Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1101/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.1101
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 22.10.2009
PREȘEDINTE: Benone Fuică
JUDECĂTOR 2: Neagu Mihaela
JUDECĂTOR 3: Alina Savin
GREFIER-- -
-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de recurenta-intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, împotriva sentinței civile nr.393/8.05.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- în contradictoriu cu contestatorii, G, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimații-contestatori, G, av., lipsă fiind recurenta Casa Județeană de Pensii
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Apărătorul contestatorilor depune la dosar 7 chitanțe prin care face dovada achitării onorarariului de avocat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul contestatorilor arată că în mod corect, prima instanță a apreciat că recurenta a încălcat prev.art.7 din OUG nr.4/2005, și anume că, nu a procedat la emiterea deciziilor de pensie contestatorilor, refuzând să ia în considerare cererile acestora.
Menționează că hotărârea primei instanțe este temeinică, recurenta fiind obligată să emită decizie pentru fiecare contestator, având în vedere adeverințele emise SC SA
Solicită respingerea recursului și obligarea recurentei la emiterea deciziilor de pensie.
Solicită cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în pronunțare asupra recursului declarat.
CURTEA:
Asupra recursului privind conflictul de asigurări sociale de față;
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr.2849/113/6.11.2008 2009 reclamanții, G, și au chemat în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii pentru a fi obligată să le achite drepturile de pensie, determinate de punctajul mediu anual recalculat, conform adeverințelor eliberate de SC SA B, fostul angajator al reclamanților.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că au fost angajați ai SC SA B, că în prezent sunt pensionari și că în anii 2005-2006 li s-au recalculat drepturile de pensie conform nr.OUG4/2005.
Întrucât la calcularea pensiilor nu au fost avute în vedere decât veniturile înscrise în carnetul de muncă, în termen de 3 ani de la data de 1.12.2005 au prezentat pârâtei adeverințe eliberate de angajator privind cuantumul câștigurilor salariale realizate în perioada anilor 1970-2000 și care au reprezentat baza de calcul a contribuției de asigurări sociale.
Reclamanții au susținut că nu au primit răspuns la cererile de recalculare formulate în baza acestor adeverințe, motiv pentru care au promovat prezenta acțiune.
În dovedirea celor susținute au depus deciziile de recalculare a pensiei emise anterior, copie de pe adeverințele eliberate de SC SA B și practică judiciară.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care s-a apărat arătând că pentru reclamantele, G, și s-au emis decizii de pensie în perioada anilor 2003-2006, avându-se în vedere adeverințele emise de angajator, și că deși aveau posibilitatea să conteste aceste decizii reclamantele nu au făcut-o în termen legal, astfel că cererea este tardiv introdusă.
În ce îl privește pe reclamantul, a susținut că cererea este nefondată deoarece prin adresa nr.25545/31.10.2008 i s-a răspuns că la recalcularea pensiei nu pot fi valorificate câștigurile atestate prin adeverința eliberată de angajator, întrucât fac parte din categoria veniturilor pe care nr.OUG4/2005 le exclude de la recalculare.
La primul termen de judecată reclamanții, prin apărător, au arătat că nu contestă ultima decizie de pensie, ci răspunsurile primite din partea pârâtei la cererea lor.
Această precizare au formulat-o și în scris, la data de 26.01.2009, menționând în plus că cererea este întemeiată pe dispozițiile art.7 alin.3 din nr.OUG4/2005 și pe principiul contributivității prevăzut de Legea nr.19/2000.
În ședința publică din aceeași dată au mai precizat că obiectul acțiunii îl constituie obligarea pârâtei la emiterea de decizii de pensionare având în vedere adeverințele depuse.
Față de cele invocate pârâta a depus întâmpinare și completări arătând, în raport de adeverințele prezentate de fiecare reclamant, că nu a putut lua în calcul veniturile menționate în ele deoarece nu se încadrează în categoria sporurilor, indemnizațiilor și majorărilor de retribuții prevăzute de nr.OUG4/2005 ca făcând parte din baza de calcul a pensiilor, ci, dimpotrivă, sunt excluse în mod expres prin punctul VI din anexa la acest act normativ.
Drept dovadă pârâta a depus precizări primite din partea SC SA B și practică judiciară.
Prin Sentința Civilă nr. 393/2009 Tribunalul Brăila a admis acțiunea formulată de reclamanți și a obligat-o pe pârâtă să emită decizie pentru fiecare reclamant având în vedere adeverințele emise de SC SA B, respectiv: pentru reclamanta adeverința nr.57/18.01.2005, pentru reclamanta adeverința nr.1365/10.09.2008, pentru reclamanta adeverința nr.2495/7.11.2006, pentru reclamanta G adeverința nr.241/22.02.2005, pentru reclamanta adeverința nr.1364/10.09.2008, pentru reclamanta adeverința nr.1824/1.10.2002 și pentru reclamantul adeverința nr.94/25.01.2005.
A obligat-o pe pârâtă să plătească fiecărui reclamant câte 220 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
În motivare instanța reține că reclamanții, G, și au calitatea de pensionari și în baza dispozițiilor nr.OUG4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, s-au adresat pârâtei cu cerere prin care au solicitat recalcularea drepturilor de pensie ținându-se seama de veniturile cu caracter permanent pe care le-au realizat și care au fost menționate în adeverințele emise de fostul angajator.
