Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1196/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCA
DECIZIE Nr. 1196
Ședința publică de la 10 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tamara Carmen Bunoiu
JUDECĂTOR 2: Manuela Preda Popescu
Judecător - -
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de intimatul MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE împotriva sentinței civile nr.4684 din 8.11.2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu contestatoarea, pârâtul MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE - CASA DE PENSII, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care a învederat faptul că recurentul intimat MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE și intimata contestatoare au solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 cod pr.civilă.
Instanța apreciind cauza în stare de judecată a luat în examinare recursul.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr. 4684 din 8.11.2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- s-a respis excepția autorității de lucru judecat invocată de intimatul Ministerul Administrației și Internelor.
S-a adms contestația, formulată de contestatoarea în contradictoriu cu intimatul Ministerul Administrației și Internelor - Casa de Pensii.
S-a dispus anularea deciziei de pensie nr. -/18.- emisă de intimatul Ministerul Administrației și Internelor - Casa de Pensii.
S-a dispus obligarea intimatului să emită o nouă decizie de pensie de urmaș în temeiul legii 179/2004 începând cu 1.05.2005 și în consecință să plătească contestatoarei pensia cuvenită și neplătită de la 01.05.2005 până la 1.02.2006.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Contestatoarea era beneficiara unei pensii de invaliditate conform deciziei nr 1--/14 10 2002 emisă de Casa Județeană de Pensii
La 27 04 2005 solicitat intimatului Ministerul Administrației și Internelor acordarea pensiei de urmaș, ca soție supraviețuitoare a defunctului, polițist decedat la 17 08 1995 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, în temeiul art. 40 alin. 2 din legea nr. 179/2004.
Intimatul a stabilit inițial pensia de urmaș în temeiul legii nr.164/2001, apreciind că nu sunt incidente dispozițiile Legea nr. 179/2004 pentru că autorul pensiei nu avea calitatea de polițist în sensul acestei legi și pentru că nu era in vigoare legea 179/2004 la data decesului autorului.
Prin decizia 3988/23 10 2006 Curții de APEL CRAIOVAa fost obligat intimatul Ministerul Administrației și Internelor să emită o decizie de pensie de urmaș în baza art 40 alin 2 din Legea nr. 179/2004, arătându-se că sunt îndeplinite condițiile acestor prevederi legale potrivit cărora " Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă și de durata căsătoriei, dacă decesul soțului susținător s-a produs în timpul activității de polițist, ca urmare a unui accident în timpul și din cauza serviciului, a unui accident asimilat acestuia conform legii, a unei boli contractate în timpul și din cauza îndeplinirii serviciului sau a tuberculozei și dacă nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici decât un sfert din salariul mediu brut pe economie".
Intimatul a pus în executare hotărârea instanței și a emis decizia de pensie nr -/18 01 2007 în temeiul Legea nr. 179/2004 acordarea drepturilor de pensie făcându-se de la 01 02 2006, data sistării plătii pensiei pentru invaliditate comunicată de Casa Județeană de Pensii D cu adresa nr 79771/16 12 2005.
Contestatoarea este nemulțumită de faptul că drepturile de pensie nu i-au fost acordate de la 01 05 2005 din luna următoare celei în care a formulat cererea în conformitate cu disp.art.52 din Legea nr. 179/2004 și solicită ca intimatul să plătească diferența de pensie dintre pensia ce i s-ar fi cuvenit conform Legea nr. 179/2004 și pensia de invaliditate încasată de la 01 05 2005 până la 01 02 2006.
Instanța a calificat acțiunea precizată a contestatoarei ca fiind o contestație împotriva deciziei de pensie nr -/18 01 2007 emisă de intimat în temeiul Legea nr. 179/2004, contestație ce privește data acordării drepturilor de pensie cuvenite.
Analizând contestația sub acest aspect, în raport de prevederile art 52 din Legea nr. 179/2004 instanța apreciat că este întemeiată.
Potrivit art 52 din Legea nr. 179/2004 "Drepturile de pensie se stabilesc și se plătesc astfel:
a) de la data încetării plății salariului polițistului sau, după caz, a salariului ori pensiei susținătorului decedat, dacă cererea, împreună cu toate actele necesare, a fost depusă la casa de pensii în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situații;
b) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii peste termenul prevăzut la lit. a).
(2) Pentru persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare ulterior datei încetării raporturilor de serviciu sau ulterior decesului susținătorului, pensia se stabilește și se plătește cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casa de pensii".
Deoarece contestatoarea a formulat cerere pentru acordarea pensiei de urmaș în temeiul Legea nr. 179/2004, la data de 27 04 2005,iar Curtea de APEL CRAIOVAa stabilit prin decizia nr. 3488/23 10 2006 că sunt incidente dispozițiile Legea nr. 179/2004, drepturile de pensie trebuiau acordate din luna următoare celei în care -a făcut cererea, adică de la 01 05 2005.
Ca urmare instanța a admis contestația, a anulat decizia de pensie -/18 01 2007 și a obligat intimatul să emită o nouă decizie de pensie de urmaș în temeiul Legea nr. 179/2004 începând cu 01 05 2005 și în consecință să plătească contestatoarei pensia cuvenită și neplătită de la 01 05 2005 la 01 02 2006.
