Contestație decizie pensie. Decizia 6634/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
Format vechi nr.3514/2009
O MNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.6634/
Ședința publică de la 18 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Rotaru Florentina Gabriela
JUDECĂTOR 2: Uță Lucia
JUDECĂTOR 3: Cristescu
GREFIER -
*****************
Pe rol fiind soluționarea cererii de recurs formulată de recurentul Ministerul Administrației și Internelor, împotriva sentinței civile nr.2083 din data de 12.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.1383/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimatul, având ca obiect:"contestație împotriva deciziei de pensionare."
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns: recurentul Ministerul Administrației și Internelor și intimatul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Curtea, având în vedere împrejurarea că recurentul, prin cererea de recurs dedusă judecății, a solicitat judecarea pricinii în lipsă, conform art.242 pct.2 Cod proc. civilă și constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.2083 din data de 12.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, s-a admis acțiunea formulată de contestatorul, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Internelor și Reformei Administrative; s-au anulat deciziile nr.213/25.01.2008 și -/24.10.2007 și s-a obligat intimatul să emită o decizie prin care să stabilească, începând cu data de 01.10.2007, drepturile de pensie militare de serviciu cuvenite petentului, în temeiul Legii nr.164/2001.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin decizia nr.-/24.10.2007 emisă de Casa de pensii din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, au fost stabilite în temeiul art.12 din Legea nr.179/2004, începând cu data de 01.10.2007, drepturile de pensie de serviciu pentru limită de vârstă cuvenite contestatorului, decizia rămânând definitivă deoarece contestația formulată de titular a fost respinsă prin decizia nr.213/25.01.2008.
S-a constatat că, prin contestația formulată împotriva deciziei de pensie, petentul a solicitat MIRA să-i fie stabilită pensia militară în temeiul Legii nr.164/2001, însă prin decizia nr.213/25.01.2008 intimatul a apreciat că posibilitatea de opțiune este rezervată polițiștilor, potrivit art.83 din lege.
Față de poziția exprimată de MIRA petentul a solicitat instanței, prin cererea de chemare în judecată recunoașterea dreptului la pensie militară în temeiul Legii nr.164/2001.
S-a considerat că, potrivit art.83 din Legea nr.179/2004 polițiștii cu drept de pensie de serviciu care au vechime în calitate de militar d e minimum 15 ani pot opta, dacă aceasta îi avantajează, pentru pensie militară de stat, care se calculează și se acordă în conformitate cu prevederile Legii nr.164/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
S-a apreciat că, norma menționată se referă fără echivoc la toți polițiștii cu drept de pensie de serviciu, fără a-i exclude pe polițiștii pensionari (aflați în retragere), fiind eronată susținerea intimatului că dispoziția are în vedere doar pe polițiști ale căror drepturi de pensie nu s-au stabilit încă (cei aflați în activitate).
S-a constatat că sintagma "polițiștii cu drept de pensie de serviciu" se aplică atât celor cu drepturile de pensie de serviciu stabilite, cât și celor care, deși îndeplinesc toate condițiile, nu au încă drepturile de pensie de serviciu stabilite, în acest sens fiind principiul de drept "unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie să distingă" pentru că introducerea distincției invocată de intimata ar fi nu numai contrară literei și spiritului textului dispoziției legale, ci și principiului constituțional al nediscriminării și egalității în drepturi a persoanelor aflate în situații identice, în același sens fiind și dispozițiile art.3 din Legea nr.179/2004, potrivit cărora de prevederile prezentei legi beneficiază polițiștii în activitate, cei cărora le-au încetat raporturile de serviciu, precum și urmașii acestora.
Prin urmare, s-a reținut că deși pensionar, contestatorului trebuie să-i fie recunoscut dreptul de opțiune între pensia de serviciu ca funcționar public cu statut special din unitățile Ministerului Administrației și Internelor și pensia de serviciu ca militar.
S-a precizat că înainte ca o persoană să poată opta între pensia de serviciu ca funcționar public cu statut special din unitățile Ministerului Internelor și Reformei Administrative și pensia de serviciu ca militar trebuie să fie stabilit cuantumul ambelor pensii, astfel încât beneficiarul să poată alege în cunoștință de cauză.
