Contestație decizie pensie. Decizia 3815/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-(2238/2009)
DECIZIA CIVILĂ NR. 3815/
Ședința publică de la 27.05.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Valentina Sandu
JUDECĂTOR 2: Lizeta Harabagiu
JUDECĂTOR 3: Maria Ceaușescu
GREFIER - -
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII împotriva sentinței civile nr.2912/03.12.2008 pronunțate de Tribunalul Teleorman -Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-reclamant .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul-reclamant, personal, lipsă fiind recurenta-pârâtă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Intimatul-reclamant depune la dosar întâmpinare și arată că nu mai are alte cereri de formulat ori excepții de invocat.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat ori înscrisuri noi de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe cererea de recurs.
Intimatul-reclamant solicită respingerea recursului, ca nefondat și menținerea hotărârii atacate, ca legală și temeinică.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.2912/03.12.2008 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Teleorman - Secția Civilă a admis contestația formulată de contestatorul împotriva deciziei nr. -/108.09/2008 emisă de intimata Casa Județeană de Pensii T, pe care a anulat-o ca nelegală și netemeinică
A obligat intimata la plata către contestator a sumei de 500 lei - cheltuieli de judecată - onorariu avocat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, potrivit prevederilor art.5 alin.l1 pct.1 și 2 din Legea nr. 19/2000, în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, printre altele, persoanelor care își desfășoară activitatea în funcții elective, ca în cauza de față, pe durata mandatului, ale căror drepturi sunt asimilate, în condițiile legii precizate, cu ale persoanelor care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționarii publici.
Din interpretarea legii a acestor prevederi legale rezultă că nu se justifică includerea automată de la beneficiul cumulului pensiei anticipate parțiale cu indemnizația de ședință pentru aleșii locali prevăzută de art.34 din Legea nr.393/2004, câtă vreme aceasta indemnizație nu se poate circumscrie sferei renumerației sau altui venit cu caracter permanent.
Indemnizația reglementată de art.34 din Legea nr.393/2004 este o remunerație ocazională, nepermanentă lipsită de importanță sub aspectul sale care să presupună că este o componentă a cumulului.
În acest sens s-a pronunțat de altfel și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 54/2007, când a dispus obligatoriu pentru instanțe în baza art.329 alin.3 din Codul d e pr. civ. că persoanelor alese în funcții de consilieri locali pot cumula pensia anticipată parțială cu indemnizația prevăzută de art.34 din legea nr.393/2004.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal Casa Județeană de Pensii T, criticând sentința pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 pr. civ.
În motivarea recursului se arată că întrucât persoanele ce exercită un mandat într-o funcție electivă se regăsesc expres enumerate de către dispozițiile invocate de art.5 din legea pensiilor, ele urmează a fi asimilate in drepturi si obligații persoanelor care își desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționarilor publici. Conform art. 1 din Legea nr. 19/2000, dreptul la asigurările sociale este garantat de stat și se exercită, în condițiile Legii nr.19/2000, prin sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Prin urmare, dispozițiile legii pensiilor au caracter de lege speciala in raport de cele ale art. 36 din Legea nr. 393/2004 care prevede posibilitatea cumulării pensiei cu celelalte drepturi cuvenite aleșilor locali, dar numai în condițiile prevăzute de Legea nr. 19/2000.
Din formularea art. 92 alin. 1, lit. b) din Legea nr. 19/2000 rezultă că pensia anticipata nu poate fi cumulată cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională sau din alte activități asimilate acestora. Situația contestatorului cunoaște o reglementare expresa in cuprinsul art. 92 alin.1) lit. b) din legea pensiilor: plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care beneficiarul, unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I și II.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază recursul formulat ca nefiind fondat, considerentele avute în vedere fiind următoarele:
Consilierilor locali nu le sunt aplicabile prevederile art. 94 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 și, în baza art. 36 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, intimatul poate cumula indemnizația aferentă funcției elective cu pensia de invaliditate de gradul II.
Astfel, Legea nr. 19/2000 conține dispoziții de strictă interpretare și aplicare în ceea ce privește încetarea, respectiv suspendarea plății pensiei de invaliditate. Printre aceste ipoteze nu se regăsește și cazul pensionarilor de invaliditate, care se află în situația prevăzută de art.5 alin.1 pct.11 din acest act normativ, respectiv își desfășoară activitatea în funcții elective.
Consilierii locali pot cumula pensia de invaliditate de gradul II cu indemnizația obținută pe durata îndeplinirii funcției eligibile.
În cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 94 alin.1 lit. d) din Legea nr. 19/2000, textul referindu-se numai la beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul II care au posibilitatea de a cumula această pensie cu veniturile obținute dintr-o activitate profesională.
Între consiliul local și consilierul ales nu există raporturile specifice dintre un angajator și angajat, iar activitatea pe care o desfășoară alesul local nu are la bază un contract de muncă sau unul de natură civilă.
Conform art. 34 alin.1 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, pentru participarea la lucrările consiliului și ale comisiilor de specialitate, consilierii au dreptul la o indemnizație de ședință, corespunzătoare numărului de ședințe la care au participat și nu poate fi asimilată unui venit constant și permanent, de natura salariului.
Astfel, funcția de consilier local nu poate fi asimilată cu o activitate profesională, după cum nici indemnizația aferentă acestei calități nu poate fi asimilată cu veniturile realizate dintr-o astfel de activitate.
