Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 10209/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A II-A CIVILĂ ȘI PT. CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 10209
Ședința publică din data de 26 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 2: Ligia Epure
JUDECĂTOR 3: Carmen Tomescu
Grefier - -
Pe rol pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 10 2008,pronunțare amânată pentru data de 17.11 și ulterior pentru data de 20.11,25.11 și respectiv 26.11 2008 conform încheierilor de ședință încheiate cu această ocazie,ce fac parte integrantă din prezenta decizie,privind recursul declarat de intimatul MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, împotriva sentinței civile nr.1183/27.08.2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații CASA DE PENSII A MINISTERULUI ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și.
ADMINISTRATIVE
Procedura este legal îndeplinită, fără citarea părților.
CURTEA
Asupra recursului civil de față:
Prin decizia civilă nr. 1059 din 02.05.2007, Curtea de Apel Craiovaa admis contestația în anulare formulată de contestatorul împotriva deciziei civile nr. 1664 din 08.06.2006, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. 641/CM/2005/, în contradictoriu cu MAI și Casa de Pensii a MAI și a anulat decizia, a admis recursul formulat de recurentul împotriva sentinței nr. 607/2004, pronunțată de Tribunalul O l t, a casat sentința și a trimis cauza pentru soluționare pe fond la Tribunalul Municipiului B - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de recurs a avut în vedere că, în speță, contestația este formulată împotriva unei decizii emisă de I- Serviciul Pensii și în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 156 din Legea 19/2000 care prevăd că astfel de cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are sediul pârâta.
Prin sentința civilă nr. 965 din 26.09.2007, Tribunalul București - Secția VIII-A- Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului O l
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut că dispozițiile art. 156 teza din Legea 19/2000, ca reguli de competență specială, se aplică și în cazul contestatorului, astfel că domiciliul acestuia fiind în județul O, competența teritorială de soluționare a cauzei revine Tribunalului Olt ,ca urmare a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.
Prin încheierea nr. 308/25.01.2008 Înalta Curte de Casație și Justiție -Secția de contencios Administrativ și Fiscal a constatat că nu există conflict negativ de competență în cauză și a trimis cauza spre soluționare la Tribunalul Olt .
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului O l la nr-.
La primul termen de judecată, contestatorul a depus la dosar o cerere precizatoare și de modificare a cererii inițiale, în sensul că la punctul 1 solicită obligarea pârâtei să procedeze la recalcularea pensiei pe perioada 1.01.2002 -31.07.2004, având în vedere folosirea soldei lunare brute în vigoare la 01.01.2002, a gradației a VI-a la stabilirea soldei lunare luate în calcul de către Casa de Pensii a I, stabilită conform art.11din Legea 138/1999 pentru vechimea în serviciu de 21 ani, 10 luni, iar la punctul 2 solicită obligarea pârâtei la plata de daune materiale și morale pentru perioada 01.01.2002 până la zi. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată efectuate din anul 2002 până la zi.
La termenul din 12 mai 2008, reclamantul a solicitat efectuarea unei expertize contabile, având ca obiect calcularea diferenței de pensie ce i se cuvine pe perioada 01.01.2002-31.07.2004, probă ce a fost încuviințată de către instanță.
În cauză a fost desemnat expert care în data de 18.06.2008 a depus la dosar raportul de expertiză nr. 878/2008.
Tribunalul O l t, prin sentința civilă nr. 1183 din 25.08.2008, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul și a obligat pârâții Ministerul Administrației și Internelor B, Casa de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor B la plata sumelor de 8116 lei, reprezentând diferența de pensie de bază pe perioada 0l.2002 - 3l.07.2004 reactualizată în funcție de solda lunară brută în vigoare la 0l.2002, actualizată în funcție de indicele prețurilor de consum la 3l.05.2008 și respectiv 4399 lei reprezentând diferența de pensie suplimentară pe perioada 0l.2002 - 3l.07. 2004, recalculată în funcție de solda lunară brută în vigoare la 0l.2002- actualizată la 3l.05.2008.
S-au respins celelalte capete de cerere ca neîntemeiate.
A fost obligată pârâta la 400 lei cheltuieli de judecată către reclamant.
Pentru a pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
S- reținut că petentul este beneficiarul unei pensii militare de serviciu din anul 1998, în baza Decretului 214/1974.
