Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1063/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1063/R-CA
Ședința publică din 03 Iunie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Irina Tănase JUDECĂTOR 2: Lică Togan
JUDECĂTOR 3: Maria Ploscă
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul civil declarat de contestatorul GH., domiciliat în Pitești, cartier,-, -8,.B,.1,.7, județul A, împotriva sentinței civile nr.471/AS din data de 4.03.2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns: recurentul-contestator, asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.71 din data de 19.02.2009, emisă de Baroul Argeș -cabinet individual și consilier juridic, pentru intimata Casa Județeană de Pensii A, în baza delegației de la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosarul cauzei s-au depus, prin serviciul de registratură: un borderou cu acte, din partea recurentului-contestator și întâmpinare, din partea intimatei Casa Județeană de Pensii A, care se comunică, în copie, părții adverse.
Apărătorul recurentului-contestator, avocat, arată că a luat cunoștință de conținutul întâmpinării și nu solicită amânarea cauzei. De asemenea, arată că nu mai are cereri de formulat.
Consilier juridic, pentru intimată, depune la dosar delegație și arată că nu mai are cereri.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Apărătorul recurentului-contestator, avocat, solicită admiterea recursului, așa cum a fost formulat și casarea sentinței, potrivit art.304 pct.7 Cod procedură civilă, cu trimitere spre rejudecare, în vederea refacerii raportului de expertiză, cu cheltuieli de judecată. Arată că primul motiv al contestației nu a fost analizat temeinic de către instanța de fond, respectiv motivul privind perioada de 1 an și 6 luni. În ceea ce privește perioada de 12 ani, 11 luni și 20 de zile, arată că aceasta trebuia să fie încadrată în condiții speciale de muncă, având în vedere dispozițiile art.2 alin.2 din Legea nr.226/2006. Precizează că recurentul a lucrat ca sudor, în condiții speciale, la Centrala Cernavodă. De asemenea, arată că nu s-a motivat și nu a fost analizat motivul cu privire la perioada lucrată la La solicitarea instanței, arată că în contestația formulată nu există un capăt de cerere referitor la perioada lucrată la Precizează că a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, însă i-au fost respinse de către instanță.
Consilier juridic, pentru intimata Casa Județeană de Pensii A, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței de fond, ca fiind legală și temeinică, potrivit motivelor expuse pe larg în întâmpinarea de la dosar. Arată că primul motiv de recurs este neîntemeiat, întrucât perioada de stagiu de cotizare a fost verificată prin raportul de expertiză, la efectuarea acestuia participând și contestatorul. Solicită respingerea celui de-al doilea motiv de recurs, ca fiind nelegal, întrucât unitatea a obținut aviz pentru condiții speciale de muncă numai pentru anumite locuri de muncă, printre care nu se regăsește și cel al contestatorului. Arată că Înalta Curte de Casație și Justiție Bas tatuat, în mod irevocabil, că activitatea desfășurată de către contestator trebuie încadrată în dispozițiile art.14 din Legea nr.3/1977, pentru persoanele pensionate în perioada 1977-2001 stagiul de cotizare fiind cel de 30 de ani. În ceea ce privește cel de-al treilea motiv de recurs, arată că acesta nu a făcut obiectul unui capăt de cerere la instanța de fond.
CURTEA:
Asupra recursului civil de față:
Constată că la data de 22.01.2008 contestatorul Gh. în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii Aaf ormulat contestație împotriva deciziei nr.-/04.12.2007, solicitând anularea acesteia.
În motivare, contestatorul a arătat că la emiterea deciziei de mai sus intimata nu a luat în calcul la stabilirea stagiului de cotizare o perioadă de 1 an, 6 luni și 20 zile în care a lucrat în grupa a III-a de muncă, că deși în cuprinsul acesteia s-a menționat că punctajul mediu anual a fost calculat la -, la punctajul în plată s-a reținut un total de -. A mai arătat contestatorul că perioada de 12 ani, 11 luni și 20 zile trebuia calificată și avută în vedere de intimată ca perioadă de lucru în condiții speciale.
Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea contestației, arătând că a fost avut în vedere la recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului întreg stagiul de cotizare realizat de acesta și punctajul mediu anual de - puncte s-a stabilit prin decizia nr.-/05.07.2007, acesta fiind cel aflat în plată până la data de 01.11.2007, iar prin decizia contestată s-a stabilit un punctaj mediu anual de 1.48302 puncte. În ceea ce privește ultimul motiv al contestației intimata a arătat că potrivit legislației în vigoare anterior datei de 01.01.1990 contestatorul a desfășurat activitate în grupa I de muncă, iar Legea nr.19/2000, care a stabilit o altă încadrare a locurilor de muncă, nu poate să i se aplice, având în vedere principiul neretroactivității legii civile.
