuate de contestator în valoare de 1402,1 lei, reprezentând onorariu avocat și onorariu expert, conform chitanțelor de la dosar.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanța a reținut că petentului contestator i s-a deschis dreptul la pensie la data de 31.12.1998, conform mențiunilor din copia deciziei de pensionare nr. -/04.04.2007 emisă de Casa de Pensii Sector 6, depusă la fila 5 din dosar.
Prin urmare, contestatorul este beneficiarul procesului de recalculare reglementat de OUG nr. 4/2005, începând cu data de 01.12.2005, în raport de dispozițiile HG nr. 1456/2005.
Prin decizia nr. -/4.04.2007 emisă de Casa de Pensii Sector 6, drepturile de pensie ale contestatorului au fost recalculate, în conformitate cu prevederile OUG nr. 4/2005, începând cu data de 01.12.2005, fiind stabilit un punctaj mediu anual recalculat în valoare de 2,32928 puncte.
Din coroborarea datelor menționate în anexele deciziei de recalculare conținând date referitoare la activitatea în muncă, cu datele din adeverințele depuse la dosar și cu raportul de expertiză contabilă, Tribunalul constată că, în calculul punctajului mediu anual, nu au fost valorificate sporul de vechime de 5% aferent perioadei 01.02.1970-01.03.1970, astfel cum este evidențiat în adeverința nr. 33/23.03.2005 emisă de SC Project SA, pentru perioada 01.03.1970-01.05.1970 a fost luat în considerare un spor de vechime de 72 lei mai mic decât sporul corect de vechime de 5% dovedit cu adeverința nr. 33/23.03.2005 emisă de SC Project SA și nu au fost valorificate veniturile suplimentare evidențiate în adeverința nr. 3965/13.12.2004 eliberată de SC SA.
In ceea ce privește sporul de vechime in munca, Tribunalul a considerat că se impunea a fi valorificat în forma prevăzută în adeverințe având în vedere dispozițiile art. 164 alin.3 din Legea nr. 19/2000 și faptul că sporul efectiv realizat a fost mai mare decât cel prevăzut în lege, situație în care el trebuie să se reflecte în valoarea punctajului mediu anual în această formă. In procedura de recalculare a drepturilor de pensie, veniturile la care se face referire în adeverința nr. 3965/13.12.2004 eliberată de SC SA, trebuie luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, pentru următoarele motive:
Potrivit mențiunilor din adeverința nr. 4037/16.12.2004 eliberată de SC SA, depusă, în copie, la dosar, contestatorul a fost angajatul societății emitente a adeverinței și a realizat venituri suplimentare (conform adeverinței nr. 3965/13.12.2004, coloanele sporuri cu caracter permanent și prime) la retribuția tarifară de încadrare, respectiv la salariul de bază, care au fost incluse în baza lunară de calcul a CAS, conform art. 1 din Decretul nr. 389/1972, prin care angajatorii au fost obligați să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri. Se face mențiunea că pe toată durata angajării s-au achitat lunar cotele CAS, conform Legii nr. 27/1966, Decretului nr. 389/1972, Legii nr. 65/1972, Decretului nr. 232/1986, OUG nr. 31/1998.
De asemenea, se menționează că veniturile suplimentare trecute în adeverința nr. 3965/13.12.2004, col. sporuri cu caracter permanent, au avut caracter permanent în înțelesul Legii nr. 49/1992.
Potrivit dispozițiilor art. 4 alin. 1 din OUG nr. 4/2005, determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000.
Prin urmare, Tribunalul consideră că valorificarea veniturilor suplimentare, indicate în adeverința mai sus menționată este posibilă, în temeiul art. 7 alin. 3 din OUG nr. 4/2005, și este în concordanță cu principiile instituite prin Legea nr. 19/2000.
Conform dispozițiilor art. 7 alin. 3 din OUG nr. 4/2005 aprobată și modificată prin Legea nr. 78/2005, decizia de recalculare poate fi modificată la cerere, în baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate până la data de 1 aprilie 2001.
Potrivit dispozițiilor art. 7 alin. 5 din OUG nr. 4/2005, cererile prevăzute la alin. (3) se soluționează în termenul prevăzut la art. 86 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, drepturile modificate acordându-se, prin derogare de la prevederile art. 95 și 169 din Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, de la data plății drepturilor recalculate, stabilită potrivit prevederilor art. 3, cu respectarea termenului general de prescripție.
