Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 116/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.116
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 25.02.2008
PREȘEDINTE: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 2: Benone Fuică
JUDECĂTOR 3: Ion Ioneci
GREFIER-- -
-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în B, Calea nr.19 împotriva sentinței civile nr.766/12.12.2007 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr- în contradictoriu cu contestatoarea- intimată, domiciliată în B, Calea nr.62, bloc D,.57, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal au răspuns pentru recurentă consilier juridic, cu delegație la dosar și contestatoarea intimată personal.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care invederează că s-a mai depus la dosar un exemplar al motivelor de recurs și întâmpinare în 2 exemplare, după care:
Se comunică un exemplar al întâmpinării reprezentantului recurentei care nu solicită acordarea unui termen pentru a lua la cunoștință.
Intimata declară că nu dorește să-și angajeze apărător.
Nemaifiind cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului pentru motivele arătate în cererea de recurs și respingerea acțiunii formulate.
Intimata arată în combaterea motivelor de recurs că în mod nelegal recurenta nu a luat în considerare adeverința nr.1842/24.06.1997 eliberată de nerecunoscându-i perioadele 28.06.1977-1.12.1981 când a lucrat ca preparator conserve și 1.12.1981-1.06.1990 când a fost încadrată ca lucrător comercial și de care beneficiază de grupa a II-a de muncă.
Solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii de fond.
C RTEA:
Asupra recursului civil de față.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr.2797/113 din 24.09.2007 la Tribunalul Brăila contestatoarea a formulat contestație împotriva deciziei de pensie nr.6223 din 28.06.2007 emisă de Casa Județeană de Pensii B solicitând admiterea contestației, anularea deciziei menționate și emiterea unei noi decizii în raport cu adeverința nr.1842/24.06.1997 eliberată de SC SA din comuna județul
În motivarea contestației s-a arătat că intimata i-a emis decizia de pensie nr.6223 din 9.03.2007 prin care nu i-a luat în calcul adeverința nr.1842 din 24.06.1997 eliberată de SC SA referitor la perioadele lucrate în grupa a II-a de muncă.
Ulterior a arătat contestatoarea intimata emite decizia nr.6223/28.06.1997 care înlocuiește decizia din 9.03.2007 neluându-i în calcul această perioadă.
Prin întâmpinare intimata a solicitat respingerea contestației ca nefondată și menținerea deciziei nr.6223/28.06.2007.
Prin întâmpinare intimata a susținut că, contestatoarea prin cererea înregistrată sub nr.70247/25.01.2007 a solicitat înscrierea la pensie anticipată parțial anexând ca documente: buletin de identitate, carnet de muncă seria - nr.-, adeverința de stagiu nr.-/22.01.2007, adeverința nr.2133/30.08.2006 și adeverința nr.1842/24.06.2007.
A mai arătat că potrivit art.50 al.1 din Legea 19/2000 modificată și completată, pot solicita înscrierea la pensie anticipată parțială cu reducerea vârstei standard de pensionare cu cel mult 5 ani, asigurații care au realizat stagiul complet de cotizare sau l-au depășit cu până la 10 ani.
Fiind născută la data de 21.10.1952, potrivit anexei 9 din Ordinul 340/2001 vârsta standard de pensionare în cazul contestatoarei este de 59 ani și 3 luni iar stagiul complet necesar pentru a solicita pensie anticipată parțială este de 28 ani și 6 luni, din documentele depuse la dosarul de pensie, rezultând că aceasta a realizat un stagiu de 26 ani 8 luni 5 zile condiții normale.
În baza actelor depuse, Casa Județeană de Pensii Bae mis decizia de respingere nr.R 6223/9.03.2007 motivat de faptul că contestatoarea nu îndeplinește condițiile prevăzute de art.50 din Legea 19/2000, în sensul că nu îndeplinește condițiile privind stagiul complet de cotizare.
Ulterior, a arătat intimata Casa Județeană de Pensii Bae mis decizia nr.R 6223/28.06.2007 prin care a revizuit stagiul de cotizare realizat în grupa a II-a de muncă.
A arătat că adeverința nr.1842/24.06.1997 nu a putut fi valorificată la stagiul de cotizare realizat în grupa a II-a de muncă motivat de următoarele:
-art.11 din Decretul -Lege 92/1976 prevede ca adeverințele pe baza cărora se pot completa înscrisurile din carnetul de muncă trebuie să cuprindă în mod obligatoriu și temeiul legal, în prezenta speță fiind vorba de temeiul legal în baza căruia s-a făcut încadrarea în grupa a II-a de muncă;
-adeverința mai sus arătatĂ a fost eliberată în data de 24.06.1997, atunci când încadrarea în grupe superioare de muncă se făcea pe baza dispozițiilor Ordinului nr.50/1990 în forma republicată la 31.08.1994 ca urmare a avizelor ulterioare și că, având în vedere faptul că în adeverința nr.1842/24.06.1997 se prevede în mod expres ca încadrarea în grupa a Ii-a de muncă a doamnei s-a făcut pe baza dispozițiilor Ordinului 50/1990 forma inițială, aceasta nu a putut fi valorificată, neavând înscris corect temeiul legal de încadrare.