Tribunalul Argeș, prin sentința civilă nr.471/AS din 04 martie 2009, a respins contestația formulată de contestatorul Gh..
În adoptarea acestei soluții, instanța de fond a reținut că prin decizia nr.-/04.12.2007 emisă de intimată au fost recalculate drepturile de pensie ale contestatorului, începând cu data de 01.11.2007. În cuprinsul deciziei s-a menționat că stagiul total de cotizare realizat de contestator este de 42 ani, 5 luni și 12 zile, din care în grupa I - 12 ani, 11 luni și 20 zile, în grupa a II-a - 15 ani, 7 luni și 13 zile, în condiții normale - 3 ani, 16 luni și 7 zile. Punctajul mediu anual stabilit prin această decizie este de 1.48302 puncte, iar punctajul în plată la momentul emiterii deciziei este de 1.45402.
Din concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză a rezultat că la emiterea deciziei contestate a fost luat în calcul stagiul complet de cotizare al contestatorului, respectiv 42 ani, 5 luni și 12 zile, perioada de 1 an, 6 luni și 20 zile fiind valorificată prin aceasta și inclusă în categoria condiții normale de lucru. De asemenea, expertul a stabilit că punctajul mediu anual a fost calculat corect de către intimată prin decizia contestată.
În ceea ce privește încadrarea activității desfășurată de contestator în perioada 19.05.1975 - 09.05.1988 la S în grupă specială de muncă, instanța a apreciat că nu este întemeiată. Astfel, în anul 2005 această unitate a obținut aviz de încadrare pentru locul de muncă prevăzut la art.28 lit.d) din Lista cuprinzând locurile de muncă în condiții speciale, anexa 2 - electroliza aluminiului, inclusiv captarea gazelor, contestatorul a fost sudor și nu a lucrat în acestea. Activitatea sa a fost calificată ca desfășurată în grupa I de muncă. Mai mult, chiar dacă ar fi lucrat în locurile de muncă de mai sus anterior datei de 01.04.2001 nu ar fi putut beneficia de dispozițiile Legii nr.226/2006 întrucât din interpretarea dispozițiilor art.1 alin.1 din această lege și ale art.14 din Ordinul nr.572/2006 a rezultat că prevederile Legii nr.226/2006 se aplică numai după data de 01.04.2001 pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul Legii nr.19/2000. În consecință, contestatorul nu beneficiază de dispozițiile acestei legi.
Împotriva sentinței civile nr.471/AS/4 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, a formulat în termen recurs contestatorul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul motivelor de modificare prevăzute de art.304 pct.7 și 9 Cod procedură civilă, urmând a se face și aplicarea dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă.
Motivând recursul, contestatorul susține într-o primă critică faptul că o perioadă de 1 an 6 luni și 20 de zile nu a fost luată în calcul și în mod evident nici punctajul nu a fost corect stabilit de către intimată.
A doua critică se referă la o perioadă de 12 ani, 11 luni și 20 de zile, și care în opinia contestatorului ar fi trebuit să fie reținută și încadrată în condiții speciale de muncă conform dispozițiilor art.11 din Ordinul Ministrului nr.572/2006 și cele ale nr.HG1025/2003, dispoziții ce prevăd că perioada lucrată de contestator la S, se consideră muncă în condiții speciale. Mai arată contestatorul că în interpretarea dată speței, de instanța de fond ar rezulta că nu beneficiază nici de prevederile nr.OUG100/2008, nr.OUG209/2008 sau Legea nr.218/2008.
Ultima critică se referă la neluarea în calcul a perioadei ce rezultă din adeverința eliberată de Grup, ce poartă nr.52/22 ianuarie 2009 și pentru care societatea a virat contribuții către bugetul statului. Această adeverință este conformă cu datele înscrise în carnetul de muncă.
Față de cele arătate mai sus, se solicită de contestator, admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, în vederea refacerii raportului de expertiză.
Intimata, la rândul său, a formulat întâmpinare, solicitând argumentat pe criticile formulate, respingerea recursului și menținerea sentinței ca legală și temeinică.
Examinând criticile formulate se constată că nu sunt întemeiate, iar recursul nu este fondat.
