Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1094/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr. 646/57/200

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR. 1094 /2009

Ședința publică de la 29 octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa JUDECĂTOR 2: Monica Maria Cismaru

- - - - JUDECĂTOR 3: Victor

- - judecător

- grefier

Pe rol se află soluționarea contestației în anulare formulată de contestatorul R împotriva deciziei civile nr. 147 din 5 februarie 2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr-.

La apelul nominal efectuat în cauză se prezintă contestatorul R, lipsă fiind intimata Casa Județeană de Pensii

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că intimata Casa Județeană de Pensii a înregistrat la dosar întâmpinare, din care instanța comunică un exemplar cu contestatorul.

La solicitarea contestatorului, cauza a fost lăsată la a doua strigare pentru studiul întâmpinării.

Instanța, reținând că nu sunt cereri prealabile de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea contestației.

Contestatorul R solicită admiterea contestației în anulare astfel cum a fost formulată, pentru motivele arătate în scris pe care le expune în susținerea cauzei sale.

Consideră că decizia pronunțată în recurs de respingere ca tardiv a recursului său este greșită, întrucât a formulat în termenul prevăzut de lege întâmpinare la recursul Casei Județene de Pensii, excepția de tardivitate reținută încălcând codul d e procedură civilă, art. 316 coroborat cu art. 293. Precizează că la întrebarea instanței și-a calificat întâmpinarea depusă în calea de atac a recursului drept recurs, întrucât avea la rândul său nemulțumiri privind sentința. Drept urmare, fiind respins în mod greșit ca tardiv recursul său, toate aspectele pe care le-a invocat în întâmpinare și în fața instanței nu au fost luate în considerare, iar în motivare au fost analizate doar motivele Casei Județene de Pensii, chiar cu unele greșeli. Față de această situație, solicită respingerea recursului Casei Județene de Pensii și admiterea recursului personal, având în vedere documentele emise de și actele dosarului, care sprijină afirmațiile sale.

Precizează că a formulat recurs și a fost de acord ca întâmpinarea să capete denumirea de recurs întrucât a sperat ca în urma analizării tuturor actelor dosarului, instanța de recurs să-i acorde drepturile ce i se cuvin.

Instanța, având în vedere lucrările dosarului și concluziile expuse în dezbateri, lasă cauza în pronunțare.

CURTEA DE APEL

Prin acțiunea de asigurări sociale înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara sub dosar nr- reclamantul Rac hemat în judecată Casa Județeană de Pensii H ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată pârâta la valorificarea sumelor plătite în regim de ore suplimentare pentru care a depus acte doveditoare, iar în ceea ce privește orele de noapte acestea să fie valorificate și plătite începând cu data de 01.12.2005.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că deși a depus adeverința nr- pârâta nu a valorificat această adeverință. Se mai are în vedere și faptul că în urma recalculării valoarea punctului de pensie a scăzut în privința lui, ceea ce îl nemulțumește.

Pârâta prin întâmpinare a precizat că nu poate valorifica sporul pentru orele suplimentare întrucât nu există temei legal în acest sens, iar din adeverință nu rezultă că reclamantul a beneficiat sistematic de acest spor. Referitor la valorificarea perioadei mai-iunie 1999, pârâta menționează că a fost emisă o nouă decizie de pensie, însă aceste drepturi au fost acordate cu luna următoare datei depunerii cererii, respectiv 1.12.2007.

Prin sentința civilă nr. 1321/LM/2008 Tribunalul Hunedoaraa admis în parte acțiunea de asigurări sociale formulată de reclamantul R, dispunându-se anularea deciziei de pensie nr. -/20.03.2008 emisă de pârâta CJP H, aceasta fiind obligată să emită o nouă decizie de pensie cu valorificarea sporului de ore suplimentare conform adeverinței nr. 1031/12909/30.10.2007, cu drepturi stabilite cu data de 01.12.2005.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că reclamantul este beneficiarul unei pensii pentru limită de vârstă stabilită în baza Legii nr. 3/1977.