In consecință, veniturile suplimentare evidențiate în adeverința nr. adeverința nr. 3965/13.12.2004 eliberată de SC SA, trebuie valorificate în calculul punctajului mediu anual, pentru ca pe de o parte, să fie respectat principiul contributivității, instituit de art. 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite și, pe de altă parte, pentru că, potrivit art. 78 alin.1 din Legea nr. 19/2000 numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile, sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă, comunicat de Institutul Național de Statistică și Studii Economice.
Veniturile suplimentare menționate în adeverință trebuie avute în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, independent de faptul că regimul juridic al contribuției de asigurări sociale din perioada în care aceste venituri au fost realizate diferă de cel din prezent, pentru că altfel, scopul declarat al procesului de recalculare, astfel cum este menționat în preambulul OUG nr.4/2005, și anume respectarea principiului "la condiții egale de pensionare, pensii egale, indiferent de anul ieșirii la pensie", nu ar mai fi realizabil iar în prestația de asigurări sociale stabilită nu s-ar reflecta prețul plătit pentru riscul asigurat.
Din expertiza contabilă efectuată în cauză, rezultă că prin valorificarea acestor venituri în calculul punctajului mediu anual, inclusiv a sporurilor de vechime anterior menționate, valoarea totală a numărului de puncte realizate este de 82,88089(compusă din 72,99336 puncte stagiu, 9,88752 puncte pensie suplimentară) iar valoarea punctajului mediu anual este de 2,76270.
n ceea ce privește critica formulată împotriva deciziei care se referă la perioada 01.10.1961-10.07.1966 (stagiu asimilat - facultate), ctritzică în sensul că intimata a luat în considerare salariul minim pe țară și nu a ținut seama de venitul de 724 lei lunar încasat ca student muncitor pe perioada facultății, dovedit prin adeverințele nr. 7919/18.03.1969 și nr. 26533/07.07.1966 eliberate de Facultatea de Industrială din cadrul Institutului, adeverința nr. 19030/2004 eliberată de Facultatea de Industrială din cadrul Universității a B și prin adeverința nr. 11.32/13.01.2005 emisă de SC SA, Tribunalul a constatat că nu este întemeiată pentru că veniturile evidențiate în adeverința 11.32/13.01.2005 emisă de SC SA, depusă, în copie, la fila 24 din dosar, au fost valorificate în calculul drepturilor de pensie, după cum rezultă din anexele deciziei contestate cuprinzând date privitoare la activitatea în muncă, de la filele 7-8 din dosar, în care la rubrica alte sporuri sunt menționate cumulat sporul de toxicitate și de pericol, situație în care critica nu este întemeiată.
In privința perioadei 01.10.1961-10.07.1966 (stagiu asimilat -facultate), în mod corect prima intimata nu a ținut cont de venitul de 724 lei lunar despre care contestatorul susține că a încasat ca student muncitor pe perioada facultății, deoarece venitul respectiv nu a fost dovedit prin adeverințele nr. 7919/18.03.1969 și nr. 26533/07.07.1966 eliberate de Facultatea de Industrială din cadrul Institutului, depuse, în copie, la fila 26 din dosar.
Astfel, prin adeverința nr. 7919/18.03.1969 eliberată de Facultatea de Industrială din cadrul Institutului se face dovada faptului că partea a fost student muncitor în perioada 01.10.1961-30.06.1966 iar prin adeverința nr. 26533/07.07.1966 eliberată de Facultatea de Industrială din cadrul Institutului se face dovada faptului că are dreptul să primească bursă de la întreprindere în perioada 1-10.07.1966 dar nu este indicată valoarea drepturilor respective.
Din copia carnetului de muncă de la pozițiile nr. 18-19 (fila 41 din dosar) rezultă că la data de 01.10.1961 a fost scos din producție fiind student muncitor iar la data de 30.06.1966 a terminat facultatea.