Mai mult, cum corect a reținut și Tribunalul, ÎCCJ - Secțiile Unite, în soluționarea recursului în interesul legii, a pronunțat decizia nr. 16/18.02.2008, obligatorie pentru instanțe, prin care s-a statuat că dispozițiile art. 5 alin. 1 pct. II, art. 94 alin. 1 lit. d) din legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 36 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, modificată și completată, se interpretează în sensul că persoanele alese în funcții de consilieri locali pot cumula pensia de invaliditate de gradul II cu indemnizația corespunzătoare funcției elective.
În considerentele acestei decizii se arată că potrivit dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, modificată și completată: "Drepturile bănești cuvenite aleșilor locali, potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia și cu alte venituri, în condițiile legii."
În privința drepturilor de pensie, actul normativ-cadru îl reprezintă Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, modificată și completată, care în art. 94 alin. 1 prevede că: Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective:
a) copiii urmași orfani de ambii părinți, pe perioada școlarizării, până la vârstele prevăzute la art. 66 lit. a) și b);
b) nevăzătorii;
c) pensionarii pentru limită de vârstă;
d) pensionarii de invaliditate de gradul III.
Pe de altă parte, în art. 5 alin. 1 pct. II din același act normativ se prevede că: în sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I, adică persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționarii publici.
Coroborarea acestor dispoziții legale nu poate justifica excluderea automată de la beneficiul cumulului pensiei de invaliditate de gradul II cu indemnizația corespunzătoare funcției elective a consilierilor locali, câtă vreme aceste indemnizații nu reprezintă venituri realizate dintr-o activitate profesională.
În privința pensiei de invaliditate de orice grad, condițiile de acordare sunt reglementate de dispozițiile art. 53 - 64 din Legea nr. 19/2000, modificată și completată.
Cauzele de încetare, respectiv de suspendare a plății pensiei, precum și situațiile în care pensia poate fi cumulată cu alte venituri sunt expres și limitativ prevăzute în actul normativ menționat.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 91 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 19/2000: Plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care, beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia; împrejurare care, în ceea ce privește pensia de invaliditate, este prevăzută în art. 62 alin. 2 lit. c) din același act normativ, conform căruia încetarea calității de pensionar de invaliditate se dispune ca urmare a redobândirii capacității de muncă, stabilită în urma revizuirii medicale periodice de către medicul specializat în expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii.
Totodată, potrivit dispozițiilor art. 92 alin. 1 lit. c) coroborat cu art. 62 alin. 4 din Legea nr. 19/2000, plata pensiei de invaliditate se suspendă începând cu luna următoare celei în care beneficiarul acestui tip de pensie nu se prezintă, din motive imputabile, la revizuirea medicală periodică.
Din interpretarea per a contrario a prevederilor art. 94 din Legea nr. 19/2000 rezultă că plata pensiei se suspendă și în situația în care pensionarul are venituri realizate dintr-o activitate profesională, iar dispoziția legală respectivă nu-i permite cumulul.
Conform art. 94 alin. 1 lit. d) cumulul este permis numai pensionarilor de invaliditate de gradul III, însă activitatea desfășurată de consilierii locali nu este o activitate profesională în sensul acestei dispoziții legale.
Activitatea consilierului local nu se desfășoară în urma încheierii unui contract de muncă, a unui contract civil sau a unui contract de drept public.
Intre consiliul local și consilier nu există raporturi specifice celor dintre un angajator și salariat sau dintre o instituție și funcționarul public, activitatea alesului local realizându-se în baza unui mandat rezultat din alegeri.
Pe de altă parte, natura juridică a indemnizației de ședință, la care au dreptul consilierii locali pentru participarea la lucrările consiliului și ale comisiilor de specialitate, potrivit art. 34 din Legea nr. 393/2004, nu justifică încadrarea ei într-o remunerație sau alt venit cu caracter permanent susceptibil a se constitui în cumul împreună cu pensia de invaliditate de gradul II.
În această privință este de observat că indemnizația de ședință la care au dreptul consilierii locali, conform dispozițiilor din textul de lege menționat, nu este decât o remunerație ocazională și nepermanentă și care prin cuantumul ei nu poate să fie asemănătoare sumelor de bani asimilabile unui venit, având o semnificație de natură a determina suspendarea plății pensiei sau cumulul acesteia.
Această indemnizație de care beneficiază consilierii locali este corespunzătoare numărului de ședințe la care au participat și nu poate fi asimilată cu un venit constant și permanent de natura indemnizațiilor și salariilor pe care le primesc demnitarii, funcționarii publici, angajații etc.
Prin urmare, calitatea de consilier local nu poate fi asimilată cu o activitate profesională, după cum nici indemnizația aferentă acestei calități nu poate fi asimilată cu veniturile realizate dintr-o astfel de activitate.
În aceste condiții, consilierii locali pot cumula pensia de invaliditate de gradul II cu indemnizația la care au dreptul pe durata îndeplinirii funcției elective.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 312 alin. 1 pr. civ. recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de către recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII împotriva sentinței civile nr.2912/03.12.2008 pronunțate de Tribunalul Teleorman -Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-reclamant,ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 27.05.2009.
Președinte Judecător Judecător
Grefier
Red.LH/th.red.
2ex-23.06.2009
Jud. fond:
Președinte:Valentina SanduJudecători:Valentina Sandu, Lizeta Harabagiu, Maria Ceaușescu