În acest scop au invocat și prezentat adeverințele eliberate de SC SA B, respectiv pentru reclamanta adeverința nr.57/18.01.2005, pentru reclamanta adeverința nr.1365/10.09.2008, pentru reclamanta adeverința nr.2495/7.11.2006, pentru reclamanta G adeverința nr.241/22.02.2005, pentru reclamanta adeverința nr.1364/10.09.2008, pentru reclamanta adeverința nr.1824/1.10.2002 și pentru reclamantul adeverința nr.94/25.01.2005.
Potrivit art.7 din nr.OUG4/2005, punctajul mediu anual determinat prin recalcularea prevăzută de ordonanță, precum și cuantumul pensiei cuvenit se stabilește prin decizie a casei teritoriale de pensii.
Pârâta nu s-a conformat acestor prevederi, în sensul că, deși examinat adeverințele menționate, nu a emis decizie prin care să soluționeze cererea de recalculare a pensiei, ci a transmis reclamanților că veniturile atestate prin aceste adeverințe nu fac parte dintre cele care pot conduce la recalcularea drepturilor de pensie.
Față de această împrejurare se constată că, neprocedând conform dispozițiilor art.7 din nr.OUG4/2005, pârâta i-a privat pe reclamanți de posibilitatea legală de a contesta pe cale judecătorească cuantumul pensiei și celelalte drepturi ce le-ar putea fi lezate prin neluarea în calcul a datelor înscrise în adeverințe.
Pentru considerentele expuse instanța a admis acțiunea așa cum a fost precizată și a obligat-o pe pârâtă să emită decizie pentru fiecare dintre reclamanți ținând seama de adeverințele depuse de aceștia, în sensul de a stabili dacă cererea de recalculare a pensiei în raport de veniturile atestate este fondată.
Totodată, în temeiul art.274 Cod procedură civilă, pârâta a fost obligată să plătească fiecărui reclamant cheltuielile de judecată constând în onorariul avocatului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de Pensii
În motivare a arătat că nu poate lua în calcul adeverințele depuse de reclamanți, întrucât acestea nu modifică punctajul mediu anual și de aceea nu au fost motive pentru emiterea unor noi decizii de recalculare a pensiei, neexistând un temei legal în acest sens.
Consideră nefondată aprecierea instanței de fond că nu s-au respectat dispozițiile art. 7 din OUG 4/2005, întrucât cererile reclamanților au fost analizate și li s-a răspuns prin adrese cu motivarea în fapt și drept care sunt motivele pentru care aceste venituri nu pot fi luate în calcul.
Aceste răspunsuri puteau fi atacate în instanță, iar reclamanții chiar le-au contestat, ca urmare nu se pune problema încălcării dreptului legal de a contesta pe cale judecătorească cuantumul pensiei.
Consideră lipsit de temei legal obligarea instituției de a emite decizii de respingere a cererilor formulate.
Prin întâmpinarea depusă intimații au solicitat respingerea recursului și menținerea hotărârii în sensul obligării Casei Județene de Pensii la recalcularea pensiei în funcție de veniturile cu care au contribuit la pensie, venituri prevăzute în adeverințele emisă de SC SA
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, dar și a celor de ordine publică conf.art.304 pr.civ. instanța de recurs constată următoarele:
Reclamanții, prin cererea de chemare în judecată, au investit instanța de judecată cu soluționarea cererii de recalculare a pensiei cu luarea în calcul a adeverințelor emise de angajatorul SC SA Prin sentința pronunțată instanța de fond a obligat-o pe pârâtă să emită decizii având în vedere adeverințele precizate, în sensul de a stabili dacă cererea de recalculare a pensiei în raport de veniturile atestate este fondată, apreciind că prin neemiterea deciziilor pârâta îi privează pe reclamanți de posibilitatea legală de a contesta pe cale judecătorească cuantumul pensiei.
Ca urmare instanța de fond nu a analizat fondul problemei, respectiv dacă veniturile obținute în acord global pot fi luate în calcul la stabilirea punctajului, oprindu-se asupra unei probleme de formă, în sensul că răspunsul dat da Casa Județeană de Pensii nu poartă denumirea de "decizie".
Chiar dacă răspunsul dat de pârâta Casa Județeană de Pensii nu a fost sub forma unei decizii, aceasta a răspuns reclamanților că adeverințele depuse nu poate duce la recalcularea pensiei, exprimând astfel clar punctul său de vedere.
Ca urmare, obligarea instituției de a emite practic decizii de respingere a cererilor formulate este excesivă, iar instanța de fond ar fi trebuit să răspundă întocmai la petitul acțiunii și să stabilească dacă Casa Județeană de Pensii B a interpretat corect sau nu legea, respectiv dacă adeverințele depuse pot fi luate în calcul la stabilirea punctajului fiecărui asigurat.
Nu se poate reține nici că răspunsurile date reclamanților nu puteau fi atacate în instanță, întrucât reclamanții chiar le-au contestat, ca urmare nu se pune problema încălcării dreptului legal de a contesta pe cale judecătorească cuantumul pensiei.
În consecință, în baza art. 312 Cod de procedură civilă, instanța va admite recursul, va casa sentința recurată și va trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în Calea nr.19, împotriva sentinței civile nr.393/8.05.2009 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Casează sentința civilă nr.393/2009 a Tribunalului Brăila și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 22.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
Grefier
Red./12.11.2009
Dact./4 ex/16.11.2009
FOND: -
Asis.jud.-
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Neagu Mihaela, Alina Savin
