Contestație decizie pensie. Decizia 440/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 440/R/2010
Ședința publică din data de 23 februarie 2010
PREȘEDINTE: Dana Cristina Gîrbovan
JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 3: Ioana
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 415 din 11 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosarul nr-, privind și pe pârâta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B-N, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
dezbaterilor și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 16 februarie 2010, încheiere care face parte din prezenta decizie.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 415 din 11 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Bistrița -N, s-a respins ca neîntemeiată contestația formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B-N, privind anularea Deciziei nr. -/02.04.2009.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că prin decizia nr.-/02 aprilie 2009, intimata Casa județeană de pensii B-N a acordat contestatorului pensie anticipată parțială și a respins cererea formulată de contestatorul de înscriere la pensia de serviciu, pe motiv că nu sunt întrunite prev.art.82 alin.5 din legea nr.303/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare.
S-a reținut în cuprinsul deciziei atacate că acesta are vârsta la data pensionării de 62 ani și 6 luni, că vârsta standard de pensionare este de 63 ani și 9 luni, că are un stagiu total de cotizare realizat de 34 ani, 6 luni și 16 zile, realizat în sectorul de stat, în condiții normale, numărul lunilor de anticipare fiind 15, stabilindu-se un punctaj mediu de 1.60772, pentru care pensia acordată este în cuantum de 1054 lei.
Din înscrisurile existente la dosar pe baza cărora s-a emis decizia atacată, cât și din înscrisurile depuse de contestator la dosar, mai exact copie carnet muncă, reiese că acesta a activat ca jurist consult începând cu data 19 iulie 1971 la diferite unități de stat, apoi a fost consilier juridic din 01 ianuarie 1985 la diferite unități și societăți comerciale, începând cu data de 15 iulie 1993 funcționat ca judecător financiar la Curtea de Conturi a României până în data de 15 iulie 1999 când i-a încetat mandatul. Ulterior a fost șomer, iar apoi consilier juridic la mai multe societăți comerciale.
Față de obiectul contestației în care solicitarea principală constituie anularea deciziei atacate și obligarea intimatei la emiterea unei alte decizii de acordare a unei pensii de serviciu în condițiile Legii nr.303/2004 așa cum a fost modificată prin Legea nr.97/2008 tribunalul a constatat că solicitările contestatorului sunt neîntemeiate.
Potrivit dispozițiilor art.82 alin.1 din Legea nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, se arată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor se pot pensiona la cerere și beneficia la împlinirea vârstei de 60 ani de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de îndemnizație de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Aliniatul 2 al art.82 prevede că se pot pensiona la cerere și persoanele care au avut funcțiile anterior arătate înainte de împlinirea vârstei de 6o ani, dacă au vechime de cel puțin 25 ani în funcțiile arătate. La alin.5 se prevede că personalele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin.1 și 3 în funcția de judecător, procuror, magistrat asistent, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, ori de judecător, procuror financiar sau consilier de conturi, se pot pensiona și pot beneficia la împlinirea vârstei de 60 ani de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au altă ocupație. 6 al art.82 prevede că, de această pensie de serviciu beneficiază foștii judecători sau procurori pensionați anterior și care beneficiază de pensie în sistemul public dacă îndeplinesc condițiile de la alin.1 și 3.
Raportat la aceste dispoziții legale incidente în cauză, tribunalul a statuat că pentru a putea beneficia de pensie de serviciu în condițiile Legii nr.303/2004 este necesar ca cel în cauză să aibă o vechime în funcția de judecător, procuror, magistrat asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, ori de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de minimum 25 de ani, iar nu doar de vechime în magistratură, fiind categorii juridice distincte care nu coincid, ori în cazul de față contestatorul, are o vechime în funcția de judecător financiar de doar 6 ani, astfel că nu este îndreptățit la acordarea unei pensii de serviciu în temeiul acestei legii speciale.
În ce privește susținerile contestatorului conform căruia el are o vechime în magistratură de peste 30 ani și că a fost eliberat din funcția de judecător financiar din motive neimputabile, iar legea permite acordarea unei pensii de serviciu chiar dacă are o altă ocupație la data depunerii cererii de pensionare, este real acest lucru, însă și în cazul acesta trebuie îndeplinită condiția obligatorie minimă de vechime în funcția de judecător, procuror, magistrat asistent, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, ori de judecător financiar, procuror financiar sau consilier de conturi de 25 ani după cum s- arătat, ori acesta nu are o asemenea vechime în aceste funcții strict și limitativ prevăzute de legiuitor.
S-a reținut că activitățile de juristconsult și consilier juridic pe care le-a desfășurat contestatorul și prevăzute expres în categoria de vechime în magistratură, nu pot fi incluse și în cea de vechime în funcția de judecător, procuror, magistrat asistent, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător financiar, procuror financiar, așa cum interpretează contestatorul dispozițiile legale anterior evocate, deoarece ar însemna să se adauge la lege ceea ce nu este permis. Dispozițiile legale menționate nu permit nici măcar acordarea unei pensii de serviciu parțiale, proporționale cu vechimea în funcțiile anterior reliefate și limitativ prevăzute de lege.
