Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1173/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - contestație dec. de pensionare -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA NR. 1173
Ședința publică din 13 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Bratu Ileana
JUDECĂTOR 2: Mitrea Muntean Daniela
JUDECĂTOR 3: Sas
Grefier
Pe rol se află judecarea recursului declarat de Casa Județeană de Pensii B, cu domiciliul în municipiul B, Calea Națională nr. 85, împotriva sentinței nr. 669 din 20 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă - în dosarul nr-
La apelul nominal s-a prezentat contestatorul-intimat G, lipsă fiind reprezentantul recurentei.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța constatând recursul în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.
Contestatorul-intimat a cerut respingerea recursului ca nefondat. A invocat decizia 54 din 4 iunie 2007 a, sens în care a depus copia acesteia.
Declarându-se dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Botoșani sub nr. 1831/40 din 21 aprilie 2009 contestatorul Gaf ormulat în contradictoriu cu intimata Casa Județeană de Pensii B, contestație împotriva deciziei nr.- din 26 martie 2009 emisă de intimată.
În fapt, contestatorul a arătat că este beneficiar al unei pensii anticipate, acordată de intimată prin decizia nr.- din 9.10.2008. Totodată că, după pensionare, a avut calitatea de consilier în cadrul Consiliului comunei Mihălășeni, jud. B, realizând veniturile aferente acestei funcții elective.
Prin decizia nr. -/26.03.2009, mai arată contestatorul, i s-a imputat suma de 3813 lei, reprezentând cuantumul pensiei încasate pentru perioada 20.07.2008 - 31.12.2008, fiind obligat să o restituie.
Contestatorul apreciază că această decizie este netemeinică și nelegală, aspect confirmat de decizia nr.54/04.06.2007 a ICCJ - Secțiile Unite care, admițând recursul în interesul legii, a stabilit că art.92 alin.1 lit.b din Lega nr.19/2000 se interpretează în sensul că " persoanele alese în funcții de consilieri locali pot cumula pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parțială, cu indemnizația prev. de dispozițiile art.34 din Legea nr.393/2004".
În drept, contestatorul a invocat dispozițiile art.87 din Legea nr.19/2000.
Intimata Casa Județeană de Pensii Bad epus întâmpinare la contestație, solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată.
În apărare, intimata a arătat că, întrucât contestatorul este beneficiar al unei pensii anticipate, nu poate cumula acest drept de asigurări sociale cu vreo altă activitate dintre cele cuprinse de art.5 din Legea nr.19/2000, astfel cum rezultă din art.92 alin.1 lit.b din aceeași lege.
Drept urmare, pentru perioada în care și- desfășurat activitatea în funcția de consilier local, acesta a creat un prejudiciu de 3813 lei bugetului asigurărilor sociale de stat, motiv pentru care în baza art.187 din Legea nr.19/2000, intimata trecut la recuperarea prejudiciului.
Prin sentința civilă nr. 669 din 20 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr- a fost admisă contestația și anulată decizia nr. - din 26 martie 2009, emisă de intimata Casa Județeană de Pensii
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
Se poate constata, că indemnizația de ședință pentru consilieri reprezintă remunerație ocazională, în cuantum redus, ce nu poate asigura beneficiarului mijloace se subzistență și nu poate constitui pentru consilier o alternativă la desfășurarea unei alte activități profesionale remunerate sau la beneficiul unei pensii - spre deosebire de indemnizațiile lunare stabilite pentru primari sau președinții consiliilor județene.
Drept urmare, tribunalul apreciat că dispozițiile art.92 alin,1 lit.b din Legea nr.19/2000trebuie interpretate în sensul că nu permit cumulul pensiei anticipate și al pensiei anticipate parțiale cu venituri lunare permanente, or indemnizația de ședință în discuție nu poate fi considerată ca având acest caracter.
De astfel, în același sens, prin deciziile pronunțate în recursuri în interesul legii, nr. LIV și nr.L V din 05.06.2007, ÎCCJ - Secțiile Unite a stabilit că art.92 alin.1 lit.b din Legea nr.19/2000 se interpretează în sensul că " persoanele alese în funcții de consilieri locali pot cumula pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parțială cu indemnizația prevăzută de dispozițiile art.34 din Legea nr.393/2004, cu modificările și completările ulterioare".
Este de observat că potrivit art.329 alin.3 Cod procedură civilă " dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe", astfel încât interpretarea dată art.92 alin.1 lit.b din Legea nr.19/2000 de către ÎCCJ se impune și în prezenta cauză, în mod unitar pentru perioada de constituire a debitului ( respectiv 17.06.2008 - 30.11.2008), întrucât aceasta cât și analiza situației concrete a contestatorului au loc după pronunțarea deciziei în interesul legii.
Așa cum prevede art. 92 alin. 1 lit.b) plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care: beneficiarul unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1) pct. I și II;
Articolul 5 alin. 1 pct. II din Legea 19/2000 arată că în sistemul public sunt asigurate obligatoriu persoanele care-și desfășoară activitatea în funcțiile elective pe durata mandatului.
