Contestație decizie pensie. Decizia 3940/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 3940
Ședința publică de la 03 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ioana Moțățăianu
JUDECĂTOR 2: Doina Vișan
JUDECĂTOR 3: Marin Panduru
Grefier -- -
******************
Pe rol, judecarea recursului declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, împotriva sentinței civile nr.196 din 04.02.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimat contestator, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns: intimat contestator lipsind: recurent intimat CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care, nemaifiind cererii de formulat excepții de ridicat și constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul părții prezente pentru a pune concluzii asupra recursului.
Intimat contestator, solicită respingerea recursului ca nefundat și menținerea sentinței pronunțată de Tribunalul Dolj ca fiind legală și temeinică.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.196 din 04.02.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, s-a admis contestația formulată de contestatorul, împotriva intimatei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
S-a anulat decizia de debit nr.- din 15.11.2007 emisă de intimată.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Contestatorul este beneficiarul unei pensii de invaliditate grad II, însă începând cu data de 01.11.2004 a beneficiat de o indemnizație de consilier local și nu de venituri obținute în baza unui contract individual de muncă, așa cum a reținut intimata.
Dispozițiile art.94 al.1 din Legea nr.19/2000 prevăd expres situațiile când pensia se cumulează cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională,indiferent de nivelul veniturilor respective.
Se consideră însă că indemnizația pe care o primește consilierul pentru participarea la ședințele consiliului local nu se încadrează în categoria venitului profesional,întrucât venitul din activitatea profesională este reprezentat de câștigul obținut de o persoană ca urmare a exercitării unei anumite profesii,iar pentru ca o activitate să poată fi numită profesională este necesar ca persoana care o desfășoară să fi dobândit anterior o pregătire în acest sens.
Pentru activitatea prestată,consilierului local nu i se acordă o retribuție sau remunerație care să aibă caracter salarial,ci i se acordă o indemnizație în funcție de participarea la ședințele consiliului local.
Această indemnizație nu are caracter permanent,după cum nici activitatea desfășurată nu are caracter permanent. Indemnizația de consilier nu poate fi asimilată indemnizației încasată în exercitarea unor funcții elective cu caracter permanent,cum ar fi cea de primar,senator,deputat,deoarece legiuitorul a avut în vedere acele activități elective continue,în baza cărora se realizează venit lunar permanent.
Se constată astfel că,pe de o parte indemnizația primită de consilierul local nu reprezintă venituri realizate dintr-o activitate profesională,între consiliul local și consilierul local neexistând raporturi de la angajat la angajator,iar pe de altă parte ea nu poate fi asimilată indemnizației încasată în exercitarea unor funcții elective cu caracter permanent,activitatea desfășurată neavând caracter permanent.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal și motivat Casa Județeană de Pensii D, arătând în esență că instanța de fond a apreciat greșit probele, dând o interpretare eronată dispozițiilor legale în vigoare, întrucât dispozițiile Legii nr.19/2000, art.5 alin.1 pct.1 și pct.2 reglementează distinct regimul juridic al ambelor categorii de persoane și anume: "În sistemul public sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționarii publici și persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct.1.
Beneficiarii de pensii de invaliditate de gradul I sau II nu pot desfășura activitate datorită stării de sănătate, calitatea de pensionar de invaliditate gradul I și II, fiind incompatibilă cu cea de persoană încadrată în muncă.
Reclamantul pe perioada cât a fost pensionar gradul II de invaliditate a cumulat pensia de invaliditate gradul II cu indemnizația de consilier local, deși textele legale din Legea 19/2000 interzic cumulul într-o astfel de situație.
În acest sens, dispozițiile punctului 32 capitolul B din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000 aprobate prin Ordinul nr.340/2001 al Ministrului și Solidarității Sociale, cu modificările și completările ulterioare, prevăd că plata pensiei de invaliditate gradul I sau II încetează atunci când beneficiarii acestor categorii de pensii se regăsesc în una din situațiile prevăzute la art.5 alin.1 pct.1, 2 și 3 din lege.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, în conformitate cu dispoz.art.3041pr.civ. Curtea reține că recursul este nefondat astfel că, va fi respins însă pentru următoarele considerente:
În speță, se impune a se face analiza legislației aplicabile consilierilor locali și a naturii juridice a indemnizației încasate de aceștia.
În conformitate cu art.23 din Lg.215/2001 consilierii locali sunt aleși locali, în timpul mandatului îndeplinind o funcție de autoritate publică.
Pentru participarea la ședințele consiliului local și ale comisiilor de specialitate, consilierul primește o indemnizație, așa cum se prevede în art.52 alin.5 din Lg.nr.215/2001.
Indemnizația primită de consilier nu se poate asimila cu indemnizația încasată în exercitarea unor funcții cu caracter de permanență, cum ar fi aceea de primar, senator, deputat.
Art.5 alin.1 pct.II din Lg.19/2000 prevede că se datorează contribuție la asigurările sociale de către persoanele care își desfășoară, activitatea în funcțiile elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești pe durata mandatului.
Consilierii locali îndeplinesc funcție de autoritate publică și primesc indemnizația pentru participarea la ședințele consiliului local și la comisiile de specialitate.
Participarea la ședințele Consiliului Local nu poate fi asimilată cu desfășurarea activității în funcții elective.
Desfășurarea activității presupune o activitate constantă, cu caracter de continuitate și nu o activitate sporadică.
Legiuitorul a avut în vedere acele activități elective, continue în baza cărora se realizează venit lunar permanent, în această situație aflându-se doar primarul și viceprimarul ale căror contracte de muncă se suspendă, de drept, pe durata îndeplinirii mandatului, așa cum prevede art.61 alin.3 din Lg.215/2001.
