Contestație decizie pensie. Decizia 3228/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3228
Ședința publică de la 21 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sorin Pascu
JUDECĂTOR 2: Cristina Raicea
JUDECĂTOR 3: Elena Stan
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D împotriva sentinței nr.168/20.01.2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul reclamant, lipsind recurenta pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, constatându-se cauza în stare de soluționare, s-a acordat cuvântul părților.
Intimatul reclamant solicită respingerea recursului formulat de pârâtă și menținerea sentinței.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr. 168/20.01.2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, a admis contestația, formulată de contestator în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii D, împotriva deciziei de pensie -/23.07.2008 emisă de intimată.
A obligat intimata să emită o nouă decizie de pensie cu luarea în considerare a sporurilor de șantier și de permanetizare în perioada 01.01.1973 - 31.12. 1974 așa cum sunt menționate în adev.2081/11.04.2008 emisă de SC ȘI LUCRĂRI SPECIALE SA C și a sporurilor pentru muncă nenormată în perioada 12.07.1966 - 31.12.1974 devenit apoi spor pentru regim prelungit în perioada 1.01.1975 - 28.02.1976 așa cum este menționat în adeverința nr.2081/11.04.2008 emisă de SC ȘI LUCRĂRI SPECIALE SA
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut că prin decizia de pensie nr. -/23.07.2008 intimata Casa Județeană de Pensii Dav alorificat parțial datele din adeverința 2081 / 11 04 2008, eliberată de SC SI LUCRARI SPECIALE SA Constanta, procedând la recalcularea pensiei contestatorului cu luarea in calcul a sporului de șantier și de permanetizare in perioadele 12.07.1966-23.12.1972 și 01.01.1975-31.12.1975.
Din eroare intimata nu a luat in calcul aceste două sporuri de șantier 7% și de permanetizare 10% in perioada 01.01.1973-31.12.1974 așa cum rezultă din desfășurătorul datelor privind activitatea.
Aceste sporuri au avut caracter permanent, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și in legislația anterioară datei de 0. 04.2001 și sunt menționate expres ca intrând in calculul pensiei și de către Ordonanța 4/ 2005( pct. 2 art. 3 din Anexă pentru sporul de șantier, punctul V din Anexă ).
Ca urmare instanța a obligat intimata să ia in calcul sporul de șantier și de permanetizare și pentru perioada 01.01.1973-31.12.1974 conform adeverinței nr.2081/11.04 2008.
De asemenea, intimata nu a luat in calcul sporul pentru muncă nenormată acordat in perioada 12.07.1966-31.12.1974, in procent de 25 % in conformitate cu 1505 / 1954 art. 4 Anexa 1 șoferi, modificat prin 12/1962, 1260/1962 și 939/1965, spor ce a devenit apoi spor pentru regim prelungit și a fost acordat in perioada 01.01.1975-28.02 1976, in procent de 25% în baza art. 71 alin. 2 din Legea 57/1974.
Pentru aceste sume, angajatorul a achitat CAS - ul corespunzător conform legislației in vigoare la acea dată așa cum rezultă din adresa nr. 5714/18.12.2008, emisă de SC SI LUCRARI SPECIALE SA Constanta.
În aceste condiții, tribunalul a considerat că valorificarea acestei adeverințe, în temeiul art. 7 alin. 3 din OUG nr. 4/2005 este in concordanta cu principiile instituite prin Legea nr. 19/2000.
Conform dispozițiilor art. 7 alin. 3 din OUG nr. 4/2005 aprobată și modificată prin Legea nr. 78/2005, decizia de recalculare poate fi modificata la cerere, in baza actelor doveditoare prezentate de pensionar, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă alte date și elemente decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se au in vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare realizate pana la data de 1 aprilie 2001.
Tribunalul a considerat că, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. 1 din OUG nr. 4/2005, recalcularea se face cu respectarea principiilor prevăzute de Legea nr. 19/2000, iar ignorarea acestor venituri ar contraveni principiului contributivității, instituit de art 2 lit. e din Legea nr.19/2000, conform căruia drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. De aceea, veniturile invocate trebuie avute in vedere la recalcularea drepturilor de pensie.
Neluarea in considerare a acestui principiu, în condițiile în care s-a făcut dovada reținerii CAS si pentru aceste sume, ar conduce la obținerea unei prestații de asigurări sociale ce nu ar fi proporțională cu prețul plătit pentru riscul asigurat, ceea ce ar fi inechitabil.
Susținerea intimatei că salariatul nu a achitat contribuția pentru pensia suplimentară și sumele respective nu pot fi luate în calcul, nu poate fi reținută de instanță deoarece potrivit art.3 din legea 3/1977 "dreptul la pensia de asigurări sociale era recunoscut tuturor cetățenilor țării care au desfășurat o activitate permanenta pe baza unui contract de munca și pentru care unitățile socialiste au depus contribuția prevăzută de lege, la fondul de asigurări sociale de stat, iar fondurile necesare pentru plata pensiilor de asigurări sociale de stat se constituiau din contribuțiile pe care le plăteau unitățile socialiste, precum și din sumele alocate în acest scop de la bugetul de stat".
Așadar numai angajatorul avea obligația plății contribuției de asigurări sociale, nu și salariatul. Salariatul a avut posibilitatea de a contribui suplimentar la un fond special pentru pensie suplimentară, contribuție care îi dădea dreptul să beneficieze de o pensie suplimentară, în afara pensiei de asigurări sociale.