Din decizia de pensie contestată prin care s-a stabilit un punctaj de 1,56322 puncte față de punctajul aflat în plată de 1,53039 puncte, buletinul de calcul și fișele cu datele privind activitatea desfășurată în muncă rezultă că pentru reclamant s-au valorificat în conformitate cu HG nr. 1550/2004 și OUG nr. 4/2005 cât și cu art. 164 din Legea nr. 19/2000 sporul de vechime, sporul pentru munca desfășurată în timpul nopții, sporul de condiții grele, sporul de toxicitate cât și compensațiile în sumă fixă, respectiv de 11.000 lei pentru perioada 01.10.1996 - 01.07.1997. A fost astfel înlăturată susținerea reclamantului că nu i-a fost valorificat sporul de ore de noapte. În privința sporului pentru ore suplimentare, menționat în adeverință, acesta nu a fost valorificat.

Având în vedere că reclamantul a beneficiat în mod continuu pe perioada 1991-1999 de sporul pentru ore suplimentare, instanța a reținut că a fost un spor permanent și ca tare reclamantul este îndreptățit să i se calculeze pensia prin includerea în baza de calcul și a acestui spor.

Privitor la valorificarea perioadei mai, iunie 1999 instanța a precizat că în mod corect valorificarea s-a făcut cu data de 01.12.2007, având în vedere că cererea cu adeverința au fost depuse cu data de 06.11.2007, drepturile fiind astfel acordate cu luna următoare depunerii cererii.

Împotriva acestei sentințe au decalat recurs ambele părți.

Prin recursul declarat de către pârâta Casa Județeană de Pensii H s-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerii în totalitate a acțiunii formulate.

În motivarea recursului se menționează că în adeverința nr. 1031/12909/2007 emitentul atestă beneficiul acordării de "ore și sume plătite în regim de ore suplimentare" conform Legii nr. 3/1950, art. 50 alin.4, Legii nr. 10/1972, art. 114, Legii nr. 57/1974, art.72.

Recurenta solicită a se observa că sumele conținute în adeverință nu au fost acordate sub titlu de "spor" la salariu, sumele se văd a fi acordate în același temei ca și cel indicat pentru acordarea orelor și sumelor plătite în timpul nopții, iar acordarea acestora, în temeiul egal indicat de emitentul adeverinței, presupun o perioadă cu începere de la 01.1991, sporadic, până la 06.1999, inclusiv, deși acesta începând cu data de 01.05.1999 era deja înscris la pensie.

Prin urmare, se concluzionează că sporul pentru ore suplimentare nu se regăsește enumerat în anexa la OUG nr. 4/2005 și mai mult, în adeverință este menționat temeiul legal eronat al acordării sporului.

Față de cele de mai sus, apreciind că hotărârea atacată a fost dată cu aplicarea greșită a prevederilor legale care reglementează categoriile de sporuri salariale care pot fi valorificate la calcularea pensiilor stabilite anterior datei de 01.04.2001, dar și cu dispunerea valorificării unei adeverințe care încalcă una din condițiile esențiale stabilite în cap.VI la anexa OUG nr. 4/2005 (lipsa temeiului legal al acordării sau indicarea eronată a acestuia) recurenta pârâtă solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

Reclamantul Rad epus "întâmpinare" prin care solicită modificarea sentinței în sensul admiterii în totalitate a acțiunii sale. Se apreciază că în mod greșit valorificarea perioadei contributive mai, iunie 1999 nu s-a făcut începând cu data de 1.12.2005, mai ales că prin decizia din data de 23.06.2008 pârâta i-a recalculat drepturile de pensie prin luarea în calcul a acestei perioade.

La termenul din 5.02.2009 reclamantul a precizat în fața instanței că acest înscris intitulat "întâmpinare" este în realitate un recurs la hotărârea primei instanțe.

Recurenta pârâtă CJP Had epus și concluzii scrise.

Prin decizia civilă nr. 147/2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul cu numărul de mai sus a fost admis recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii H împotriva sentinței civile nr. 1321/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul cu același număr. A fost modificată în parte sentința atacată în sensul că a fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul R împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii A fost respins ca tardiv recursul declarat de reclamant împotriva aceleiași sentințe.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de recurs a reținut următoarele:

Potrivit art.4(2) din G nr.4/2005:

,Sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual, conform prevederilor art.2, sunt cele prezentate în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență."

