Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1176/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.1176/
Ședința publică din 27 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Virginia Filipescu
JUDECĂTOR 2: Benone Fuică
JUDECĂTOR 3: Alina Savin
Grefier - - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza privind judecarea recursului declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII V, cu sediul în Focșani,- bis, jud.V împotriva sentinței civile nr.368/19.05.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- în contradictoriu cu contestatorul G, cauza având ca obiect contestație decizie de pensionare.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 19.10.2009 care s-au consemnat în încheierea de ședință din aceeași zi când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea în cauză la data de 21.10.2009 și apoi la data de 27.10.2009.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, înregistrat la Curtea de Apel Galați sub nr-.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele.
Prin sentința civilă nr. 368/19.05.2009 Tribunalul Vranceaa respins ca neîntemeiată excepția necompetenței materiale invocată de pârâtă, a admis contestația formulată de reclamantul G și a anulat în parte decizia -/24.04.2009, constatând că data pensionării reclamantei este 7 aprilie 2009 și obligând pe pârâta Casa Județeană de Pensii V să recalculeze drepturile de pensie în raport de venitul brut prevăzut în adeverința nr.1744/VI/14 din 10.04.2009
eliberată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea și să acorde pensie începând cu 7.04.2009.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la nr- la Tribunalul Vrancea reclamantul Gac hemat în judecată Casa Județeană de Pensii contestând Decizia nr.135 891/26.09.2008 emisă de pârâta și recalcularea drepturilor cuvenite în raport de îndemnizația de încadrare brută lunară și sporurile avute în luna martie 2009 și cuprinse în adeverința eliberată la 10 aprilie 2009 de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea.
În motivare a arătat, în esență, că pensia i-a fost greșit calculată, având în vedere că venitul de care trebuia să se țină seama este cel de la data când a avut loc pensionarea, respectiv data emiterii decretului prezidențial de eliberare din funcție, și nu cel de la data emiterii deciziei de pensionare.
Pârâta Casa Județeană de Pensii Vad epus la dosar întâmpinare, invocând pe cale de excepție necompetența materială a secției civile motivat de faptul că obiectul prezentei cauze îl constituie o contestație împotriva unor decizii care sunt acte administrative emise de o autoritate publică, aspect reglementat în mod expres de prevederile art.10 al.1 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, coroborate cu cele ale art.1 din același act normativ. Față de aceste dispoziții legale a solicitat declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea secției comerciale și de contencios administrativ-fiscal din cadrul Tribunalului Vrancea.
Pe fondul cauzei a considerat pârâta că acțiunea nu este întemeiată întrucât decizia de pensionare a fost comunicată reclamantei, că a intrat în circuitul civil, producând efecte juridice și că ea nu a fost contestată în termenul legal.
A mai arătat pârâta că noua adeverința depusă de reclamantă nu poate fi utilizată nici la actualizarea pensiei de serviciu întrucât potrivit art.95 al.2 din Legea nr.303/2004 pensiile de serviciu, se actualizează ori de câte ori se majorează îndemnizația brută lunară cu luarea în procent a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime". Prin urmare, cum îndemnizația brută lunară avută la data stabilirii pensiei inițiale nu s-a modificat, iar acordarea sporului de risc și suprasolicitare cu începere de la 01.03.2009 nu reprezintă un motiv legal de actualizare, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Analizând, în temeiul art.137 al.1 cod procedură civilă, excepția necompetenței materiale tribunalul a constatat că aceasta nu este fondată întrucât potrivit art.2 pct.1 lit.c cod procedură civilă tribunalul judecă în primă instanță conflictele de muncă, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe, iar potrivit art.154 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale jurisdicția asigurărilor sociale se realizează prin tribunale și curți de apel, prin organizarea secțiilor de asigurări sociale sau de complete specializate pentru asigurări sociale la nivelul tribunalelor și curților de apel.