În anul 2002, s-a procedat la recalcularea pensiei petentului în temeiul Legii nr. 164/2001, însă acesta a contestat pensia stabilită sub aspectul prevederilor art.79 alin 1 din lege privitor atât la pensia de serviciu cât și la pensia suplimentară.
Din raportul de expertiză efectuat în dosar s-a reținut că pensia de serviciu a reclamantului a fost recalculată în temeiul Legii nr. 164/2001 și potrivit articolului unic din OUG 85/2001 care prevede că art. 79 din Legea 164/2001 privind pensiile militare de stat se suspendă până la data de 01.01.2002, expertul contabil a procedat la calcularea valorii elementelor componente ale soldei lunare brute în vigoare la 01.01.2002 corespunzătoare funcției maxime a ultimului grad avut în activitate. S-au avut în vedere elementele: soldă grad și soldă funcție precum și gradația a VI-a având în vedere dispoz. art.11 din Lg.138/1999.
De asemenea, la recalcularea pensiei petentului în baza Legii 164/2001 s-au avut în vedere dispozițiile art. 79 pct.1 lit. a și art. 21 și 24, în sensul aplicării procentului de 64% aplicat datorită condițiilor speciale dovedite cu adeverința nr.12394/2002. Astfel, s-a stabilit că la data de 01.01.2002 pensia recalculată este de 6.563.480 lei, iar diferența de pensie stabilită este de 1.647.354 lei.
Din calculul efectuat de expert a rezultat că din aplicarea Legii 164/2001, începând cu 01.01.2002, pârâtul a calculat în minus pensia cuvenită petentului, rezultând o diferență de 8.116 lei, pentru perioada 01.01.2002 - 31.07.2004 actualizată pe baza indicelui prețurilor de consum la data de 31.05.2008.
În baza art. 80 din Legea 164/2001. expertul contabil a procedat la recalcularea pensiei suplimentare având ca bază de calcul solda brută stabilită la data de 01.01.2002 și indicele de 16% așa cum a fost calculată de pârât în buletinul de calcul din 24.01.1998,rezultând o pensie suplimentară recalculată la data de 01.01.2002 de 1.068.800 lei.Astfel în perioada 01.01.2002-31.07.2004 diferența de pensie suplimentară recalculată în funcție de solda lunară brută în vigoare la data de 01.01.2002, actualizată pe baza indicelui prețurilor de consum la data de 31.05.2008 este de 4.399 lei.
Pentru aceste considerente, instanța a apreciat că petentul este îndreptățit la acordarea diferențelor în cuantum de 4.399 lei și astfel obligat pârâtul la plata acesteia.
În ceea ce privește acordarea daunelor morale în cuantum de 2.000 lei, instanța a apreciat că petentul nu a făcut dovada prejudiciului prin nici o dovadă și ca urmare a respins acest capăt de cerere ca neîntemeiat, iar în ceea ce privește daunele materiale și interese solicitate acestea nu se impun atâta timp cât pensia reclamantului a fost actualizată prin raportul de expertiză.
Pentru aceste considerente, instanța a dispus admiterea acțiunii în parte, obligarea pârâtului la plata sumei de 8.116 lei reprezentând diferență pensie cuvenită petentului pe perioada 1.01.2002 - 31.07.2004, actualizată pe baza indicelui prețurilor de consum la data de 31.05.2008 și respectiv 4399 lei reprezentând diferența de pensie suplimentară recalculată în funcție de solda lunară brută în vigoare la data de 01.01.2002, actualizată pe baza indicelui prețurilor de consum la data de 31.05.2008.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE.
Precizează astfel că hotărârea recurată este nelegală, întrucât metodologia de recalculare a pensiilor militare a fost aprobată prin HG nr. 1.188/2001, prevăzând la art. 2 că recalcularea pensiilor militare de stat se efectuează pe baza următoarelor elemente: solda lunară brută în vigoare la data aplicării legii, corespunzătoare funcției maxime a gradului militar avut în vedere la data trecerii în rezervă, Lg. 164/2001 intrând în vigoare la 10.04.2001.