Mai mult decât atât, a mai arătat intimata între forma inițială a Ordinului 50/1990 și forma sa republicată există deosebiri majore, inclusiv în ceea ce privește anexele I și II care prevăd lista locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale încadrate în grupele superioare de muncă.
În perioada 1.12.1981-1.06.1990 contestatoarea a îndeplinit funcția de lucrător comercial, funcție care nu este prevăzută de Ordinul 50/1990 republicat în anul 1994 a arătat intimata.
Prin urmare, în atare condiții a arătat intimata adeverința nr.1842/24.06.1997 în mod corect nu a putut fi valorificată la stabilirea drepturilor de pensie.
Prin sentința civilă nr.766 din 12.12.2007 s-a admis contestația s-a anulat decizia nr.R-6223 din 28.06.2007 și a obligat-o pe intimata Casa Județeană de Pensii B să stabilească drepturile de pensie pentru contestatoarea și în raport de adeverința nr.1842 din 24.06.2007 emisă de SC SA.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin decizia nr. R-6223/28.06.2007 privind acordarea pensiei conform Legii 19/2000 parțială anticipată, ca urmare a examinării actelor din dosarul de pensionare înregistrat la nr.70247/25.01.2007 s-a respins cererea de pensionare a solicitantului. S-a reținut că stagiul complet de cotizare conform Legii 19/2000 era de 28 ani și 6 luni, totalul stagiului de cotizare realizat fiind de 26 ani, 8 luni și 5 zile în condiții normale. S-a menționat că se respinge cererea de înscriere la pensia anticipată parțială deoarece nu sunt îndeplinite prevederile art.50 din Legea 19/2000 în sensul că are stagiul de cotizare mai mic decât stagiul complet și are vârsta cu cel mult 5 ani mai mică decât vârsta standard iar conform art.50(1) perioadele asimilate nu se au în vedere la stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parțiale.
S-a mai reținut de instanța de fond că potrivit adeverinței nr.1842/24.06.1997 eliberată de SC SA contestatoarea a fost salariată la această societate în aceleași condiții cu preparatorii de conserve. Consiliul managerial a hotărât că a lucrat în grupa a II-a de muncă, conform Ordinului 50/1990 completat cu scrisorile 5711 și 12794/1991 al după cum urmează: 28.06.1977 până la 1.12.1981 în procent de 100% și de la 1.12.1981 până la 1.06.1990 în procent de 70%.
Potrivit art.2 din Ordinul 50/1990 în grupa II de muncă se încadrează locurile de muncă, activitățile, categoriile profesionale cuprinse în anexa 2 iar conform pct.195 din anexa 2 din Ordinul 50/1990 completat cu avizele date ulterior, beneficiază de încadrare în grupa a II-a de muncă preparatorii de conserve de legume, fructe și de conserve mixte. Art.3 din Ordinul 50/1990 prevede că beneficiază de încadrare în grupele I și II de muncă și alte categorii de personal care lucrează efectiv la locurile de muncă și activitățile prevăzute în anexele 1 și 2, iar potrivit art. 6 nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective.
Conform art.11 al.2 din Decretul 92/1976 actele pe baza cărora se fac înscrieri în carnetul de muncă privind activitatea desfășurată trebuie să cuprindă menționarea temeiurilor legale pe baza cărora a avut loc încadrarea. Instanța de fond a constatat că adeverința nr.1842/24.06.1997 are înscris temeiul legal pe baza căruia s-a făcut încadrarea, respectiv Ordinul 50/1990 completat cu scrisorile 5711 și 12794/1991 al, temei valabil la data desfășurării activității care se încadrează în grupa II de muncă, neavând relevanță data eliberării adeverinței, astfel că a apreciat ca nefondate susținerile intimatei în acest sens.
Din copia carnetului de muncă seria, nr.- a mai reținut instanța de fond reiese că în perioada 28.06.1977-1.12.1981 a lucrat în funcția de preparator de conserve, activitate care se încadrează în pct.195 din anexa 2 Ordinului 50/1990 completat cu avizele emise ulterior. În perioada 1.12.1981-1.06.1990 contestatoarea a fost lucrător comercial, activitate care nu se regăsește în anexa 2, dar având în vedere mențiunile din adeverință că a lucrat în aceleași condiții cu preparatorii de conserve, consiliul managerial hotărând că și în această perioadă a lucrat în grupa II de muncă și Actele pe baza cărora se fac înscrieri în carnet, privind activitatea desfășurată, vor cuprinde: denumirea unității și perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere și de încetare a raportului de muncă, precum și precizarea modului de încadrare - pe durată nedeterminată sau determinată, prin transfer în interesul serviciului sau la cerere -, în toate cazurile cu menționarea temeiurilor legale pe baza cărora a avut loc încadrareaață de dispozițiile legale mai sus reținute, instanța de fond a constatat că și pentru această perioadă contestatoarea beneficiază de încadrarea în grupa II de muncă.
