Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 152/2010. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZI A CIVILĂ NR. 152/R-CA
Ședința publică din 02 Februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Laura Ioniță judecător
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Simona Păștin
JUDECĂTOR 3: Paulina
Grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII, împotriva sentinței civile nr.1392/AS din 5 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns consilier juridic pentru recurenta-intimată, în baza delegației de împuternicire de la dosar și intimatul-contestator asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.142/2010 emisă de Cabinet individual- Baroul Argeș.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul intimatului-contestator solicită încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv o decizie a Curții de APEL PITEȘTI pronunțată într-o cauză similară, pe care o depune la dosar și o comunică reprezentantei recurentei-intimate.
Reprezentanții părților, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Reprezentanta recurentei-intimate, având cuvântul, susține oral recursul așa cum este motivat în scris, solicitând admiterea lui, modificarea sentinței, iar pe fond respingerea contestației.
Arată că adeverința nr.4076/2008 eliberată de B-Combinatul P nu a fost avută în vedere la calculul stagiului de cotizare realizat în grupa a II-a de muncă, deoarece activitatea desfășurată de contestator în perioadele 15.05.1972-19.02.1987 și 23.07.1991-01.04.2001, în funcțiile de conducător auto și șofer nu se regăsește în reglementările legale în vigoare până la data de 1.04.2001 pentru a beneficia de încadrare în grupa a II-a de muncă potrivit anexei nr.2 la Ordinul nr.50/1990 completat cu avizele ulterioare.
Apărătorul intimatului-contestator, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțate de instanța de fond, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului civil de față, constată că prin cererea înregistrată la data de 20.03.2009 pe rolul Tribunalului Argeș, contestatorul a chemat în judecată pe intimata Casa Județeană de Pensii A, contestând decizia de pensionare nr. R 15347/28.01.2009.
În motivarea contestației s-a susținut că la emiterea deciziei nu s-au luat în calcul perioadele 15.05.1972 - 19.02.1987 și 23.07.1991 - 01.04.2001 lucrate în grupa a II-a de muncă în cadrul - Sucursala Contestatorul a mai susținut și faptul că unitatea angajatoare Pap lătit corespunzător grupei a II-a de muncă în procent de 100%, toate contribuțiile de asigurări sociale.
Prin întâmpinarea formulată, intimata a solicitat respingerea acțiunii pentru următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată la. A sub nr. 1266/10.03.2008 contestatorul a solicitat înscrierea la pensie, depunând carnetul de muncă seria nr. -, livretul militar, actele de stare civilă și adeverințele nr. 4076/21.02.2008, 4078/2l.02.2008, 5653/16.07.2008, 5652/16.07.2008 (eliberate de "" A B - Combinatul P), adeverința nr. 18/23.11.1999 (eliberată de ), adeverința nr. 100/529/23.03.2007 (eliberată de P), adresa nr. 210/31.01.2005 și fișa nr. 210/31.01.2005 eliberate de Primăria Comunei, decizia nr. 217 din 01.03.2007.
La data cererii de înscriere la pensie contestatorul avea vârsta de 58 de ani și 5 luni și un stagiu total de cotizare de 42 ani, 7 luni și 5 zile din care 4 ani, 7 luni și 27 zile stagiu realizat în grupa a II-a de muncă (conform Legii nr. 3/l977), 11 luni și 12 zile stagiu realizat în condiții deosebite de muncă, 28 ani, 11 luni și 27 zile stagiu realizat în condiții normale de muncă, 1 an, 4 luni și 12 zile stagiu asimilat și 4 luni și 27 zile stagiu asimilat (alte drepturi asigurări sociale), 22 ani și 26 zile stagiu realizat în sectorul agricol din care 15 ani, 10 luni și 6 zile stagiu suprapus cu cel realizat în sectorul de stat.
Conform prevederilor de la pct. 3 cap. I lit. B din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 19/2000, aprobate prin Ordinul nr. 340/2001 " vârstele standard de pensionare și stagiile minime sau complete de cotizare pentru femei și bărbați sunt prevăzute în anexa nr. 3 la lege, detaliată în funcție de data nașterii în anexa nr. 9 la prezentele norme".
Potrivit anexei nr. 9, în funcție de data nașterii (noiembrie 1949) contestatorul îndeplinește condițiile de înscriere la pensie pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei standard de pensionare de 64 de ani și 11 luni, în luna octombrie a anului 2014.
S-a emis astfel decizia nr. R /15347/28.01.2009, ce face obiectul prezentei contestații, prin care a respins cererea contestatorului de înscriere la pensie pentru limită de vârstă, deoarece nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 41 alin. 1 din Legea nr. 19/2000 în sensul că vârsta la data înscrierii la pensie este mai mică decât vârsta standard de pensionare.
Stagiul de cotizare de 4 ani, 7 luni și 27 zile realizat în grupa a II-a de muncă conform Legii nr. 3/1977 nu permite reducerea vârstei standard de pensionare conform art. 42 din Legea nr. 19/2000.
La calculul stagiului de cotizare de 4 ani, 7 luni și 27 zile s-au avut în vedere: adeverința nr. 100/529 din 23.03.2007 eliberată de P potrivit căreia activitatea desfășurată de contestator în perioada 29.01.1972 - 24.04.1972 în funcția de șofer autobasculantă de peste 6 tone, se încadrează în grupa a II-a de muncă conform nr.HG 1223/1990, adeverința nr. 18/23.11.1999 eliberată de, potrivit căreia activitatea desfășurată în perioada 20.02.1987 - 22.07.1991 în funcția de conducător auto pe autoduba mixtă tip de 7 tone, se încadrează în grupa a II-a de muncă în procent de 100 % conform nr.HG 1223/1990.