Prin OUG nr. 166/2001, pentru modificarea Lg. 164/2001, s-a prevăzut că diferența între pensiile în plată și pensiile recalculate potrivit HG 1.188/2001 se acordă eșalonat începând cu anul 2002 până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor din sistemul public, rezultând fără îndoială că baza de calcul a pensiei intimatului este solda lunară brută în vigoare la data aplicării Lg. 164/2001, adică aprilie 2001.
Recurentul învederează astfel că, prin raportul de expertiză s-au încălcat prevederile legale arătate deoarece a fost utilizată ca bază de calcul solda lunară brută în vigoare la 01.01.2002.
O altă critică vizează utilizarea greșită de către instanță a procentului de 64% prev. de art. 22 lit. c din Lg. 164/2001, motivat de împrejurarea că dispoz. art. 5 din Normele Metodologice privind recalcularea pensiilor militare, aprobate prin HG. 1.188/2001, prevăd "cuantumul pensiei de serviciu pentru limită de vârstă, al pensiei anticipate și al pensiei anticipate parțial, se determină prin aplicarea procentelor prev. la art. 22 lit. a, art. 24 și 25 din lege.
Este criticată sentința și cu privire la reținerea greșită a gradației VI pentru intimat, la recalcularea pensiei, deoarece, potrivit art. 3 din HG 1.188/2001, completată prin HG 691/2004, gradațiile sunt cele avute în vedere la data trecerii în rezervă sau se stabilesc potrivit prev. art. 11 din Lg. 138/1999, cu modificările și completările ulterioare, în raport de vechimea în serviciu, iar HG 691/2004 a produs efecte începând cu 01.08.2004.
Recurentul învederează aplicarea greșită și a dispozițiilor privind recalcularea pensiei suplimentare, întrucât dispoz. art. 79 din Lg. 164/2001 se referă la pensiile militare, rezultând fără îndoială că pensia suplimentară nu intră în procesul de recalculare.
Intimatul reclamant formulează întâmpinare, solicitând respingerea recursului, învederând că motivele invocate nu sunt motive de nelegalitate printre cele prev. la art. 304 Cod pr. civ.
Atât raportul de epxertiză cât și hotărârea Tribunalului Olt au ținut cont de prevederile invocate de el și abuzurile comise de funcționarii casei de pensii, care la recalcularea pensiei militare în luna ianuarie 2002 în loc să folosească solda lunară brută la data aplicării legii, așa cum dispune art. 79 din Lg. 164/2001, au folosit solda lunară brută din aprilie 2001.
Casa de pensii a folosit gradația V prev. de art. 3 lit. c din HG 1.188/2001, iar această prevedere a fost constatată ca nelegală prin nr. 92/2004, a Curții de Apel Galați, rămasă irevocabilă prin decizia nr. 3097/2005 a ICCJ, care a dispus acordarea gradațiilor conform art. 11 din Lg. 138/1999 în funcție de vechimea în serviciu.
Intimatul mai învederează că la recalcularea pensiei a fost folosit coeficientul de 60% prev. de art. 22 lit. a, în loc de coeficientul de 64% prev. de art. 22 lit. c din Lg. 164/2001, având în vedere că activitatea sa s-a desfășurat în condiții speciale, așa cum rezultă din adeverința nr. 12053/2002.
Învederează, de asemenea, că susținerile recurentei referitoare la pensia suplimentară sunt nefondate deoarece art. 79 dispune actualizarea pensiilor militare în plată, or pensia suplimentară este pensie militară și se găsea în plată.
Precizează că recurentul consideră că acceptarea recalculării pensiei reprezintă o adăugare la lege, susținere care este falsă.
La cerere, a fost atașat certificatul de scoatere și alocare de drepturi din 27.08.1996, pe care îl consideră fals, întrucât nu poartă ștampila O și nu reflectă realitatea deoarece la 31.07.1996 nu era retribuit de poliție, fiind trecut în rezervă conform Decretul 189/1980, iar la data de 31.07.1996 era pensionar.
Intimatul reclamant solicită a se constata că cererea de recurs este semnată de o persoană fără calitate de reprezentare a MIRA, conform art. 83 alin3 Cod pr. civ. și art. 9 alin.3 din OUG 63/2003.
Cu privire la excepția invocată de intimat, Curtea reține că, în raport de dispoz. art. 9 alin.2 din OUG 63/2003 și art.11din OUG 30/2007, în fața autorităților jurisdicționale MAI este reprezentat prin personal de specialitate, pe baza împuternicirii date pentru fiecare în parte conform competenței stabilite prin ordin al Ministrului MAI.