Acestea sunt motivele pentru care Tribunalul nu a ținut cont la soluționarea cauzei de cea de a doua variantă a raportului de expertiză.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal formulat recurs motivat pârâta, care a criticat sentința ca netemeinică și nelegală, susținând că In fapt, reclamantul își manifesta nemulțumirea față de cuantumul pensiei si a punctajului mediu anual stabilit prin decizia nr. -/04.04.2007, emisa de Casa Locala de Pensii Sector 6, in sensul ca intimata nu a luat in calcul toate adeverințele depuse la dosarul de pensionare, adeverințe care cuprind sporurile obținute de reclamant, respectiv, venituri suplimentare, prime, spor de toxicitate si de pericol.
In dispozitivul sentinței civile nr. 7784/16.12.2008, instanța de fond admite in parte acțiunea reclamantului si obliga intimata sa emită o noua decizie de recalculare in care sa retina un punctaj mediu anual de 2,76270 puncte, un număr total de puncte realizate in valoare de 82,88089, începând cu data de 01.12.2005, omologând întocmai prima varianta a raportului de expertiza efectuat in cauza.
In speța este vorba despre punctul de vedere al expertului (expert nespecializat in asigurări sociale), in raport de actele luate in considerare la emiterea deciziei de pensie de către singura instituție abilitata sa efectueze aceasta operațiune - Ministerul Muncii si Egalității de Șanse.
Ministerul Muncii Familiei si Egalității de Șanse este, conform art.4 lit.M, alin. din HG nr.381/2007 singurul organ cu atribuții privind aplicarea legislației de protecție socială - " c) elaborează, implementează și dezvolta sistemul informatic în domeniul de activitate al ministerului."
Astfel, un raport de expertiza nu poate stabili un punctaj sau un cuantum al pensiei (stabilirea pensiei fiind un atribut exclusiv al Casei de pensii), ci poate cel mult să precizeze ce anume nu s-a luat în calcul, unde anume s-a greșit când s-au preluat datele din carnetul de muncă, adeverințe, etc.
Un raport de expertiză trebuie să fie un punct de reper pentru instanță.
Se apreciază ca, instanța de fond preluând in totalitate punctul de vedere al expertului si stabilind un anumit punctaj calculat (pe care casa locala de pensii l-a contestat) isi depășește atribuțiile puterii judecătorești, realizând astfel o imixtiune in activitatea unei instituții publice cu atribuții specifice si exclusive in domeniul pensiilor.
In drept, s-au invocat dispozițiile art. 304 alin. 9 din Codul d e procedura civila si HG nr. 381/2007.
Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, menținerea sentinței civile nr. 7784/16.12.2008 pronunțată de Secția a -a Asigurări Sociale a Tribunalului București, ca fiind legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
Recurenta își întemeiază calea de atac pe dispozițiile art.304 pct.9, însă din dezvoltarea motivelor de recurs rezultă faptul că reproșurile se circumscriu prevederilor art.304 pct.4 CPC, cu atât mai mult cu cât cu cât acest aspect este expres menționat și accentuat prin folosirea caracterelor boldate în cuprinsul textului.
In primul rând, consilierul juridic al recurentei nu a recuzat expertul contabil în faza judecării fondului invocând o pretinsă nespecializare a lui în materia asigurărilor sociale. Mai mult, nu a formulat nici o obiecțiune la expertiza efectuată în cauză, dimpotrivă noi am fost cei care am formulat obiecțiuni la raportul de expertiză.
Nu înțelegem, așadar, de ce abia în recurs critică generic specializarea expertului și expertiza în condițiile în care a fost mulțumită de expertul contabil și calculele realizate de acesta la judecarea în fond a pricinii.
Culmea fair-play-ului, se numără printre cei câțiva experți contabili agreați de consilierii (alături de și ), fiind de multe ori propus de atunci când părțile sunt de acord asupra numirii unui expert într-un dosar de asigurări sociale.
In al doilea rând, Legea nr.19/2000 rezervă un capitol întreg (cap. VIII) "Jurisdicției asigurărilor sociale", ceea ce implică faptul că, prin judecarea unui litigiu de asigurări sociale, tribunalul nu realizează o imixtiune în atribuțiile, ci dimpotrivă, realizează controlul judiciar prevăzut de legiuitor în această materie.
Dosarul intimatului a avut ca obiect o contestație la decizia de pensie, Tribunalul București fiind autorizat să verifice legalitatea și temeinicia deciziei de pensie contestate în baza art. 155 lit.d) din legea nr.19/2000.