Deci pentru a fi incidente disp. art.94 din Legea 19/2000 ar trebui ca numitul să obțină venituri dintr-o activitate profesională.
Însă activitatea de consilier local nu este o activitate profesională în sensul acestei dispoziții legale.
Astfel persoana ce ocupă o asemenea funcție electivă nu încheie un contract de muncă iar relațiile dintre consilier și consiliul local nu sunt specifice raporturilor dintre un angajator și un salariat.
Indemnizația pe care o primește un consilier local este o renumerație ocazională și nepermanentă în sensul art. 34 din Legea 393/2004 și poate fi acordată numai în măsura în care persoana în cauză participă la ședințe.
Atâta timp cât nu a obținut un venit profesional în sensul art. 94 din Legea 19/2000 rezultă că putea să beneficieze și de plata pensiei anticipate.
În același sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiției prin decizia în recurs în interesul legii nr. 54 din 04 iunie 2007 publicată în Monitorul oficial 138 din 22 februarie 2008.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs intimata Casa Județeană de Pensii B, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, motivat de faptul că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 94 din Legea nr. 19/2000, în sensul că reclamantul nu poate cumula pensia cu veniturile de care beneficiază în calitate de consilier local, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 92 al. 1 lit. b din Legea 19/2000.
A arătat recurenta că pentru indemnizațiile primite de aceste persoane se datorează contribuții de asigurări sociale, perioadele respective constituind stagii de cotizare.
În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
Intimatul, legal citat nu a formulat întâmpinare.
Examinând actele și lucrările dosarului asupra cererii de recurs, instanța reține următoarele:
Prin decizia nr. - din 26.03.2009 intimata recurentă Casa Județeană de Pensii Bad ispus recuperarea drepturilor de pensie achitate către reclamant în cuantum de 3813 lei, motivat de faptul că a cumulat pensia anticipată cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională.
Potrivit dispozițiilor art. 94 alin. 1 lit. a - f din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective: copiii rămași orfani de ambii părinți, pe perioada școlarizării, nevăzători, pensionarii pentru limită de vârstă, pensionari de invaliditate de gradul III, beneficiarii unei pensii anticipate sau ai unei pensii anticipate parțiale care exercită funcția de consilier local sau județean, pensionarii de invaliditate care exercită funcția de consilier local sau județean. Dispozițiile art. 94 al. 1 lit. e și f sunt reproduse astfel cum au fost introduse prin Legea nr. 209/2008.
Articolul 34 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali stabilește că pentru participarea la lucrările consiliului și ale comisiilor de specialitate, consilierii au dreptul la o indemnizație de ședință.
Potrivit aceluiași act normativ numărul maxim de ședințe pentru care se acordă indemnizația este de o ședință de consiliu și 1-2 ședințe de comisii de specialitate pe lună (art. 34 alin. 3 din Legea nr. 393/2004).
Așa cum în mod corect a reținut prima instanță această indemnizație nu are un caracter permanent, este o remunerație ocazională neputând fi asimilat cu un venit realizat dintr-o activitate profesională.
De altfel, consilierii locali își exercită drepturile și își îndeplinesc îndatoririle pe întreaga durată a mandatului pentru care au fost aleși, în puterea acestui mandat, neputându-se reține că prestează o activitate profesională în înțelesul dispozițiilor art. 94 alin. 1 din Legea nr. 19/2000.
În același sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție care prin decizia nr. 16 din 18.02.2008 a reținut că natura juridică a indemnizației de ședință la care au dreptul consilierii locali pentru participarea la lucrările consiliului și ale comisiilor de specialitate nu justifică încadrarea ei într-o remunerație sau alt venit cu caracter permanent susceptibil de a se constitui în cumul împreună cu pensia.
Astfel, reține Curtea că, indemnizația de care beneficiază contestatorul intimat nu este decât o remunerație ocazională și nepermanentă și care prin cuantumul ei nu poate fi asemănătoare sumelor de bani asimilabile unui venit, neavând o semnificație de natură a determina suspendarea plății pensiei sau cumulul acesteia.
Prin decizia nr. 54/4.06.2007 Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că persoanele alese în funcții de consilieri locali pot cumula pensia anticipată, respectiv pensia anticipată parțială, cu indemnizația prevăzută de dispozițiile art. 34 din Legea nr. 393/2004.
Această decizie este obligatorie pentru instanță, așa cum impune art. 329 al. 3 Cod procedură civilă.
Față de aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă și al dispozițiilor legale mai sus arătate urmează ca instanța să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de Casa Județeană de Pensii B, împotriva sentinței nr. 669 din 20 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția civilă - în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 octombrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond
Tehnored.
Ex. 2/23.10.2009
Președinte:Bratu IleanaJudecători:Bratu Ileana, Mitrea Muntean Daniela, Sas