S-a constatat că dispozițiile art. 83 din Legea nr.179/2004 nu impun o obligație expresă de a aduce la cunoștință beneficiarului dreptul său de opțiune, însă s-a considerat că noțiunea de opțiune presupune cu necesitate existența variantelor de alegere, în lipsa cărora este iluzorie. Câtă vreme stabilirea celor două categorii de pensie este în sarcina și competența intimatei, s-a apreciat că dreptul de opțiune nu se poate exercita decât după ce beneficiarul cunoaște care dintre cele două pensii este mai avantajoasă, or până la stabilirea cuantumului celor două pensii este greu de apreciat de beneficiar ce pensie îl avantajează.
S-a arătat că stabilirea cuantumului celor două pensii nu implică necesitatea emiterii a două decizii, cum eronat susține intimatul, ci punerea la dispoziția contestatorului a informațiilor necesare, care să permită alegerea pensiei avantajoase și emiterea deciziei corespunzătoare.
S-a avut în vedere că decizia nr.-/24.10.2007 prin care s-au stabilit drepturile de pensie cuvenite contestatorului ca funcționar public pe Legea nr.179/2004 a rămas definitivă prin respingerea contestației de către MIRA nu este de natură să împiedice exercitarea dreptului de opțiune recunoscut de art.83 din Legea nr.179/2004, întrucât acest drept nu este limitat în timp, iar legiuitorul, în interpretarea instanței, a înțeles să-l confere și polițiștilor pensionari. Tribunalul a mai reținut că dispoziția legală nici măcar nu prevede că exercitarea dreptului de opțiune este irevocabilă, iar o asemenea presupunere ar însemna o abuzivă adăugare sau interpretare a legii, ceea ce nu este permis.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs intimatul Ministerul Administrației și Internelor, criticând-o pentru nelegalitate.
În motivarea recursului său, recurentul a arătat că instanța de fond a ignorat faptul că dispozițiile art. 83 din Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor se adresează polițistului care are vocație la pensie (încetează raporturile de serviciu și îndeplinește condițiile de pensionare) și care poate opta pentru pensie militară de stat (acordată potrivit Legii nr. 164/2001 republicată) în defavoarea pensiei de stat (reglementată prin Legea nr. 179/2004).
S-a susținut că dispozițiile art. 83 din Legea nr. 179/2004 nu pot fi interpretate în sensul că posibilitatea de opțiune se referă la pensionarul polițist.
S-a învederat că instanța de fond nu a ținut cont de opțiunea formulată de intimatul reclamant la data de 04.10.2007 când, în Partea a Il-a a de pensie, acesta a solicitat "înscrierea la pensie de stat".
S-a menționat că dispozițiile art. 83 din Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor nu pot fi interpretate în sensul că posibilitatea de opțiune se referă la cuantumurile celor două pensii, de stat sau militară.
S-a arătat sunt imperative, clare și exprese dispozițiile care stipulează că "polițiștii cu drept de pensie de serviciu care au vechime în calitate de militar d e minimum 15 ani pot opta, dacă aceasta îi avantajează, pentru pensie militară de stat, care se calculează și se acordă în conformitate cu prevederile Legii nr. 164/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare".
S-a susținut că atunci când se referă la drepturi ale polițistului pensionar, legiuitorul face această precizare, așa cum se constată la art. 26 alin. 1: "polițiștii pensionari care beneficiază de pensie de serviciu se pot încadra cu contract de muncă pe durată nedeterminată, precum și în orice altă formă de muncă prevăzută de Codul muncii, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcției în care sunt încadrați, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în muncă, dobândite până la data pensionării", respectiv la art. 34 și art. 35 din Legea nr. 179/2004, care stipulează ce drepturi și obligații au pensionarii de invaliditate.
De asemenea, s-au invocat prevederile art. 61 din același act normativ, care dispun că "Beneficiarii pensiei de serviciu care se încadrează în muncă după încetarea raporturilor de serviciu pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobândită după pensionare, în condițiile prevăzute de legislația privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale", cât și dispozițiile art. 62 alin. 1 din Legea nr. 179/2004, care prevăd că "Deciziile de pensie ale pensionarilor polițiști reîncadrați sau rechemați în rândul militarilor se anulează".