În baza acestor dispoziții, MIRA, în cauza de față, este reprezentat de Direcția Generală Juridică, cererea de recurs fiind semnată de directorul acestei direcții.
Curtea constată astfel că cererea de recurs întrunește cerințele prev. de art. 3021Cod pr. civ. excepția invocată fiind nefondată.
Referitor la susținerea intimatului că motivele invocate de recurent nu sunt motive de nelegalitate, Curtea reține că recurentul invocă aspecte legate de aplicarea greșită a dispozițiilor actelor normative precizate în cuprinsul cererii de recurs și această critică vizează nelegalitatea hotărârii recurate, fiind motiv de modificare reglementat expres de art. 304 pct. 9 Cod pr. civ.
Examinând legalitatea și temeinicia sentinței, în raport de criticile expuse de recurent, Curtea constată a fi fondat recursul, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoz. art. 79 alin. 1 lit. a din Lg. 164/2001, pensiile militare stabilite în baza legislației anterioare datei intrării în vigoare a acestei legi se recalculează astfel- cuantumul pensiei în plată se actualizează având ca bază de calcul solda lunară brută în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcției maxime exercitate și gradului militar avute la data trecerii în rezervă, pe baza unei metodologii aprobate prin hotărâre a guvernului, la propunerea instituțiilor prev. la art.5 alin.1, metodologie conform căreia acordarea gradației se face în raport cu vechimea în serviciu sau cea avută la data trecerii în rezervă.
Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, sumele rezultate ca diferențe între pensiile în plată și pensiile recalculate prin aplicarea prev. alin.1 lit. a se acordă eșalonat începând cu anul 2002 până la încheierea procesului de recalculare.
Din interpretarea acestor dispoziții rezultă că baza de calcul pentru actualizarea pensiei o constituie solda lunară brută în vigoare la data aplicării Lg. 164/2001, respectiv aprilie 2001.
Împrejurarea că prin OUG 85/2001 s-a dispus suspendarea aplicării prev. art. 79 din Lg. 164/2001, până la 01.01.2002, nu conduce la concluzia că baza de calcul ar constitui-o solda lunară brută de la data aplicării acestui articol, 01.01.2002.
Dispozițiile acestui articol au recunoscut dreptul intimatului de a solicita actualizarea pensiei în plată, iar suspendarea acestui drept până la 01.01.2002 nu îl îndreptățește pe acesta să solicite a se avea în vedere ca bază de calcul solda lunară brută la 01.01.2002, dispozițiile art.79 referitoare la "solda lunară brută în vigoare la data aplicării prezentei legi" fiind clare și precise.
În acest sens, în art. 2 din HG 1.188/2001, pentru aprobarea Normelor Metodologice privind recalcularea pensiilor militare de stat, așa cum a fost modificată prin HG 633/2006, s-a prevăzut că recalcularea pensiilor militare se efectuează pe baza următoarelor elemente: solda lunară brută în vigoare la data de 10.04.2001 corespunzătoare funcției maxime exercitate și gradului militar avute la data trecerii în rezervă; vechimea totală în serviciu avută la data recalculării; gradul de invaliditate și cauza invalidității și numărul de urmași înscriși la pensie.
Curtea reține astfel că prima instanță a reținut în mod greșit ca bază de calcul la actualizarea pensiei intimatului solda lunară brută în vigoare la 01.01.2002.
Instanța de recurs constată de asemenea că în mod greșit a fost reținută la recalcularea pensiei și gradația VI, alta decât cea avută de intimat la data trecerii în rezervă, respectiv a pensionării.