Ținând cont că nu sunt întrunite condițiile legale pentru acordarea pensiei de serviciu, tribunalul a constatat că și solicitările subsidiare din contestația formulată, cât și din completarea contestației, nu pot fi admise în condițiile în care erau accesorii pretenției principale ce viza îndreptățirea contestatorului la pensia de serviciu în baza Legii nr.303/2004, iar în consecință au fost respinse.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii cu admiterea acțiunii și obligarea pârâtei la emiterea deciziei de pensionare pentru pensie de serviciu ca magistrat în condițiile Legii nr. 303/2004 art.82 alin.1,5.
În motivarea recursului arată că prin cererea înregistrată la casa Județeană de Pensii B-N a solicitat stabilirea drepturilor de pensie de serviciu ca judecător în baza vechimii asimilate legal de Legea nr.97/2008, de 32 ani, 8 luni, conform art.82 alin.1,5 coroborate cu art.86 din Legea nr.303/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 97/2008.
Vechimea asimilată în magistratură și baza de calcul au fost stabilite prin adeverința Curții de Conturi a României nr. 629/18.03.2009.
Arată că la data depunerii cererii erau îndeplinite cele trei condiții cerute de lege, respectiv vechime asimilată în magistratură de cel puțin 25 ani, vârsta de 60 de ani împliniți și la data eliberării din funcție aceasta să fi avut loc din motive neimputabile reclamantului.
Reclamantul avea împliniți 62 de ani, vechimea juridică era de 26 ani, funcția de jurisconsult fiind asimilată cu cea de judecător prin dispoziția expresă a Legii nr.97/2008, la cei 26 de ani se adaugă 6 ani judecător financiar la Curtea de Conturi, rezultând 32 ani și 6 luni în funcția de magistrat.
Pârâta în loc să aplice dispozițiile legii speciale nr.303/2004, modificată de Legea nr.97/2008, a aplicat dispozițiile Legii pensiilor nr.19/2000, stabilind vârsta standard de pensionare de 63 ani 9 luni, greșind cu 6 luni în defavoarea reclamantului, astfel data pensionării ar fi 01.07.2010.
La instanța de fond a solicitat efectuarea unei expertize contabile, însă tribunalul a respins ca inutilă această probă, încălcându-se astfel dreptul la apărare al reclamantului.
Prin pronunțarea hotărârii, instanța contravine dispozițiilor exprese ale art.86 din Legea nr.303/2004, care asimilează vechimile juridice de jurisconsult, consilier juridic cu cea de judecător și stabilește vechimea asimilată în magistratură vizate de art.82 alin.1 și 5 și care în speță dau rezultanta totală de 32 ani, 8 luni stabilită de Curtea de conturi, deci cererea de pensionare și contestația sunt întemeiate.
Din analiza criticilor aduse sentinței rezultă că au fost încălcate prevederi legale de drept intern și internațional, vizate de Legea 303/2004 modificată, de Constituția României art.15 alin.1, art.16 alin.1 de Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Pârâta Casa Județeană de Pensii B-N, prin întâmpinarea de la 11-13, solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca temeinică și legală.
Analizând recursul formulat, atât prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, Curtea deliberând reține următoarele:
Recurentul invocă greșita interpretare a dispozițiilor art. 82 alin. 1 și 5 raportat la art. 86 din Legea 303/2004.
Textele legale invocate prevăd următoarele:
Art. 82"(1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării .
(5) Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație."
Or, analizând textul legal invocat mai sus, Curtea constată că instanța de fond a dat o interpretare corectă acestuia, constatând că reclamantul recurent nu îndeplinește condițiile prevăzute de acestea.
Astfel, trebuie făcută o distincție clară între situațiile în care legiuitorul folosește sintagma de " vechime în magistratura" când într-adevăr este aplicabil art. 86 și situația în care sunt limitativ enumerate calitățile pe care persoane trebuia sa le îndeplinească la ieșirea la pensie.
Or, alin. 5 al articolului citat mai sus vorbește de persoane care îndeplinesc condițiile de vechime în funcția dejudecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi.Ca atare, legiuitorul însuși a înțeles să restrângă sfera persoanelor beneficiare ale acestui drept, enumerând în mod concret și limitativ funcțiile avute în vedere. Fără a se mai raporta la noțiunea mult mai largă de " vechime în magistratură".
Această chestiune nu este una întâmplătoare, pentru că atunci când a vrut să asimileze vechimii în magistratură și alte profesii, legiuitorul a folosit acest termen, fără a mai face vreo enumerare, așa cum este cazul alin. 3 și 4 din același articol.
Ca atare, în mod corect a fost făcută de către instanța de fond distincția între vechime în magistratură și vechime în funcție de judecător, procuror-, acesta fiind sensul și spiritul legii, după cum s-a arătat mai sus, motivele de recurs invocate apărând astfel ca nefondate.