Considerând aceste dispoziții legale nu a fost primită susținerea pârâtei că deciziile de pensionare constituie un act administrativ în sensul Legii nr.554/2004, astfel că excepția necompetenței materiale a secției civile apare ca neîntemeiată, fiind respinsă ca atare.
Pe fondul cauzei, instanța a reținut că reclamantul a avut calitatea de magistrat la Parchetul de pe lângă Judecatoria Adjud, calitate în care a solicitat pârâtei Casa Județeană de Pensii V în temeiul art.82 din Legea nr.303/2004 stabilirea pensiei de serviciu aceasta din urmă emițând Decizia nr. 135 891/26.09.2008.
Ulterior, reclamantul a solicitat recalcularea drepturilor cuvenite în raport de veniturile realizate în luna martie 2009 și certificate prin adeverința emisa de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, cererea sa nefiind însă primită pârâta considerând că nu sunt îndeplinite cerințele art.85 al.2 din Legea nr.303/2004.
Această susținere nu a fost luată în considerare.
Reclamantul nu are calitatea de pensionar astfel cum susține pârâta, întrucât, conform Legii nr.303/2004 R și a Normelor Metodologice aprobate prin nr.HG275/2005, pensionarea judecătorilor și procurorilor presupune parcurgerea mai multor etape și anume: emiterea de către Casa Județeană de Pensie a deciziei privind acordarea pensiei de serviciu, urmată de aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii al cărui plen, după verificarea îndeplinirii condițiilor de vechime în magistratură și vârstă, formulează propuneri către Președintele României care, dispune aprobarea propunerii și eliberarea din funcție a magistratului prin pensionare.
Tocmai din acest considerent deciziile în cauză nu cuprind data de la care se face plata drepturilor de pensie, dată care urmează a fi înscrisă abia după emiterea și publicarea decretului de eliberare din funcție.
Rezultă așadar că sintagma,la data pensionării" din art.81 al.1 din Legea nr.303/2004 republicată cu modificările și completările ulterioare, vizează momentul eliberării din funcție prin pensionare în condițiile art.65 al.1 lit.b din Legea nr.303/2004 sens în care a fost emis și punctul de vedere al Direcției legislative, documentare și contencios din cadrul.
Considerând cele de mai sus, tribunalul a constatat că în mod nejustificat pârâta a refuzat recalcularea drepturilor de pensie, împrejurare față de care sub acest aspect acțiunea este întemeiată.
Chiar dacă s-ar accepta punctul de vedere al pârâtei, refuzul acesteia de a recalcula drepturile de pensie este tot nejustificat.
Dreptul la sporul de risc și suprasolicitare de 50% calculat la îndemnizația brută lunară prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996 exista în momentul emiterii deciziilor de pensionare, astfel cum rezultă din Decizia 21 din 10.03.2008 emisă de ICCJ dată în interesul legii, neavând nici o relevanță faptul că nu era plătit în acel moment de angajator care nu l-a operat nici în cărțile de muncă.
Dreptul reclamantului la acest spor a fost recunoscut prin hotărâre judecătorească și a și fost plătit parțial, angajatorul fiind obligat a face cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă, obligație pe care a și îndeplinit-o, eliberând adeverințele din 10 aprilie 2009 pe care însă pârâta nu a luat-o în considerare.
Pentru aceste motive, tribunalul constatat că acțiunea este întemeiată, în parte, fiind admisă ca atare și a fost obligată pârâta să recalculeze drepturile de pensie cuvenite reclamantului în raport de venitul brut realizat în luna martie 2009. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Casa Județeană de Pensii V criticând soluția instanței de fond apreciind ca fiind nelegală și netemeinică soluția instanței de fond.
Recurenta a susținut următoarele argumente:
Decizia -/26.09.2008 a stabilit pensia de serviciu a reclamantului începând cu 1.08.2008 și această decizie, deși a fost comunicată, nu a fost contestată.