În atare condiții instanța de fond a apreciat că în mod nelegal nu a fost luată în considerare adeverința nr.1842/24.06.1997 la stabilirea drepturilor de pensie cuvenite contestatoarei, astfel că s-a constatat că decizia nr. R-6223/28.06.2007 a Casei Județene de Pensii B este nelegală și netemeinică.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B considerând-o netemeinică și nelegală.
În motivarea recursului declarat a arătat că în mod eronat a considerat că adeverința nr.1842/24.06.2007 poate fi valorificată la stagiul de cotizare realizat în grupa a II-
A arătat că potrivit art.11 din Decretul-Lege nr.92/1976, adeverințele pe baza cărora se pot completa înscrisurile din carnetul de muncă trebuie să cuprindă în mod obligatoriu și temeiul legal, în prezența speță fiind vorba de temeiul legal în baza căruia s-a făcut încadrarea în grupa a II-a de muncă.
Adeverința mai sus menționată, a mai susținut recurenta-intimată a fost eliberată în data de 24.06.1997, atunci când încadrarea pe grupe superioare de muncă se făcea pe baza dispozițiilor Ordinului nr.50/1990 în forma republicată la 31.08.1994 ca urmare a avizelor ulterioare.
Având în vedere că în adeverința nr.1842/24.06.1997, se prevede în mod expres ca încadrarea în grupa a II-a de muncă a contestatoarei s-a făcut pe baza dispozițiilor Ordinului 50/1990 forma inițială, aceasta nu a putut fi valorificată, neavând înscris corect temeiul legal de încadrare, a susținut recurenta.
Mai mult decât atât, a arătat recurenta între forma inițială a Ordinului 50/1990 și forma sa republicată există deosebiri majore, inclusiv în ceea ce privește anexa I și II care prevăd lista locurilor de muncă, activităților și categoriilor profesionale încadrate în grupele superioare.
În perioada 1.12.1981-1.06.1990 contestatoarea a îndeplinit funcția de lucrător comercial, funcție care nu este prevăzută în Ordinul 50/1990 republicat în anul 1994.
În drept și-a întemeiat recursul pe disp.art.304 pct.9 pr.civ.
Prin întâmpinarea depusă contestatoarea intimată a solicitat respingerea ca nefondat a recursului declarat de intimata Casa Județeană de Pensii
A susținut că SC SA prin adeverința nr.1842 din 24.06.1997 s-a stabilit că a lucrat în grupa a II-a de muncă conform Ordinului nr.50/1990 în perioada 28.06.1977-1.06.1990.
A mai arătat că eliberarea adeverinței s-a făcut cu respectarea disp.art.2, art.3, art.6, pct.19 din anexa nr.2 la Ordinul 50/1990.
De asemenea adeverința nr.1842/24.06.1997 are înscris termenul legal în baza căruia s-a făcut încadrarea în grupa a Ii-a de muncă a mai susținut intimata-contestatoare.
Analizând hotărârea instanței de fond în raport de probele dosarului, de dispozițiile legale aplicabile cauzei, de criticile formulate de recurentă cât și de disp.art.304 și art.3041pr.civ.curtea constată că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică astfel că recursul declarat este nefondat pentru următoarele considerente:
Așa după cum a reținut și instanța de fond emiterea adeverinței nr.1842 din 24.06.1997 prin care s-a stabilit că contestatoarea a lucrat în perioada 28.06.1997-1.12.1981 ( cu procent de 100%) și în perioada 1.12.1981-1.06.1990( în procent de 70%) în grupa a II-a de muncă s-a făcut în baza Ordinului 50/1990.
Potrivit ar.6 din Ordinul nr.50/1990 nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerile unităților împreună cu sindicatele din unități în funcție de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea salariații respectivi, deci acesta este atributul acestor organe.
În atare condiții susținerea recurentei intimate că această adeverință nu poate fi luată în considerare nu poate fi primită din moment ce nominalizarea persoanelor ce se încadrează în această grupă a fost făcută de organele legal abilitate- conducerea societății împreună cu sindicatul.
În adeverință este menționat temeiul legal de încadrare a activității desfășurate de reclamantă în grupa a II-a de muncă pentru perioada lucrată la SC SA și anume Ordinul nr.50/1990 completat cu scrisorile nr.5711 și 12791/1991 ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
Deci instanța de fond a reținut corect că în mod nelegal adeverința mai sus menționată nu a fost luată în considerare la stabilirea drepturilor de pensie cuvenite contestatoarei.
Având în vedere cele menționate mai sus curtea apreciază că criticile formulate nu sunt întemeiate neîncadrându-se în art.304 pct.9 pr.civ. și nefiind motive de aplicare a disp.art.3041pr.civ. urmează ca în baza art.312 al.1 pr.civ., să se respingă ca nefondat recursul declarat de intimată împotriva sentinței civile nr.766/2007.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B, cu sediul în B, Calea nr.19 împotriva sentinței civile nr.766/12.12.2007 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25.02.2008.
PREȘEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
Grefier
Red.
Dact.
2 ex/14.04.2008
FOND: -
Președinte:Virginia FilipescuJudecători:Virginia Filipescu, Benone Fuică, Ion Ioneci