În baza capitolului V din Anexa la nr.OUG4/2005 sunt "sporuri cu caracter permanent, în conformitate cu prevederile Legii nr.49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale:

- sporul de vechime;

- sporul pentru lucru în subteran, precum și pentru lucru pe platforme marine de foraj și extracție;

- indemnizația de zbor;

- sporul pentru condiții grele de muncă;

- sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal;

- sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare;

- alte sporuri cu caracter permanent prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale de muncă.

Mențiune: Aceste sporuri se utilizează la determinarea punctajului mediu anual atât pentru perioadele anterioare, cât și pentru cele ulterioare datei de 1 aprilie 1992, data intrării în vigoare a prevederilor Legii nr.49/1992".

Raportând dispozițiile legale anterior menționate la cuprinsul adeverinței nr.1031/12909/30.10.2007 emisă de H, se constată că aceasta nu poate fi valorificată la pensie pentru următoarele considerente:

În primul rând, aceasta cuprinde mențiunea de,ore și sume plătite în regim de ore suplimentare" și nu de spor pentru ore suplimentare sau de, spor pentru lucrul sistematic peste programul normal", așa cum prevăd dispozițiile nr.OUG4/2005 în anexă.

Apoi, din desfășurătorul ce cuprinde perioada anilor 1991-1999 se constată că, orele suplimentare" efectuate nu au avut caracter, permanent" și nu cuprind un procent la salariu, ci doar "sume".

Mai mult decât atât, temeiurile de drept invocate în adeverință nu au nicio legătură cu "orele suplimentare" acordate, art.50 alin.4 din Legea nr.3/1950, art.114 din Legea nr.10/1972, art.72 alin.2 din Legea nr.57/1974 făcând vorbire despre orele de noapte și spor sau ore de muncă realizate în timpul nopții și nu pot sta deci ca temei la acordarea altor "ore".

În aceste condiții la calculul pensiei nu pot fi valorificate "orele suplimentare", atâta vreme cât legea prevede a se valorifica "sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal" și acesta să aibă caracter permanent și nu sporadic.

Față de aceste aspecte, Curtea a admis recursul declarat de către pârâta Casa Județeană de Pensii H, a modificat hotărârea atacată și pe fond a dispus respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.

În privința recursului declarat de către reclamant, din oficiu instanța a invocat excepția tardivității depunerii cererii de recurs, cu privire la care reține următoarele:

Conform art. 301 Cod procedură civilă "termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.

Potrivit art. 103 alin.1 Cod procedură civilă "neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei."

Excepția tardivității este o excepție de procedură, fiind în strânsă legătură cu modul de desfășurare a judecății, peremptorie, pentru că odată admisă, are drept consecință respingerea cererii făcute cu nesocotirea termenului prescris de lege.

În speță, hotărârea instanței de fond a fost comunicată reclamantului - recurent de față la data de 28.11.2008 ( în acest sens dovada de primire depusă la dosar 58), iar recursul a fost depus la Curtea de APEL ALBA IULIA la data de 26.01.2009, purtând data "redactării" 24.01.2009, deci peste cele 15 zile legale, calculate conform cerințelor art. 101 Cod procedură civilă pe zile libere.

Față de această împrejurare, constatând, de asemenea că recurentul nu a făcut dovada existenței unei situații prevăzute de teza a doua a art. 103 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea, a respins ca tardiv recursul cu care a fost investită de către reclamant.

Admiterea acestei excepții face inutilă examinarea criticilor recurentului reclamant vizând fondul cauzei.

Împotriva acestei hotărâri a formulat contestație în anulare contestatorul R, solicitând admiterea contestației, casarea deciziei civile atacate și pe cale de consecință respingerea ca nefondat a recursului promovat de pârâtă și admiterea recursului contestatorului.

În expunerea de motive arată că instanța a omis, din greșeală, să cerceteze în mod temeinic motivele de modificare a sentinței civile pronunțate de Tribunalul Hunedoara, așa cum au fost expuse recurenta pârâtă.