Adeverința emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea confirmă venitul brut realizat de reclamant în martie 2009 și nu poate modifica adeverința care a stat la baza stabilirii inițiale a pensiei de serviciu deoarece conf.art.82 al.1 din Legea nr.303/2004, la calcularea pensiei de serviciu ce are în vedere indemnizația brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, lună care în cazul reclamantului intimat a fost iulie 2008, iar venitul a fost de 7816 lei și nu 9738 lei, așa cum este menționat în noua adeverință, cuantum care nu poate influența decizia inițială, respectiv decizia nr.-/26.09.2008.
Anularea deciziei de pensie de serviciu emisă în cazul reclamantului intimat, este în fond un act administrativ, emis în condițiile legii, motiv pentru care devin aplicabile atât legea cadru - Legea 19/2000, privind sistemul public de pensii, cât și legea specială, respectiv Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, în baza cărora s-a emis această decizie.
Odată cu emiterea deciziei de pensionare și comunicată, aceasta a intrat în circuitul civil iar prin stabilirea cuantumului pensiei de serviciu cu data îndeplinirii condițiilor cerute de lege, efectele s-au produs, neavând relevanță juridică împrejurarea că reclamantul intimat și-a continuat activitatea în așteptarea eliberării din funcție.
În scopul realizării stabilității principiului irevocabilității actelor administrative emise și intrate în circuitul civil ca fiind un principiu de aplicabilitate general, se limitează posibilitatea organului administrativ de a reveni asupra actelor ce le-a emis, putându-le anula, fie pentru ilegalitate, fie pentru inoportunitate, numai până la momentul în care actele administrative și-au produs efectele sau până la intrarea lor în circuitul altor raporturi juridice.
Solicitarea reclamantului intimat de a stabili un nou cuantum al pensiei de serviciu prin luarea în considerare a venitului brut realizat de aceasta în luna martie 2009 nu reprezintă înlocuirea deciziei în baza unei situații mai favorabile anterioare, ci o situație ivită ulterior, pe care aceasta nu a prevăzut-o la data solicitării pensionării.
Rezultă cu exactitate în concepția recurentei faptul că baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiei de serviciu nu poate fi decât venitul realizat de reclamantă în luna de activitate, anterior datei pensionării, motiv pentru care, în mod obligatoriu, Casa Județeană de Pensii V este ținută să se raporteze la venitul respectiv.
Această nouă adeverință depusă de reclamantul intimat confirmă și certifică venitul brut lunar realizat de aceasta în luna martie 2009 și nu poate modifica adeverința veche care a stat la baza stabilirii inițiale a pensiei de serviciu, deoarece conf.art.82 al.1 din Legea nr.303/2004 " la calcularea pensiei de serviciu se are în vedere indemnizația brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării".
Mai mult decât atât, noua adeverință nu poate fi utilizată nici la actualizarea pensiei de serviciu inițială stabilită prin decizia a cărei anulare se cere, deoarece conform prevederilor art.85 al.2 din Legea nr.303/2004 pensiile de serviciu se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrare în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime.
În consecință, în situația dată, nu s-a modificat indemnizația brută lunară avută la data stabilirii pensiei inițiale, iar acordarea de la data de 1.03.2009 a sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% nu reprezintă un motiv legal de actualizare.
Analizând sentința civilă recurată, prin prisma motivelor de recurs invocate de către recurentă sub toate aspectele de fapt și de drept, în baza disp. art. 304 indice 1.c Cod Penal, Curtea apreciază că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Conform art.82 al.1 din Legea 303/2004 republicată judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor se pot pensiona la cerere și pot beneficia la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Conform art.65 din Legea 303/2004 republicată, și a Normelor Metodologice aprobate prin HG nr.275/2005 pensionarea judecătorilor și procurorilor presupune parcurgerea mai multor etape și anume emiterea de către Casa Județeană de Pensii a deciziei privind stabilirea pensiei de serviciu urmată de aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii al cărui plen, după verificarea condițiilor de vechime în magistratură, vârsta, formulează propuneri către Președintele României care, dispune aprobarea propunerii și eliberarea din funcția a magistratului prin pensionare.