Pensia suplimentară s-a instituit prin legea 27/1966 cu începere de la 01.01.1967, în afara pensiei de asigurări sociale, se baza pe principiul mutualității între angajați, reprezenta contribuția plătită de salariat și nu era obligatorie.
Soluția care se impune este de admitere a acțiunii având în vedere că se face dovada plătii de către unitate a CAS-ului pentru aceste sume, chiar dacă salariatul nu a plătit CAS, deoarece potrivit Legii 3/1977 nu era reglementată obligația salariatului de a plăti CAS.
Pentru aceste considerente instanța a admis contestația și sub acest aspect și a obligat intimata să ia in calcul și sporul pentru muncă nenormată, devenit spor pentru regim prelungit in procent de 25% de la 12 07 1966 până la 28 02 1976 conform adeverinței 2081 / 11.04.2008.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii D criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În ceea ce privește sporul de permanetizare și sporul de șantier pentru perioada 01.01.1973-31.12.1974, acesta a fost luat în calcul sub forma de sumă. În coloana -alte sporuri - sumă se regăsește media pentru cele două sporuri așa cum sunt înscrise în adeverința nr.2731 din 28.02.2007, deoarece în adeverința nr.2081 din 11.04.2008 sunt înscrise procentele în care erau acordate aceste sporuri, dar ceea ce s-a plătit efectiv în fiecare lună sunt sumele înscrise în adeverința nr.2731/28.02.2007.
Cu privire la sporul pentru muncă nenormată și sporul pentru regim prelungit, recurenta consideră că motivația instanței de fond, conform căreia aceste sporuri trebuie acordate deoarece a fost achitată contribuția de către angajator, iar contribuția pentru pensia suplimentară nu era obligatorie,nu poate fi primită, întrucât, în primul rând consideră concluzia instanței de fond că plata contribuției pentru pensia suplimentară nu era obligatorie ca fiind greșită deoarece art. 71 alin.1 și2 din Legea 27/1966 se prevede expres că fondurile necesare pentru plata pensiei suplimentare se formează din contribuția tuturor angajaților. Această contribuție este de 2 % din salariul tarifar lunar de încadrare și se varsă prin unități într-un cont special al Ministerului Muncii, la Banca Națională a România.
Se mai susține că, motivul pentru care nu s-au luat în calcul aceste sporuri nu este faptul că nu s-a plătit contribuție, ci faptul că nu se poate utiliza retribuția primită pentru timpul efectiv lucrat de 10 ore având în vedere atât adresa Ministerului Muncii și Solidarității Sociale nr.1375/2006, în care se precizează că durata zilei de muncă în activitatea de construcții sau muncă de șantier era stabilită la 10 ore/zi, păstrându-se retribuția de încadrare lunară corespunzătoare funcției de 8 ore/zi.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. II pct. 3 din Anexa la OUG 4/2005 la determinarea punctajului mediu anual trebuie să se ia în calcul și sporul de șantier acordat personalului nelocalnic potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001.
De asemenea, potrivit art. V se utilizează la determinarea punctajului mediu anual sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal atât pentru perioadele anterioare, cât și pentru cele ulterioare datei de 1 aprilie 1992, precum și alte sporuri cu caracter permanent prevăzută de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale de muncă.
Din cuprinsul adeverinței 2081 din 11 aprilie 2008 rezultă o serie de sporuri: spor de șantier, spor pentru munca nenormată, ori de permanetizare de care a beneficiat intimatul astfel cum rezultă din datele cuprinse în adeverință.
Criticile formulate de recurentă sunt neîntemeiate întrucât din actele existente la dosar nu rezultă faptul că acestea au fost luate în calcul.
Faptul că plata contribuției pentru pensia suplimentară nu era obligatorie nu are legătură cu luarea în calcul a acestor sporuri, intimatul fiind îndreptățit la o astfel de recunoaștere avându-se în vedere principiul instituit de art.2 pct.e din Legea 19/2000, respectiv principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite. S-a făcut dovada faptului că a fost calculată și plătită contribuția pentru fondul de pensii, contribuțiile datorate pentru sumele de bani încasate de intimatul - contestator, inclusiv contribuția pentru pensia suplimentară, astfel cum rezultă din adeverința 5714 din 18 decembrie 2008 emisă de unitatea angajatoare a intimatului (fila 66 dosar fond).
De asemenea, sunt neîntemeiate criticile recurentei în sensul că nu au fost luate în calcul aceste sporuri, deoarece munca pe șantier era stabilită la 10 ore/zi, timpul lucrat până la 10 ore fiind considerat timp normal de lucru. În cauză din adeverința 2081/2008 rezultă că intimatul a beneficiat de sporuri cu caracter permanent, astfel cum sunt menționate în cuprinsul acesteia, nefiind vorba de ore peste program care ar fi reprezentat program normal de lucru, iar pct. V din anexa OUG 4/2005 prevede că fac parte din baza de calcul a pensiilor și sporurile cu caracter permanent, astfel că în mod corect au fost luate în considerare de către instanța de fond.
Față de aceste considerente și de prevederile art. 312 Cod pr.civilă recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D împotriva sentinței nr.168/20.01.2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Mai 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
16.06.2009
Red.jud.-
2 ex./AS
Președinte:Sorin PascuJudecători:Sorin Pascu, Cristina Raicea, Elena Stan