În ce privește prima critică, urmează a se observa că perioada de 1 an, 6 luni și 20 de zile a fost avută în vedere la emiterea deciziei de recalculare a pensiei contestatorului. Stagiul de cotizare a fost realizat de contestator, cu modificările ulterioare, întrucât acesta a desfășurat activitate și după pensionare, a fost verificat de expertul contabil și care în lucrarea efectuată reține "la recalcularea drepturilor de pensie s-a utilizat tot stagiul de cotizare realizat de contestator".
Analizând cea de-a doua critică ce vizează încadrarea perioadei de 12 ani, 11 luni și 20 de zile în condiții speciale de muncă conform Legii nr.226/2006, pentru următoarele considerente nu este întemeiată.
Actul normativ invocat de contestator, nr.HG1025/2003 este actul prin intermediul căruia s-a stabilit metodologia și criteriile ce trebuiau îndeplinite pentru încadrarea locurilor de muncă în condiții speciale, această hotărâre reglementând anumite proceduri tehnice care nu au avut ca efect acordarea unor drepturi imediate. Conform art.7 din nr.HG1025/2003, s-a inițiat procedura de elaborare a proiectului de lege privind completarea prevederilor art.20 din Legea nr.19/2000 finalizată prin adoptarea Legii nr.226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale începând cu data de 1 aprilie 2001.
Potrivit actelor de la dosar, contestatorul a desfășurat la S activitatea de sudor în grupa I de muncă și nu activitatea prevăzută la pct.28 lit.d) din Anexa 2 la Legea nr.226/2006. Dar chiar dacă locul de muncă unde contestatorul a desfășurat activitate ca sudor, ar fi asimilat de unitatea angajatoare a acestuia, ca fiind încadrat în condiții speciale, contestatorul nu poate beneficia de dispozițiile Legii nr.226/2006, întrucât acesta a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă în condițiile Legii nr.3/1977, începând cu data de 1 octombrie 1999, conform deciziei nr.-/30 septembrie 1999 a
Așa fiind, având în vedere data la care contestatorul a fost înscris la pensie, respectiv data de 1 octombrie 1999, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual, în ceea ce privește drepturile de pensie recalculate ale acestuia, este de 30 de ani pentru bărbați, prevăzut de Legea nr.3/1977.
Ordinul nr.572/24 iulie 2006, invocat de contestator, prevede în mod expres că numai persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001 - 17 iunie 2006, beneficiază de recalcularea acestor drepturi prin valorificarea perioadelor realizate în condiții speciale, conform Legii nr.226/2006.
Prin urmare, Legea nr.226/2006 nu se aplică și celor pensionați înainte de data de 1 aprilie 2001, în baza Legii nr.3/1977, întrucât aceștia au beneficiat de acordarea unui spor la vechimea în muncă, pentru activitatea desfășurată în grupa I și II de muncă, conform art.14 din Legea nr.3/1977. Potrivit principiului neretroactivității legii civile, consacrat de art.15 alin.2 din Constituția României, legea civilă dispune numai pentru viitor, ea nu are putere retroactivă. În acest context, legea nouă nu se poate aplica decât persoanelor ale căror drepturi de pensie s-au deschis după data de 1 aprilie 2001, data intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, nu și persoanelor pensionate sub imperiul Legii nr.3/1977.
Contestatorul invocă și dispozițiile nr.OUG100/2008 astfel cum au fost modificate prin nr.OUG209/2008, dispoziții ce-i sunt aplicabile întrucât drepturile sale de pensie au fost recalculate conform nr.OUG4/2005.
Nici ultima critică nu este întemeiată, întrucât în acțiunea formulată nu există un capăt de cerere prin care instanța să se pronunțe în sensul de a fi luată în calcul și perioada lucrată conform adeverinței eliberată de Grup nr.52/22 ianuarie 2009, ori potrivit principiului disponibilității în conformitate cu dispozițiile art.129 (6) Cod procedură civilă, "în toate cazurile judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii dedus judecății".
De aceea, în considerarea celor expuse mai sus, se apreciază că sentința instanței de fond este legală și temeinică, recursul nu este fondat și în baza art.312 Cod procedură civilă, va fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de contestatorul GH. domiciliat în Pitești, cartier,-, -.28,.B,.1,.7, județul A, împotriva sentinței civile nr.471/AS din 04 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 03 iunie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./25.06.2009
Jud.fond:
Președinte:Irina TănaseJudecători:Irina Tănase, Lică Togan, Maria Ploscă