Nu pot fi reținute nici criticile recurentului vis a vis de o situație discriminatorie, neexistând o situație identică cu foști judecători sau procurori financiari care s-au pensionat din funcție, textele legale aplicabile fiind diferite.
În consecință, față de considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, Curtea reține că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, motivele de recurs fiind neîntemeiate, astfel încât în temeiul art. 312.pr.civilă, va respinge ca nefondat recursul formulat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 415 din 11.11.2009 a Tribunalului Bistrița -N pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă..
Dată și pronunțată în ședința publică din 23 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
Cu opinie separată
GREFIER
Motivarea opiniei separate a judecătorului
Analizând motivele de recurs formulate în cauză și dispozițiile legale aplicabile, consider că recursul declarat de reclamantul este fondat pentru următoarele considerente:
rin cererea înregistrată la Casa Județeană de Pensii B-N sub nr.25513/16.10.2008, recurentul a solicitat stabilirea drepturilor de pensie de serviciu, în baza vechimii în magistratură asimilate prin Legea nr.97/2008, de 32 ani, 8 luni, în temeiul dispozițiilor art.82 alin.1 și 5, coroborate cu art.86 din Legea nr.303/2004,
Recurentul apreciază că, la data depunerii cererii, erau îndeplinite cele trei condiții cerute de lege, respectiv vechimea asimilată în magistratură de cel puțin 25 ani, vârsta de 60 de ani împliniți și eliberarea din funcție din motive neimputabile.
Conform disp.art.82 alin.1 din Legea nr.303/2004, în vigoare la data la care recurentul a formulat cerere de acordare a pensiei de serviciu, udecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.
Potrivit alin.3, de pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, și judecătorii și procurorii cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în magistratură.
Conform alin.4 din același articol, pentru fiecare an care depășește vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) și (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără aop utea depăși.
Recurentul a solicitat de fapt înscrierea la pensie de serviciu în temeiul alineatului 5 al aceluiași articol, potrivit căruia persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile.
Consider că legiuitorul, făcând trimitere la alin. 1 și 3 ale art.82 din Legea nr.303/2004, nu a intenționat să limiteze doar la persoanele ce solicită pensie de serviciu în temeiul alin.2, aplicarea dispozițiilor potrivit cărora la calcularea vechimii necesare pensionării se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult, ci doar să facă trimitere la numărul de ani de vechime necesar pensionării, respectiv de 25 de ani, conform alin.1 și între 20 și 25 de ani, potrivit alin.3.
De altfel, interpretând dispozițiile alin.5 în contextul reglementării de ansamblu a condițiilor necesare pentru acordarea pensiei de serviciu magistraților, observăm că alineatele 3 și 4 din art.82 al legii prevăd expres termenul de "vechime în magistratură" prevăzută la alin. (1) și (2), ori art.86 din aceeași lege prevede următoarele: "Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiție, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector, consilier și consilier de conturi în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum și perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic în învățământul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice, expert criminalist cu studii superioare juridice, autorizat potrivit legii, personal de probațiune cu studii superioare juridice sau care a îndeplinit funcții de specialitate juridică în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în Parlament sau în aparatul acestuia ori în cadrul Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi, Consiliului Legislativ."
că, din moment ce dispozițiile Legii nr.303/2004 nu mai prevăd că de pensie de serviciu pot beneficia doar cei care au avut o vechime de 25 de ani, respectiv între 20 și 25 de ani, numai în funcția de judecător sau procuror, recunoașterea perioadelor asimilate doar unora dintre persoanele ce ar putea beneficia de acest tip de pensie, conform art.82, ar încălca principiul egalității în drepturi.
Astfel, atât Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în interpretarea art. 14 din CEDO referitor la discriminare, cât și Curtea Constituțională au stabilit că egalitatea în drepturi între cetățeni nu înseamnă uniformitate, fiind posibilă stabilirea unui tratament juridic diferit pentru situații diferite, când acestea se justifică în mod rațional și obiectiv.
În speță, consider însă că tratamentul juridic diferențiat aplicat persoanelor ce pot beneficia de pensie de serviciu, în sensul recunoașterii perioadelor asimilate doar unora dintre acestea, nu-și găsește nicio justificare rațională și obiectivă.
Consider astfel că recurentul, ce a îndeplinit funcția de judecător financiar în cadrul Camerei de conturi județene B-N, Colegiul jurisdicțional, putea beneficia de pensie de serviciu în temeiul disp.art.82 alin.5 din Legea nr.303/2004, având o vechime totală în magistratură, în sensul art.82 alin.2 și 86 din lege, de 32 ani și 8 luni.
Pentru aceste considerente, opinez în sensul că recursul formulat de către reclamantul trebuia admis.
Judecător,
Red./Tehnored.:;
25.03.2010.
Președinte:Dana Cristina GîrbovanJudecători:Dana Cristina Gîrbovan, Cristina Mănăstireanu, Ioana