S-a învederat că pensia intimatului - reclamant stabilită începând cu data de 01.10.2007 în condițiile Legii nr. 164/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ar fi fost în același cuantum cu cel stabilit conform dispozițiilor Legii nr. 179/2004, întrucât cele două legi conțin dispoziții similare în ceea ce privește modul de calcul al pensiei: baza de calcul, procente, spor la pensie pentru brevetul de decorare.
S-a arătat că dispozițiile art. 83 instituie un drept de opțiune în favoarea polițistului căruia urmează a i se stabili pensie, situație asemănătoare cu cea reglementată la art. 15 din Legea nr. 179/2004, conform cărora "polițiștii care se află în una din situațiile prevăzute la art. 13 lit. b și la art. 14 alin. 1 Ut. b pot opta între pensia de serviciu anticipată sau anticipată parțială, după caz, și pensia de invaliditate, dacă aceasta este mai avantajoasă".
Așadar, s-a menționat că polițiștii care la încetarea raporturilor de serviciu îndeplinesc condițiile pentru stabilirea fie a pensiei de serviciu anticipată sau anticipată parțială, fie a pensiei de invaliditate, au dreptul la opțiune, deci să aleagă tipul de pensie.
S-a susținut că situația prevăzută la art. 83 este similară, întrucât la data încetării raporturilor de serviciu polițistul poate opta între pensia stabilită conform Legii nr. 179/2004, cu modificările și completările ulterioare sau cea stabilită conform Legii nr. 164/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
S-a solicitat a se observa că în toate situațiile în care legiuitorul se adresează pensionarilor care au avut calitatea de polițiști, folosește sintagmele "beneficiarii pensiei", "pensionarii polițiști", "pensionarii", iar aceste sintagme se întâlnesc și la art. 58, art. 61, art. 63, art. 65 alin. 2, art. 68.
Prin urmare, s-a susținut că dispozițiile art. 83 din Legea nr. 179/2004, cu modificările și completările ulterioare, se referă exclusiv la polițiștii cu drept la pensie.
Prin întâmpinarea formulată intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurent, încadrate în motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. Curtea reține următoarele:
Dreptului de opțiune pentru pensie militară de stat, prevăzută de Legea nr.164/2001 poate fi exercitat, potrivit art.83 din Legea nr.179/2004, de către persoanele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: - au calitatea de polițiști cu drept de pensie de serviciu (vocație la pensie); - au o vechime ca militar d e 15 ani.
În speță, intimatul contestator îndeplinea la data formulării cererii de acordare a pensiei militare de stat cele două cerințe legale amintite, fiind funcționar public cu statut special (polițist) și având 15 ani vechime ca militar.
În condițiile în care textul amintit nu prevede că au drept de opțiune doar polițiștii în activitate și nici nu instituie un termen până la care se poate opta pentru una dintre categoriile de pensii (de serviciu sau militară de stat), iar unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate să distingă, prima instanță a interpretat corect prevederile art.83 din Legea nr.179/2004 incidente în cauză și respectând principiul nediscriminării și egalității în drepturi a persoanelor aflate în situații identice, a reținut judicios faptul că au dreptul de opțiune atât polițiștii cu drepturile de pensie stabilite, cât și polițiștii care îndeplinesc condițiile de pensionare.
De adăugat că dreptul de pensie nu era stabilit în mod definitiv în favoarea intimatului contestator la momentul formulării cererii de schimbare a tipului de pensiei de stat în pensie militară de stat, decizia de pensionare pentru pensie de serviciu fiind contestată în termenul legal de 30 de zile de la data comunicării, în condițiile prevăzute de art.54 din Legea nr.179/2004.
Pentru considerentele arătate, Curtea va respinge ca nefondat, recursul, în temeiul art.312 pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul Ministerul Administrației și Internelor, împotriva sentinței civile nr.2083 din data de 12.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în dosarul nr.1383/3/AS/2009, în contradictoriu cu intimatul.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 18.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
17.12.2009
Jud. fond.:;
Președinte:Rotaru Florentina GabrielaJudecători:Rotaru Florentina Gabriela, Uță Lucia, Cristescu
