Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1034/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 2289/2006)
O M NIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VII A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr.1034R
Ședința publică din data de 26.02.2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Comșa Carmen Georgiana
JUDECĂTOR 2: Opriș Daniela Elena
JUDECĂTOR - - -
GREFIER -
Pe rol soluționarea cererilor de recurs formulate de recurentul-contestator - și de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNCIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.3360 din 28.06.2006, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflictele de Muncă, Asigurări Sociale contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr.5711/AS/2005, având ca obiect "contestație decizie de pensionare".
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-contestator prin avocat cu împuternicire avocațială la fila 38 dosar, lipsă fiind recurenta-intimată.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și respectiv combaterea motivelor de recurs.
Recurentul-contestator, prin avocat, susține verbal motivele de recurs inserate pe larg în cererea scrisă și solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat. Cu privire la recursul formulat de recurenta-intimată, avocatul recurentului-contestator solicită respingerea acestuia ca nefondat. Cu cheltuieli de judecată conform chitanței atașate la dosar.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra recursurilor, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.3360 din 28.06.2006, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflictele de Muncă, Asigurări Sociale Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr.5711/AS/2005, a fost respinsă, ca neîntemeiată, excepția tardivității contestării deciziei nr.73632/13.04.2005 invocata de intimata, a fost admisă, în parte, contestația introdusa de contestatorul, împotriva intimatei Casa de Pensii a Municipiului B, a fost anulată, decizia nr.73632/13.04.2005, emisă de intimată, a fost obligată intimata sa emită o noua decizie, prin care sa recalculeze pensia pentru limită de vârsta ce i se cuvenea contestatorului, retroactiv cu începere din data de 01.09.2004 pe baza unui stagiu de cotizare în sistemul public de 19 ani, 7 luni si 2 zile și a unui stagiu realizat in sistem neintegrat de 37 ani, 10 luni si 28 zile, precum si cu majorarea punctajelor lunare realizate in perioadele 01.10.1994-01.01.1995, 01.06.1995-01.03.1997, 01.04.1997-01.03.1999, 01.02.1995-01.05.1995, 01.03.2003-15.04.2003, 01.05.2003-16.05.2003, 01.06.2003-15.06.2003, 01.08.2003-16.08.2003, 01.09.2003-16.09.2003, 1.10.2003-16.10.2003, 01.11.2003-16.11.2003, 01.12.2003-17.12.2003, 01.01.2004-17.01.2004, 01.02.2004-16.02.2004 si 01.03.2004-01.09.2004 cu câte 0,3% pe lună și a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de anularea a deciziei nr.7362/05.10.2005 emisa de intimata, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că, prin decizia de pensionare nr.73632/13.04.2005 a fost revizuită decizia de pensionare nr.73632/20.10.2004 conform sentinței civile nr. 970/03.03.2004, stabilindu-se în favoarea contestatorului o pensie pentru limită de vârstă de 2.955.019 lei începând cu data de 1.09.2004 pe baza unui punctaj mediu anual de 0,97843 puncte din care 0,06393 pentru stagiul adăugat.
S-a mai reținut în decizie că stagiul total de cotizare realizat de contestator este de 54 ani 3 luni și 17 zile, din care 17 ani 6 luni și 20 de zile în condiții normale.
Ulterior, la data de 05.10.2005, intimata emite o nouă decizie de pensionare conform sentinței civile nr. 664/15.02.2005 prin care stabilește în favoarea contestatorului o pensie pentru limită de vârstă în cuantum de 296 RON începând cu data de 1.10.2005, pe baza unui punctaj mediu anual de 0,91450 puncte, pentru un total stagiu de cotizare de 57 de ani și 6 luni din care 19 ani 7 luni și 2 zile în condiții normale.
Prin sentința civilă nr. 970/03.03.2004 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflicte de Muncă și Litigii de Muncă, irevocabilă prin decizia civilă nr.469/11.06.2004 a Curții de APEL BUCUREȘTIa fost admisă contestația formulată de contestator, a fost anulată decizia nr.73632/10.12.2003 și s-a dispus emiterea unei decizii de pensionare și stabilirea dreptului de pensie al contestatorului cu luarea în calcul a fracțiunii de J din perioada cuprinsă între 15.07.1948-03.03.1955, respectiv 3 ani și 12 zile care va fi adăugată la vechimea stabilită de 15 ani 6 luni și 20 de zile.