Dispozițiile art. 79 din lege, art. 3 și art. 31din HG 1.188/2001 sunt clare cu privire la gradațiile ce se au în vedere la recalculare, rezultând din interpretarea acestora că solda lunară brută, ca bază pentru efectuarea recalculării pensiilor, se determină la cerere,potrivit Lg. 138/1999, pe baza următoarelor elemente- solda de funcție corespunzătoare funcției maxime exercitate la data trecerii în rezervă; solda de grad corespunzătoare ultimului grad militar avut în vedere la data trecerii în rezervă, gradațiile acordate în raport cu gradul militar avut la data trecerii în rezervă după cum urmează: militar angajat pe bază de contract - gradația I; sublocotenent aspirant - gradația a II-a; locotenent, maistru militar clasa a IV-a, sergent major - gradația a III-a; căpitan, maistru militar clasa a III-a, plutonier - gradația a IV-a;, locotenent comandor, maistru militar clasa a II-a, plutonier major - gradația a V-a;locotenent -colonel,căpitan-comandor,maistru militar clasa I,plutonier adjutant - gradațiaVI-a,colonel,comandor,general,maistru militar principal,plutonier adjutant-șef - gradația VII-
În raport de prevederile acestor acte normative rezultă că intimatul care a avut gradul militar d e și a fost trecut în rezervă cu gradația a V-a, în mod eronat prima instanță i-a luat în considerare o altă gradație, respectiv VI, stabilită de expert după alte criterii decât cele învederate mai sus.
Din interpretarea art.11 din L 138/1999 la care face referire expertul rezultă că gradațiile se acordă în raport cu vechimea în serviciu,cu timpul servit în calitate de cadru militar în activitate.
Dispozițiile art. 22 din Lg. 164/2001 prevăd, într-adevăr, că pensia de serviciu pentru limită de vârstă și pensia anticipată se determină în procente din baza de calcul de 60% pentru activitatea desfășurată în condiții normale, 62% pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite și 64% pentru activitatea desfășurată în condiții speciale.
Potrivit art. 23, aceste procente pentru activitatea desfășurată în condiții deosebite sau speciale se acordă cadrelor militare care au lucrat efectiv cel puțin 20 de ani în condiții deosebite sau 15 ani în condiții speciale.
Prima instanță face o aplicare greșită a acestor dispoziții, însușindu-și punctul de vedere al expertului care îi aplică intimatului un procent de 64% pentru activitatea desfășurată în condiții speciale, cu toate că la dosarul cauzei nu există înscrisuri care să ateste această împrejurare, din adresa menționată de expert nr.12394/2003 rezultând doar că în perioada 01.01.1980- 31.07.1980 intimatul a primit spor de vechime și spor de frontieră, adeverința neatestând faptul că acesta și-ar fi desfășurat activitatea în condiții speciale.
Nu se impune reținerea acestui spor cu atât mai mult cu cât aceste procente se acordă cadrelor militare care au lucrat efectiv 15 de ani în asemenea condiții, așa cum prevăd dispoz. art. 23 menționate mai sus.
Referitor la pensia suplimentară se impun următoarele precizări:
Art,78 din Lg. 164/2001 prevede că pentru cadrele militare care au contribuit la fondul de pensie suplimentară se acordă la stabilirea sau la actualizarea pensiei un spor procentual de 3% pentru o vechime a contribuției între 5-15 ani, de 6% pentru o vechime a contribuției între 15-25 de ani, 9% pentru o vechime a contribuției peste 25 de ani.
De la data intrării în vigoare a acestei legi, contribuția pentru pensia suplimentară devine contribuție individuală la bugetul de stat.
Legea nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la modul de recalculare a pensiei suplimentare. Curtea constată astfel că prima instanță a făcut o aplicare greșită a legii, însușindu-și punctul de vedere al expertului care a recalculat pensia suplimentară având ca bază de calcul solda brută stabilită la 01.01.2002 și indicele de 16% avut în vedere la data stabilirii acestei pensii.
În raport de aceste argumente, Curtea concluzionează că prima instanță a făcut o aplicare greșită a dispozițiilor legale mai sus menționate, caz de modificare prev. de art. 304 pct. 9 Cod pr. civ. fiind motivul pentru care, în temeiul dispoz. art. 312 Cod pr. civ. se va admite recursul, se va modifica sentința, în sensul că se va respinge în totalitate acțiunea precizată formulată de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de intimatul MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, împotriva sentinței civile nr.1183/27.08.2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații CASA DE PENSII A MINISTERULUI ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și.
Modifică sentința civilă nr. 1183/27.08.2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în sensul respingerii în totalitate a acțiunii precizată formulată de reclamantul.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 26 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. jud. -
Tehn.
4 ex./18.12.2008
Președinte:Mariana PascuJudecători:Mariana Pascu, Ligia Epure, Carmen Tomescu