În cauză reclamantul în calitate de magistrat a solicitat în baza disp.art.82 al.1 din Legea 303/2004 republicată stabilirea pensiei de serviciu sens în care s-a adresat Casei Județene de Pensii V care a emis decizia nr. -/26.09.2008. În decizia de pensie emisă de recurentă nu s-a menționat data de la care se face plata drepturilor de pensie, dată care urmează a fi înscrisă abia după emiterea și publicarea decretului de eliberare din funcție conf.art.65 al.1 lit.b din Legea 303/2004 republicată.
Problema este privită diferit de părți funcție de interpretarea dată noțiunii de "data pensionării", sintagmă folosită de art.81 al.1 din Legea 303/2004.
Instanța de recurs apreciază că prima instanță a făcut o corectă interpretare a datei corecte ca fiind cea a datei pensionării în cazul reclamantului.
Astfel, reclamantului i s-a stabilit dreptul la pensie prin decizia nr. -/26.09.2008, dar a continuat să lucreze în calitate de magistrat, celelalte două etape pentru eliberarea din funcție nefiind îndeplinite, respectiv cererea să fie aprobată de Consiliul Superior al Magistraturii și semnare a decretului de către Președintele României.
Așadar, în cazul magistrațilordata pensionăriieste data îndeplinirii ultimei formalități pentru ca magistratul să fie eliberat din funcție, respectiv data semnării decretului de către Președintele României.
În cazul de față, decretul a fost semnat la 01.04.2009 și prin urmare, aceasta estedata pensionării.
În speță, reclamantul a solicitat recalcularea pensiei cu luarea în considerare a sporurilor avute la data ieșirii efective la pensie or, reclamantului i s-a stabilit dreptul la pensie însă acesta nu a ieșit efectiv le pensie, ci a continuat să lucreze în calitate de magistrat până la data ieșirii efective la pensie.
Această situație nu este prevăzută de lege, este un vid legislativ și în aceste condiții instanța trebuie să facă aplicarea principiilor generale de drept pentru că, potrivit art.3 din Codul civil, judecătorul care va refuza de a judeca, sub cuvânt că legea nu prevede, sau că este întunecată sau neîndestulătoare, va putea fi urmărit ca culpabil de denegare de dreptate.
Concret pensia a fost stabilită la data emiterii deciziei de pensionare 26.09.2008 iar la data ieșirii efective la pensie nu se putea stabili din nou drepturile de pensie însă recurenta Casa Județeană de Pensii V trebuie să țină seama de principiul contributivității și al echității.
În fapt, reclamantul beneficiind de drepturi salariale respectiv sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% conform adeverinței emisă de angajator din care s-a reținut contribuția de asigurări sociale este firesc să se aplice principiul contributivității.
În atare situație, la momentul concret al ieșirii la pensie Casa Județeană de Pensii trebuia să aibă în vedere printr-o recalculare a pensiei și noile drepturi obținute în această perioadă, în caz contrar, reclamantul ar fi prejudiciat de drepturile sale legale.
Este irelevant că, decizia de pensie este definitivă potrivit art.88 din Legea 19/2000 pentru că nu se constată legalitatea ei raportat la actele existente la dosarul de pensie la data emiterii deciziei ci, se solicită recalcularea în funcție de elemente care nu au fost avute în vedere la acel moment, legea dând dreptul recalculării pensiei și acest principiu trebuie aplicat și intimatului reclamant.
În consecință, pe baza considerentelor arătate mai sus urmare a examinării cauzei sub toate aspectele de fapt și de drept, urmează să fie respins ca nefondat recursul declarat de intimata Casa Județeană de Pensii V, în baza disp. art. 312 alin. 1.pr. civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII V, cu sediul în Focșani,- bis, jud.V împotriva sentinței civile nr.368/19.05.2009 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 27 Octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
dec.jud.-/27.11.2009
Tehnored./4 ex./ 02 2009
Fond:-
Asistenți jud.-
Com.2 ex.părți/
Președinte:Virginia FilipescuJudecători:Virginia Filipescu, Benone Fuică, Alina Savin