Prin sentința civilă nr.664/15.02.2005 pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a, irevocabilă prin decizia civilă nr. 1417/2005 a Curții de APEL BUCUREȘTI, a fost admisă, în parte, contestația formulată de contestatorul, a fost anulată decizia nr.73632/14.04.2004, a fost obligată intimata să emite decizie de pensionare privind stagiul realizat în sistemul public de asigurări sociale conform art.194 din Legea 19/2000, făcând referiri despre tot stagiul de cotizare realizat, defalcat pe sisteme de asigurări sociale și să țină cont la stabilirea vechimii în muncă de perioada 15.07.1948-03.03.1955, conform dispozițiilor art.1 din DL 118/1990, urmând a stabili stagiul complet de cotizare realizat în sistemul public și pe cale de consecință, numărul punctelor realizate în acest sistem, punctajul mediu anual și valoarea punctului de pensie.
Prin decizia de pensionare nr. 73632/20.10.2004 a fost admisă cererea contestatorului de recalculare a pensiei pentru adăugarea unui stagiu suplimentar de 1 an, stabilindu-se în favoarea contestatorului o pensie pentru limită de vârstă în cuantum de 2.- lei începând cu data de 1.09.2004. Din actele ce au stat la baza emiterii deciziei, rezultă că acest stagiu suplimentar a fost lucrat în următoarele perioade: 01.03.2003 - 15.04.2003, 01.05.2003 - 16.05.2003, 01.06.2003 -15.06.2003, 01.08.2003 - 16.08.2003, 01.09.2003 - 16.09.2992, 01.10.2003 -16.10.2003,01.11.2003 - 16.11.2003, 01.12.2003 - 17.12.2003, 01.01.2004 - 17.01.2004,01.02.2004 - 16.02.2004, 01.03.2004 - 01.09.2004.
Din sentințele civile susmenționate și decizia de pensionare nr.73632/20.10.2004, rezultă că stagiul de cotizare realizat de contestator în sistemul public este de 19 ani 7 luni și 2 zile, din care 15 ani 6 luni și 20 de zile stagiu inițial, la care se adaugă 3 ani și 12 zile (J din perioada cuprinsă între 15.07.1948-03.03.1955, conform sentinței civile nr.970/2004 a Tribunalului București ) și 1 an stagiu suplimentar adăugat prin decizia nr. 73632/20.10.2004.
Din decizia de pensionare nr.171/25.11.2003 emisă de Casa de Asigurări a Avocaților rezultă că stagiul de cotizare realizat de contestator în profesia de avocat este de 37 de ani 10 luni și 28 de zile.
S-a avut în vedere că în mod greșit în decizia de pensionare nr. 73632/13.04.2005, se menționează un stagiu de cotizare realizat în sistemul public de 17 ani 6 luni și 20 de zile și un stagiu total de cotizare de 54 de ani 3 luni și 17 zile, sub acest aspect contestația fiind întemeiată.
S-a considerat că, potrivit art.38 alin. 3 din Legea 19/2000, persoanele care au urmat cursurile universitare, beneficiază de perioadele asimilate, dacă în aceste perioade nu au realizat stagii de cotizare în condițiile Legii.
Din adeverința depusă la dosar rezultă că petentul a urmat cursurile universitare în perioada 1945-1948, iar din adeverința de la fila 66 din dosar rezultă că în perioada 27.02.1945 - 15 mai 1949, petentul a lucrat în Ministerul Finanțelor, realizând stagii de cotizare.
Având în vedere împrejurarea că perioada în care a urmat cursurile universitare, a fost avută în vedere la stabilirea drepturilor de pensie ca stagiu realizat, aceeași perioadă nu mai poate fi adăugată și ca stagiu asimilat deoarece ar contraveni dispozițiilor expuse contrarii de art. 38 alin. 3 din Legea 19/2000.