Textul art.5 alin.1 pct.II din Lg.19/2000 se referă la funcțiile elective din a căror exercitare se realizează indemnizația lunară.
Pe perioada funcției elective se achită drepturile de asigurări sociale, pentru ca, ulterior, persoanele să beneficieze, la calculul pensiei și de veniturile realizate în perioada cât a îndeplinit funcția respectivă.
Indemnizația primită pentru participarea la ședințe nu poate influența stagiul de cotizare și nici cuantumul pensiei.
Art.5 din Lg.19/2000 stabilește asigurarea prin efectul legii a unor categorii de persoane, cu scopul evident de a se determina stagiul de cotizare și de a se asigura plata contribuției asigurărilor sociale în vederea beneficiului imediat (exemplu: concediu medical în caz de incapacitate temporară) sau ulterior (pensie).
Un alt argument în sprijinul acestei teze este că cei care își desfășoară activitatea pe bază de mandat primesc indemnizație pentru activitatea prestată, care este activitatea de bază.
Ori în cazul consilierilor, ședința Consiliului local nu este activitatea principală iar contribuția CAS se datorează pentru activitatea din funcții elective, numai pentru funcția de bază.
Legiuitorul a avut în vedere activitatea de bază, ținând seama și de incompatibilitățile legale, datorită cărora nu se mai poate îndeplini o altă funcție pentru care se încasează retribuție asupra căreia se datorează drepturi de asigurări sociale.
Pe de altă parte, în art. 5 alin. (1) pct. I și II din L nr.19/2000, astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2003, se prevede că "în sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
persoanele care desfășoară activități pe bază de contract individual de muncă și funcționarii publici;
II. persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului, precum și membrii cooperatori dintr-o organizație a cooperației meșteșugărești, ale căror drepturi și obligații sunt asimilate, în condițiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I".
Coroborarea acestor dispoziții din legea menționată nu poate justifica însă excluderea automată de la beneficiul cumulului pensiei gradul II invaliditate cu indemnizația de ședință pentru aleșii locali, reglementată prin art. 34 din Legea nr. 393/2004, câtă vreme natura juridică a unei atari indemnizații nu justifică încadrarea ei într-o remunerație sau alt venit cu caracter permanent, susceptibil a se constitui în cumul împreună cu această pensie.
În această privință este de observat că indemnizația de ședință, în înțelesul firesc ce poate fi dat dispozițiilor din textul de lege menționat, nu poate avea altă semnificație decât aceea a unei remunerații ocazionale, nepermanentă, lipsită de importanța care să îi confere o valoare de natură a-i atribui consistența unei entități susceptibile de a fi luată în considerare drept componentă a unui cumul cu pensia gradul II invaliditate.
O atare interpretare se impune câtă vreme în art. 34 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 s-a prevăzut că "indemnizația de ședință pentru membrii consiliului care participă la ședințele ordinare ale consiliului și ale comisiilor de specialitate va fi în cuantum de până la 5% din indemnizația lunară a primarului, președintelui consiliului județean sau primarului general al municipiului B, după caz", iar prin alin. (3) al aceluiași articol s-a limitat numărul maxim de ședințe pentru care se poate acorda indemnizația, la o ședință de consiliu și 1-2 ședințe de comisii de specialitate pe lună, reglementare care, evident, nu ar permite aleșilor locali să realizeze din astfel de activități sume de bani asimilabile, prin cuantumul lor, unui venit având o semnificație de natură a determina suspendarea plății pensiei în temeiul art. 92 din Legea nr. 19/2000.
Incompatibilitatea dintre calitatea de pensionari de invaliditate gr.II și aceea de consilier local nu este prevăzută în textele legale invocate de recurentă. Astfel, dispozițiile art.94 din l nr.19/2000 se referă la cumulul pensiei cu veniturile realizate din activități profesionale și nu la cumulul cu indemnizația plătită consilierilor locali.
Prima instanță nu a făcut referire la dispozițiile art.5 alin.1 pct.II din L nr. 19/2000, și pct.32 Secțiunea B din Ordinul 340/2001,însă avându-se în vedere considerentele expuse anterior cu referire la inaplicabilitatea față de consilierii locali a dispoz.art.5(1) II din Lg.19/2000, Curtea reține că, pct.32 din secț. II din.340/2001, care arată că, plata pensiei de invaliditate gradul I sau II încetează atunci când beneficiarii acestor categorii de pensii se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I, II, III și VI din lege, nu se aplică.
Curtea reține că prin decizia nr.16 din 18.02.2008, Înalta Curte de Casație și Justiție, admițând recursul în interesul legii a statuat că dispozițiile art.5 alin.1 pct.II, art.94 alin.1 lit.d din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, modificată și completată, raportate la dispozițiile art.36 din Legea nr.393/2004, se interpretează în sensul că persoanele alese în funcții de consilieri locali pot cumula pensia de invaliditate gradul II cu indemnizația corespunzătoare funcției elective.
Potrivit art.329 alin.3 pr.civ. deciziile în interesul legii sunt obligatorii pentru instanțele de judecată.
Față de considerentele de fapt și de drept, arătate mai sus, Curtea reține că recursul nu este fondat, astfel că în baza art.312 pr. civ. îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D ECIDE
Respinge recursul declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, împotriva sentinței civile nr.196 din 04.02.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosar nr-, în contradictoriu cu intimat contestator.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Iunie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.DV
Ex.2/MC/25.06.2008
Jud.fond.
Președinte:Ioana MoțățăianuJudecători:Ioana Moțățăianu, Doina Vișan, Marin Panduru