Contestatorul arată că a depus întâmpinare la recursul pârâtei, pe care, la inițiativa instanței, a denumit-o recurs, dar instanța în mod nelegal a respins recursul ca fiind tardiv formulat.

Coroborând prevederile art. 316 cu cele ale art. 293 Cod procedură civilă, contestatorul apreciază că a obținut calitatea de corecurent prin aderarea la recursul declarat de Casa Județeană de Pensii

Instanța de recurs a desființat extrem de expeditiv argumentele instanței de fond, citând incomplet, trunchiat legile și documentele dosarului. În mod greșit nu a fost valorificată adeverința nr. 1031/12909/30.10.2009 eliberată de H referitoare la ore și sume plătite în regim de ore suplimentare.

Contestatorul apreciază că adeverința este riguroasă în sensul că timpul de lucru suplimentar i-a fost plătit similar orelor suplimentare, iar dispozițiile nr.OUG 4/2005 nu fac nicio referire la sporul pentru ore suplimentare. respective reprezintă un adaos salarial acordat conform prevederilor contractului colectiv de muncă, reprezentând un adaos cu caracter permanent și nu sporadic, așa cum susține instanța de recurs.

Dispozițiile Legii nr. 19/2000 referitoare la calculul punctajului mediu anual fac referire la salariul brut lunar, inclusiv sporurile și adaosurile, făr a se referi la caracterul lor permanent sau sporadic.

Contestația a fost întemeiată pe dispozițiile art. 318-320 Cod procedură civilă.

Deliberând asupra contestației în anulare funcție de textele legale incidente, Curtea reține următoarele:

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac, admisibilă numai în condițiile limitativ prevăzute de lege, respectiv art. 317 și 318 Cod procedură civilă.

Din modul de redactare al contestației de față, rezultă că a fost întemeiată pe dispozițiile art. 318 teza a II-a Cod procedură civilă, potrivit cărora hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când instanța a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Contestația în anulare prevăzută de art. 318 Cod procedură civilă este o contestație specială, care urmărește neregularitățile evidente privind actele de procedură și nu cele privitoare la problemele de fond, în ceea ce privește teza I și motivele de casare sau modificare puse în discuția instanței de recurs și asupra cărora aceasta nu s-a pronunțat, în ceea ce privește teza a II-

Pe cale de consecință, nu pot fi puse în discuție în contestația în anulare prevăzută de art. 318 teza a II-a Cod procedură civilă motivele de casare sau de modificare care au format obiect de preocupare pentru instanța de recurs, chiar dacă soluția pronunțată ar fi rezultatul unei greșite aprecieri a probelor sau unei încălcări a legii, deoarece contestația în anulare nu constituie un mijloc de reformare a hotărârii date în recurs, ci de retractare, admisibilă numai pentru motivele limitativ prevăzute de lege.

Contestatorul este nemulțumit că prin decizia atacată a fost admis recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii H, fiind modificată în parte sentința civilă nr. 1321/2008 a Tribunalului Hunedoara în sensul respingerii acțiunii sale în calitate de reclamant, în timp ce recursul declarat de către acesta a fost respins ca tardiv.

Recursul declarat de reclamant fiind respins ca tardiv, în mod corect instanța de fond nu a mai procedat la analiza susținerilor recurentului. Contrar susținerilor sale, instanța de recurs a analizat și s-a pronunțat asupra tuturor motivelor de modificare invocate de recurenta Casa Județeană de Pensii

În consecință, reținând că în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 318 Cod procedură civilă, Curtea va respinge prezenta contestație în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge contestația în anulare formulată de contestatorul R împotriva deciziei civile nr. 147/2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA în dosar nr- în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 29.10.2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

Judecător,

-

Grefier,

Red. CV, Tehnored. IM-4 ex-08.12.2009

Jud.rec.--,

Președinte:Nicoleta Vesa
Judecători:Nicoleta Vesa, Monica Maria Cismaru, Victor

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1094/2009. Curtea de Apel Alba Iulia