Nici susținerile contestatorului referitoare la neluarea în considerare a contribuției la pensia suplimentară și sporul de vechime pentru vechimea de 28 de ani 6 luni și 2 zile peste vechimea standard de 30 de ani, nu sunt fondate, deoarece, pe de o parte contestatorul nu a făcut dovada contribuției la pensia suplimentară și nici dovada că ar fi depus la dosarul de pensionare acte din care să rezulte contribuția la pensia suplimentară, iar pe de altă parte sporul de vechime prevăzut de art. 164 din Legea 19/2000, nu se acordă pentru stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare, așa cum susține contestatorul, ci pentru vechime în muncă.
Mai mult decât atât, având în vedere perioadele în care contestatorul a realizat stagii de cotizare în sistemul public, care sunt fie anterioare datei de 1 martie 1970, fie ulterioare lunii aprilie 1992, contestatorul trebuia să facă dovada sporurilor de vechime de care a beneficiat, pentru ca acestea să fie luate în considerare la stabilirea pensiei dovada pe care nu a făcut-o în cauză.
S-a constatat că prin decizia de pensionare nr.73632/13.04.2005 drepturile de pensie au fost stabilite începând cu data de 01.09.2004, criticile contestatorului referitoare la neluarea în considerare a valorii punctului de pensie prevăzută de OUG 67/2004, de 2.955.592 lei, nu sunt întemeiate, deoarece această valoare a punctului de pensie este stabilită începând cu data de 1.01.2005.
Nici susținerile petentului în sensul că punctajul mediu anual stabilit prin această decizie este de 1,91787 puncte nu sunt fondate, contestatorul confundând numărul de puncte realizate pentru perioada adăugată cu punctajul mediu anual.
S-a apreciat că, potrivit art.78 alin.8 din Legea 19/2000 asigurații care după îndeplinirea condițiilor de pensionare pentru limită de vârstă contribuie o anumită perioadă la sistemul public, regăsindu-se în una dintre situațiile prevăzute de art. 5, beneficiază de majorarea punctajului realizat, în această perioadă cu 0,3% pentru fiecare lună, respectiv 3,6% pentru fiecare an suplimentar.
S-a mai arătat că potrivit art.194 alin.1 din Legea 19/2000, între sistemul public și celelalte sisteme proprii de asigurări sociale, neintegrate, se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor de pensie pentru limită de vârstă.
În speță, se constată că petentul a fost pensionat inițial pentru limită de vârstă prin decizia nr. 73632/19.07.1984, prin care i s-au stabilit drepturile începând cu data de 30.09.1984, iar după pensionare acesta a mai realizat stagii de cotizare în sistemul public.
Așa fiind, în raport cu textele legale susmenționate, tribunalul apreciază că în mod greșit intimata prin decizia de pensionare nr.73632/13.04.2005 nu a aplicat prevederile art.78 alin.8 din Legea 19/2000, în sensul majorării punctajelor pentru perioadele lucrate după pensionare.
Fiind investit cu verificarea legalității și temeiniciei deciziei contestate, constatând erori în modul de determinare a drepturilor de pensie cuvenite contestatorului prin decizia nr. 73632/13.04.2005 tribunalul în baza art. 87 coroborat cu art. 155 lit.d și f din Legea 19/2000, urmează să anuleze decizia iar în baza art. 89 din același act normativ, va obliga intimata să emită o nouă decizie prin care să recalculeze pensie pentru limită de vârstă ce i se cuvenea contestatorului, retroactiv cu începere din 01.09.2004, pe baza unui stagiu de cotizare în sistemul public de 19 anL7 luni și 2 zile și a unui stagiu realizat în sistem neintegrat de 37 ani 10 luni și 28 de zile, precum și cu majorarea punctajelor lunare realizate pentru perioada lucrată după pensionare, cu câte 0,3% pe lună, conform art.78 alin.8 din Legea 19/2000.
Mai reține tribunalul că prin decizia de pensionare nr.73632/05.10.2005 stagiul de cotizare realizat în sistemul public, cât și stagiul de cotizare realizat în sistemul neintegrat și stagiul total de cotizare au fost corect determinate.
Susținerile contestatorului referitoare la neluarea în considerare a perioadei în care a urmat studiile universitare, la contribuția la pensia suplimentară și sporul de vechime sunt neîntemeiate, pentru considerentele anterior spuse.