Cu privire la excepția autorității de lucru judecat invocată de intimat instanța constatat că este neîntemeiată și a respins-o deoarece nu există identitate de părți, obiect și cauză.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs intimatul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, se arată că în mod corect Casa de Pensii A MIRA a procedat la acordarea drepturilor de pensie de urmaș începând cu data de 01.02.2006, conform deciziei de pensie nr. -/18.01.2007 și nu începând cu data de 01.05.2005, așa cum eronat a reținut instanța de fond.
Intimata reclamantă a fost beneficiara unei pensii proprii, ce a fost sistată la data de 09.01.2006 de către Casa Județeană de Pensii
Soțul supraviețuitor care are o pensie proprie și îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie, dar prin renunțare la pensia proprie, acest principiu fiind statuat și în art. 74 din Legea nr. 19/2000.
Soțul supraviețuitor nu are dreptul la două pensii:proprie și de urmaș, iar plata pensiei de urmaș se efectuează de la data când aceasta urmează a îndeplini toate condițiile legale, respectiv sistarea plății pensiei proprii din sistemul public.
Intimata-reclamantă a îndeplinit condițiile legale pentru acordarea pensiei de urmaș începând cu data de 01.02.2006.
În drept, recurentul a invocat dispozițiile art. 304 ind. 1 din Codul d e procedură civilă.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat și urmează să îl respingă, pentru următoarele considerente:
Existența dreptului intimatei-reclamante la pensie de urmaș în temeiul art. 40 alin. 2 din Legea nr. 179/2004, contestat inițial de recurent, a fost stabilită irevocabil prin decizia nr. 3488/23.10.2006 a Curții de APEL CRAIOVA.
În cauza de față, chestiunea care a fost soluționată de instanța de fond prin sentința recurată a fost aceea legată de data de la care s-a născut dreptul intimatei - contestatoare de a încasa pensia militară de urmaș.
Potrivit art. 52 din Legea nr. 179/2004, "repturile de pensie se stabilesc și se plătesc astfel:
a) de la data încetării plății salariului polițistului sau, după caz, a salariului ori pensiei susținătorului decedat, dacă cererea, împreună cu toate actele necesare, a fost depusă la casa de pensii în cel mult 90 de zile de la data ivirii acestor situații;
b) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii peste termenul prevăzut la lit. a).
(2) Pentru persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare ulterior datei încetării raporturilor de serviciu sau ulterior decesului susținătorului, pensia se stabilește și se plătește cu începere din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casa de pensii.
Cazul de față se încadrează în dispozițiile art. 52 alin. 2 și, prin urmare, pensia de urmaș cuvenită trebuia să-i fie plătită începând cu data de 01.05.2005, întrucât contestatoarea a formulat cerere la data de 27.04.2005.
Recurentul-intimat susține că dreptul la pensie de urmaș este condiționat de sistarea plății pensiei proprii, invocând dispozițiile art. 46 din Legea nr. 179/2004, potrivit cărora soțul supraviețuitor, care are dreptul la o pensie proprie și îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat, poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie, precum și dispozițiile art.74 din Legea nr. 19/2000 cu același conținut.
Textele menționate reglementează dreptul de opțiune al beneficiarului pensiei, nu instituie ca o condiție pentru acordarea pensiei de urmaș sistarea pensiei proprii. Sistarea pensiei este o consecință a exercitării dreptului de opțiune și acordării pensiei mai avantajoase, nicidecum o condiție astfel cum în mod greșit susține recurentul. Raționamentul susținut de recurent este inversat, deoarece premisa pentru sistarea pensiei proprii o constituie acordarea pensiei de urmaș și nu invers.
Dreptul de opțiune la care se referă dispozițiile art. 46 din Legea nr. 179/2004 se exercită de către titular prin formularea unei cereri, nu prin renunțarea expresă la dreptul la pensia proprie, iar în cazul de față contestatoarea și-a exercitat în mod expres și neechivoc acest drept prin cererea de la data de 27.04.2005.
Faptul că pensia proprie a fost achitată în continuare contestatoarei din sistemul public de pensii nu reprezintă un impediment pentru plata pensiei de urmaș și nu constituie o condiție în sine care să suspende dreptul contestatoarei la plata pensiei de urmaș de către Casa de Pensii a Se constată astfel că, în mod legal, instanța de fond a concluzionat că sumele încasate după exprimarea opțiunii de la Casa Județeană de Pensii D cu titlu de pensie de invaliditate pot fi recuperate, fiind încasate necuvenit, în temeiul dispozițiilor art. 187 din Legea nr. 19/2000.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea apreciază recursul ca fiind nefondat și urmează ca, în temeiul art. 312 din Codul d e procedură civilă, să îl respingă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de intimatul MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE împotriva sentinței civile nr.4684 din 8.11.2007 pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu contestatoarea, pârâtul MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE - CASA DE PENSII, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la data de 10 martie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - - -
Grefier,
07.04.2008
Red. Jud.
Tehn./EX.2
/Cl. și
Președinte:Tamara Carmen BunoiuJudecători:Tamara Carmen Bunoiu, Manuela Preda Popescu
