Contestație decizie pensie. Decizia 5417/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 5417
Ședința publică de la 13 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - -
JUDECĂTOR 1: Doina Vișan
JUDECĂTOR 2: Marin Panduru
Grefier: - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de contestatorul, împotriva sentinței civile nr. 2126/02.04.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII G, "drepturi bănești".
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurentul contestator, personal, lipsind intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, apreciindu-se cauza în stare de judecată, se acordă cuvântul părții prezente asupra recursului.
Recurentul contestator, solicită admiterea recursului conform motivelor formulate și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Tribunalul Gorja respins acțiunea formulată de contestatorul, împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că prin deciziile nr. 7232/20.06.2008 și nr.7232/16.01.2009, s-a respins cererea de pensionare formulată de contestator la 06.06.2008, respectiv 13.06.2008, cu motivarea că nu îndeplinește condițiile de vârstă prevăzute de lege.
S-a reținut în cele două decizii că, contestatorul are un stagiu complet de cotizare de 37 ani și 15 zile din care în condiții speciale, 23 ani, 5 luni și 2 zile, iar din acest stagiu, anterior datei de 01.04.2001, 19 ani, 8 luni și 24 zile.
Conform cărții de muncă depusă în copie la dosar, contestatorul la data înscrierii la pensie avea vârsta de 51 ani, a realizat un stagiu total de cotizare de 37 ani și 15 zile, din care, în condiții speciale 23 ani, 5 luni și 2 zile și în condiții normale 2 ani, 9 luni și 18 zile.
Vârsta standard de pensionare în cazul contestatorului este de 65 ani, iar stagiul de cotizare în condiții speciale 35 ani, astfel că, potrivit anexei 4 la Legea nr.19/2000, contestatorul beneficiază de o reducere a vârstei de pensionare la un stagiu de cotizare realizat în condiții speciale de 23 ani, 5 luni și 2 zile, de 9 ani și nu mai mult.
Contestatorului nu i se aplică Legea nr.226/2006, deoarece stagiul de cotizare în condiții speciale nu este de 25 ani, așa cum cerere art. 3 din această lege, iar art. 4 din aceeași lege se raportează la anexa 4 din Legea nr.19/2000, în raport cu care vârsta se reduce în cazul reclamantului cu 9 ani.
De asemenea, nu se aplică nici decizia nr. 40/2008 a și nici Legea nr.3/1977 invocate în concluziile scrise, deoarece locul de muncă al reclamantului - primitor-distribuitor la - G, nu se încadrează în cele enumerate de art. 43 alin.1 și 2 din Legea nr.19/2000, iar conform art. 198 din Legea nr.19/2000, la data intrării în vigoare a acestei legi s-a abrogat Legea nr.3/1977, astfel că, dispozițiile ei nu mai pot fi aplicate, iar decizia nr.40/2008 a, face referire la Legea nr.3/1977 numai în raport direct cu art. 77 și 43 alin.1 și 2 din legea nr.19/2000.
Rezultă din cele de mai sus că deciziile contestate sunt legale și temeinice, că, contestatorul nu îndeplinește condițiile de vârstă pentru pensionare, astfel că se a respins contestația ca nefondată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal și motivat contestatorul, arătând în esență că până la data de 01.04.2001 se aplică dispozițiile Legii nr. 3/1977, iar după această dată se aplică dispoz. Legii 226/2006.
Prin decizia nr.40/2008 a ICCJ s-a stabilit că dispozițiile art. 77 alin.2 raportat la art. 43 alin.1 și alin.2 din legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 01 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art.14 din legea 3/1977.
Recurentul a mai arătat că apreciază că îndeplinește condițiile prevăzute de Legea 19/2000, respectiv de anexa nr.4 din lege.
Legal citată intimata CJP G nu a depus întâmpinare la dosar.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu în conformitate cu dispoz. art. 3041Cod pr.civilă Curtea a reținut următoarele:
Prin cererea introductivă recurentul - contestator a solicitat anularea deciziilor nr.7232/20.06.2008 și 7232/16.01.2009 emise de CJP G și să se constate îndeplinirea condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă potrivit art.4 din legea 226/2006.
Prin decizia de pensionare nr. 7232/16.01.2009 s-a respins cererea de pensionare a recurentului deoarece nu erau îndeplinite condițiile impuse de prevederile art.41 (1) din legea 19/2000, întrucât vârsta de pensionare la data înscrierii la pensie este mai mică decât vârsta standard de pensionare.
Recurentul este născut în iunie 1957 iar vârsta standard de pensionare în cazul acestuia este de 65 de ani, stagiul complet de cotizare fiind de 35 ani. La data solicitării pensionării recurentul avea doar vârsta de 51 ani - 16.06.2008.
Stagiul de cotizare realizat de reclamant stabilit prin decizia de pensionare 7232/16.01.2009 este de 38 ani și 15 zile. Stagiul realizat în condiții speciale este de 23 ani, 5 luni și 2 zile, dintre care grupa I de muncă în baza Legii nr. 3/1977 este de 19 ani, 8 luni și 24 de zile, iar stagiul aferent grupei I de muncă este de 9 ani și 6 luni. Se reține că recurentul nu îndeplinește condițiile de vârstă impuse de legislația în domeniu, pentru a fi pensionat pentru limita de vârstă.
Recurentului nu îi sunt aplicabile nici dispozițiile legii nr. 226/2006 pentru următoarele considerente:
Activitatea desfășurată de recurentul - contestator în grupa I de muncă anterior datei de 01.04.2001, se consideră într-adevăr activitate încadrată în condiții speciale, dar deoarece stagiul total de cotizare realizat de acesta conform Legii nr. 226/2006 este de 23 ani, 5 luni și 2 zile, acesta nu se încadrează în dispozițiile art. 3 sau 4 din legea mai sus menționată.
În mod corect instanța de fond a apreciat că în speță nu se aplică nici decizia nr. 40/2008 a ICCJ, deoarece locul de muncă al contestatorului - primitor -distribuitor - la SC - G nu se încadrează în cele enumerate de art. 43 alin.1 și 2 din Legea 19/2000.
Față de considerentele de fapt și de drept arătate mai sus Curtea reține că recursul nu este fondat, astfel că în baza art. 312 Cod pr.civilă îl va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de contestatorul, împotriva sentinței civile nr. 2126/02.04.2009, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Octombrie 2009.
PREȘEDINTE: Doina Vișan - - | JUDECĂTOR 2: Marin Panduru - - | JUDECĂTOR 3: Ioana Moțățăianu - - |
Grefier, - - |
11.11.2009
Red.jud.-
2 ex/AS
Fl.
Președinte:Doina VișanJudecători:Doina Vișan, Marin Panduru, Ioana Moțățăianu