Nici susținerile acestuia referitoare la faptul că punctajul mediu anual stabilit prin această decizie trebuia să fie 2,60000 puncte, ca urmare a adăugării numărului de puncte realizate în sectorul de stat de 0,91450 la punctajul deja stabilit de 1,91787, nu sunt fondate, deoarece 1,91787 reprezintă numărul de puncte realizate pentru perioada adăugată prin decizie și nu punctajul mediu anual, acesta din urmă fiind de 0,91450 puncte, cu includerea punctajului calculat pentru perioada adăugată.
Cu privire la perioada 2004-2005, lucrată după pensionare, se reține de tribunal că neluarea în considerare a acestei perioade nu poate constitui motiv de anulare a deciziei contestate, în condițiile în care, contestatorul nu a făcut dovada formulării unei cereri de recalculare a pensiei pentru luarea în considerare a acestei perioade, anterior emiterii deciziei, deoarece cauzele de nulitate în raport cu care se apreciază legalitatea și temeinicia deciziei contestate, trebuie să fie anterioare sau cel mult concomitente emiterii deciziei, și nu ulterioare.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, contestatorul și intimata Casa de Pensii a Municipiului B, criticând sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, întemeiat în drept pe dispozițiile art.304 pct. 9.pr.civ. recurentul - a arătat că judecătorii ce au soluționat cauza în fond nu aveau dreptul să facă acest lucru, cât timp aceștia au mai pronunțat hotărâri în spețe referitoare la recurent și intimata.
S-a mai arătat și faptul că decizia de pensionare din 13.04.2005 a fost emisă după /2004 ce era de strictă interpretare iar în timpul judecării cauzei a mai intervenit un act normativ, respectiv OUG din 02.2005 care de asemenea este de strictă interpretare astfel încât instanța de fond trebuia să rețină încălcarea legii de către Casa de Pensii a Municipiului
S-a mai arătat și faptul că instanța de fond a luat în considerare înscrisuri fără valoare juridică, total contrazise de adeverința nr.11058/25.11.2005 și certificatul nr.-/15.03.2006 emise de din care rezultă prestarea muncii de către recurent în normă completă.
Recurentul a mai invocat și faptul că intimata a emis două decizii la data de 16.06.2006, în timpul judecății,fără să depună copii de pe acestea și care ar fi influențat soluția dată.
De asemenea,s-a invocat și faptul că instanța de fond nu a motivat respingerea capetelor de cerere prin care s-a solicitat sporul pentru studii universitare și serviciul militar iar în ceea ce privește punctajul, acesta este greșit, deoarece la punctajul mediu anual stabilit pentru prima perioadă de activitate nu s-a adăugat și punctajul de 0,91450 pentru ultimii 2 ani prestați după pensionarea definitivă.
Recursul declarat de recurenta Casa de Pensii a Municipiului B,întemeiat fiind pe dispozițiile art.304 ind.1 pr.civ. a vizat faptul că, având în vedere faptul că reclamantul este pensionat conform Legii nr.3/1977, acestuia nu i se aplică dispozițiile art.78 alin.8 din Legea nr.19/2000 precum și faptul că, față de conținutul deciziei nr.73632/5.10.2005 acțiunea contestatorului a rămas fără obiect.
Prin întâmpinare, recurentul reclamant a solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat de intimată.
La data de 6 octombrie 2006 recurentul reclamant a invocat excepția de neconstituționalitate a HG.nr.1550/2004, calificată de instanță ca fiind o excepție de nelegalitate a actului normativ mai sus indicat, ce a fost respinsă de Curtea de APEL BUCUREȘTI Secția de Contencios Administrativ și Fiscal prin sentința civilă nr.922/28 martie 2007.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurentul reclamant iar Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, prin Decizia nr.4199/2.11.2007 a admis recursul declarat împotriva sentinței civile nr.922/28 martie 2007 Curții de APEL BUCUREȘTI, a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
După casare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal sub nr-.
Prin încheierea de la data de 10.09.2008 a fost respinsă cererea reclamantului de sesizare a Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr.19/2000 și s-a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul art.155 ind.1 pr.civ.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs recurentul reclamant iar ÎCCJ Secția de Contencios Administrativ și Fiscal prin Decizia nr.3780 din 29.10.2008 a respins recursul ca tardiv formulat.
Și această decizie a fost atacată de reclamant prin intermediul contestației în anulare, iar ÎCCJ Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, prin Decizia nr. 651/6 februarie 2009, respins contestația în anulare ca nefondată.