In speță sunt incidente prevederile art.2 alin.1 din nr.OUG 4/2005 potrivit cărora "recalcularea prevăzută la art.1 se efectuează prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii, cu respectarea prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale".
Baza de calcul a contribuției de asigurări sociale o constituie venitul brut realizat (art. 23 din Legea nr. 19/2000), iar "numărul de puncte realizat în fiecare lună se calculează prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile și adaosurile [.] care a constituit baza de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectivă (art. 78 alin.(1) din Legea nr. 19/2000).
Din interpretarea sistematică a dispozițiilor mai sus enunțate rezultă că drepturile de natură salarială dovedite cu adeverințele eliberate de SC Project SA și SC au fost incluse în fondul de salarii, astfel încât nu pot fi omise în stabilirea punctajelor anuale, deoarece pentru aceste venituri s-a achitat contribuția la bugetul asigurărilor sociale conform art.1 din Decretul nr.389/1972.
Veniturile salariale trecute în adeverințele menționate au avut caracter permanent în înțelesul Legii nr.49/1992, astfel încât este legal să fie luate în calcul la emiterea deciziei de recalculare a pensiei.
Mai mult, aceste venituri au fost obținute de către intimat în mod constant o lungă perioadă de timp, astfel încît nu se poate pune în discuție caracterul permanent al acestor venituri suplimentare.
Chiar dacă aceste venituri salariale suplimentare menționate în adeverințele sunt excluse expres de la recalcularea pensiei prin anexa OUG nr.4/2005, acest act normativ ar avea relevanță în cauză doar în situația în care aceasta nu contravine dispozițiilor actului normativ cu forță juridică superioară, respectiv Legea nr.19/2000.
Principiul forței juridice a actului normativ stipulează că OUG nr.4/2005 (act normativ cu forță juridică inferioară) nu poate deroga de la o lege organică (Legea nr.19/2000).
Neluarea în considerare la stabilirea punctajelor anuale a tuturor veniturilor suplimentare incluse în fondul de salarii încalcă flagrant principiul contributivitătii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoane fizice și persoane juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite (art. 2 litera e) din Legea nr.19/2000). în caz contrar, ne-am afla în situația în care această prestație nu ar fi proporțională cu prețul plătit pentru riscul asigurat, ceea ce ar fi inechitabil și ar conduce la încălcarea principiului contributivitătii.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 115 și următoarele, precum si cele ale art. 308 din Codul d e procedura civila.
Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor invocate și în raport de dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Prin stabilirea de catre instanta de fond a unui punctaj mediu anual, determinat de catre un expert contabil printr-un raport de expertiza judiciara, nu se depasesc atributiile puterii judecatoresti, intrucat toate actele emise de structurile subordonate Ministerului Muncii, Egalitatii de si Familiei, cu atributii in aplicarea legislatiei de protectie sociala, sunt supuse controlului instantelor judecatoresti, in acest sens fiind dispozitiile exprese ale art. 155 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.
Susținând că stabilirea punctajului și cuantumului pensiei sunt atribuții exclusive ale Casei de Pensii, recurenta principiul constituțional al liberului acces la justiție.
Conform art.21 din Constituție, orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, principiu care semnifică atât accesul liber la o instanță de judecată imparțială, independentă, dar și plenitudinea de jurisdicție a instanței de judecată, adică aptitudinea de a fi dedusă judecății orice chestiune litigioasă.
Retinand ca sunt neintemeiate toate criticile aduse sentintei recurate, in baza art. 312 proc.civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
In baza art. 274 proc.civ. Curtea va obliga recurenta, in calitate de parte cazuta in pretentii, la plata sumei de 300 lei catre intimat, cu titlu de cheltuieli de judecata-onorariu avocat, conform depuse la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta CASA DE PENSII A MUNICIPIULUI împotriva sentinței civile nr.7784 din data de 16.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul .
Obligă recurenta la plata sumei de 300 lei către intimat, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
tehnored.G
2.ex./28.05.2009
Jud. fond:
Președinte:Călin Dragoș AlinJudecători:Călin Dragoș Alin, Enache Daniela Georgeta