Prin sentința civilă nr.57/6 ianuarie 2010 Curtea de APEL BUCUREȘTI Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a constatat perimată cererea privind excepția de nelegalitate a HG nr.1550/2004.
Examinând întregul material probator administrat în cauză, prin prisma criticilor invocate de către recurenți cât și din oficiu, conform art.3041pr.civ. Curtea reține următoarele:
Critica recurentului reclamant vizând încălcarea de către judecătorii fondului a dispozițiilor art.24 din pr.civ. nu poate fi reținută, în condițiile în care textul de lege invocat se aplică doar în situația în care judecătorii din căile de atac au participat și la soluționarea pricinii în primă instanță, nu și în situația în care,reclamantul având mai multe pricini pe rolul aceleiași instanțe, cu obiecte diferite, i s-au pronunțat mai multe hotărâri de către același complet de judecată.
Se va înlătura și critica vizând contestarea deciziei de pensionare din 13.04.2005 prin prisma nelegalității HG nr.1550/2004, întrucât, astfel cum s-a arătat în prealabil, cu privire la cererea reclamantului privind excepția de nelegalitate a dispozițiilor HG nr. 1550/2004 s-a constatat perimarea, astfel încât nu există impedimente pentru ca respectivul act normativ să nu-și producă efectele.
Critica recurentului vizând faptul că instanța de fond a luat în considerare selectiv, doar înscrisuri lipsite de valoare juridică este contrazisă de considerentele sentinței atacate din care rezultă că instanța a avut în vedere întreg materialul probator administrat în cauză iar cu privire la sentințele indicate la pagina 3 ultimele alineate de către instanța fondului, acestea se bucură de autoritate de lucru judecat,nemaiputând fi pus în discuție ceea ce a fost constatat în acestea.
Deși recurentul face referire la cele două decizii din 16.06.2006 emise de către intimată pe parcursul procesului,acesta nu arată în concret care este modalitatea în care aceste decizii ar fi schimbat sentința atacată, nerezultând din actele dosarului nici faptul că ar fi formulat vreo cerere pentru a-și preciza acțiunea în raport de noile înscrisuri.
Se va înlătura și critica vizând nemotivarea capetelor de cerere privind acordarea sporului pentru studii universitare și serviciul militar precum și pe cea vizând acordarea unui punctaj greșit, deoarece, cu privire la cursurile universitare s-a apreciat că această perioadă a fost avută în vedere la stabilirea drepturilor de pensie ca stagiu realizat, astfel încât aceeași perioadă nu mai poate fi adăugată și ca stagiu asimilat deoarece ar contraveni dispozițiilor art.38 alin.3 din Legea nr.19/2000 iar cu privire la sporul prevăzut de art.164 din Legea nr.19/2000 s-a constatat că acesta nu se acordă pentru stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare, așa cum susține reclamantul, ci pentru vechime în muncă.
Față de cele arătat, văzând și dispozițiile art.312 pr.civ. Curtea va respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul-contestator -.
Și recursul declarat de urmează a fi respins ca nefondat, reclamantului aplicându-i-se dispozițiile art.78 alin.8 din Legea nr.19/2000 în sensul majorării punctajelor pentru perioadele lucrate după pensionare, argumentul potrivit căruia recurentului reclamant i s-ar fi luat în considerare perioada 01.10.1994-01.05.1995 prin Decizia nr.73632/19.04.2000 conform Legii nr.3/1977, fiind lipsit de relevanță în condițiile în care, în speța de față reclamantul solicită aplicarea în favoarea sa a altor dispoziții legale.
Drept consecință, în baza art.312 pr.civ. Curtea va respinge, ca nefondat și recursul declarat de recurenta-intimată Casa de Pensii a Municipiului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de recurentul-contestator - și de recurenta-intimată CASA DE PENSII A MUNCIPIULUI, împotriva sentinței civile nr.3360 din 28.06.2006, pronunțată de Tribunalul București Secția a VIII-a Conflictele de Muncă, Asigurări Sociale Contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr.5711/AS/2005.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.02.2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.:
Dact.: /2ex.
24.03.2010
Jud. fond.:;
Președinte:Comșa Carmen GeorgianaJudecători:Comșa Carmen Georgiana, Opriș Daniela Elena