La calculul stagiului de cotizare realizat în condiții deosebite de muncă de 11 luni și 12 zile s-au avut în vedere adeverințele nr. 25/10.03.2008 (eliberată de A - Direcția Economic, de și Arhive) și nr. 19306/11.03.2008 (eliberată de Casa de Pensii a Municipiului B - Direcția Economic, de și Arhive).
Adeverința nr. 4076/21.02.2008 eliberată de "" B - Combinatul P nu a fost avută în vedere la calculul stagiului de cotizare realizat în grupa a II-a de muncă, deoarece activitatea desfășurată de contestator în perioadele 15.05.1972 - 19.02.1987, 23.07.1991 - 01.04.2001, în funcțiile de conducător auto și șofer nu se regăsește în reglementările legale în vigoare până la data de 01.04.2001 pentru a beneficia de încadrare în grupa a II-a de muncă potrivit poziției 208 din anexa nr. 2 la Ordinul. nr. 50/1990 completat cu avizele ulterioare.
Legiuitorul nu a încadrat activitatea de conducător auto de pe autospecialele, activitate desfășurată de contestator, în grupe superioare de muncă, deoarece prin natura activității conducătorii auto nu deservesc autospecialele cel puțin 70% din programul normal de lucru (nu sunt în curse cel puțin 70% din programul normal de lucru).
Conform prevederilor de la pct. 3 din Ordinul Ch. nr. 969/1990 pentru aplicarea în unitățile subordonate Ministerului Industriei Chimice și ea H otărârilor Guvernului României nr. 456/1990 și nr. 559/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din industria chimică și petrochimică, încadrarea în grupa a II-a de muncă a personalului prevăzut în anexa la prezentul ordin se va face în baza existenței condițiilor deosebite certificate prin buletine de determinare a noxelor sau buletine de determinare prin expertizare, confirmate de către inspectorii de stat teritoriali pentru protecția muncii, din care să rezulte existența condițiilor grele sau periculoase de muncă.
Potrivit pct. 6 din Ordinul nr. 50/1990 "nominalizarea persoanelor care se încadrează în grupele I și II de muncă se face de către conducerea unităților împreună cu sindicatele libere din unități, ținându-se seama de condițiile deosebite de muncă concrete în care își desfășoară activitatea persoanele respective (nivelul noxelor existente, condiții nefavorabile de microclimat, suprasolicitare fizică sau nervoasă, risc deosebit de explozie, iradiere sau infectare, etc.)".
Secția din cadrul Combinatului P nu face parte din locurile de muncă cu condiții deosebite și muncă și prin urmare activitatea desfășurată de contestator în perioadele 15.05.1972 - 19.02.1987, 23.07.1991 - 01.04.2001, în funcția de șofer, nu se încadrează în grupa a II-a de muncă.
Prin sentința civilă nr. 1392/AS/5.11.2009, Tribunalul Argeșa admis contestația, a anulat decizia nr. R 15347/28.01.2009 emisă de Casa Județeană de Pensii A și a obligat-o pe intimată la emiterea unei noi decizii prin luarea în considerare și a adeverinței nr. 4076/21.02.2008 emisă de "" B - Combinatul
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în fapt și în drept următoarele:
La data de 10.03.2008 contestatorul a solicitat intimatei înscrierea sa la pensie, iar la acel momentul avea vârsta de 58 de ani și 5 luni.
Prin decizia nr. R/15347/28.01.2009 intimata a respins cererea contestatorului de înscriere la pensie pentru limită de vârstă, susținând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 41 alin. 1 din Legea nr. 19/2000, în sensul că vârsta la data înscrierii la pensie este mai mică decât vârsta standard de pensionare.
Prin această decizie s-a reținut contestatorului un stagiu total de cotizare de 42 ani, 7 luni și 5 zile, din care 4 ani, 7 luni și 27 zile stagiu realizat în grupa a II-a de muncă (conform Legii nr. 3/l977), 11 luni și 12 zile stagiu realizat în condiții deosebite de muncă, 28 ani, 11 luni și 27 zile stagiu realizat în condiții normale de muncă, 1 an, 4 luni și 12 zile stagiu asimilat și 4 luni și 27 zile stagiu asimilat (alte drepturi asigurări sociale), 22 ani și 26 zile stagiu realizat în sectorul agricol din care 15 ani, 10 luni și 6 zile stagiu suprapus cu cel realizat în sectorul de stat.
Intimata a recunoscut că la calculul stagiului de cotizare realizat în condiții deosebite de muncă de 11 luni și 12 zile s-au avut în vedere adeverințele nr. 25/10.03.2008 (eliberată de A - Direcția Economic, de și Arhive) și nr. 19306/11.03.2008 (eliberată de Casa de Pensii a Municipiului B - Direcția Economic, de și Arhive), însă adeverința nr. 4076/21.02.2008 eliberată de "" B - Combinatul P nu a fost avută în vedere la calculul stagiului de cotizare realizat în grupa a II-a de muncă, apreciindu-se de către intimată că activitatea desfășurată de contestator în perioadele 15.05.1972 - 19.02.1987, 23.07.1991 - 01.04.2001, în funcțiile de conducător auto și șofer nu se regăsește în reglementările legale în vigoare până la data de 01.04.2001 pentru a beneficia de încadrare în grupa a II-a de muncă.
Din adeverința nr. 4076/21.02.2008 emisă de către "" B - Combinatul P reiese că în perioadele 15.05.1972 - 19.02.1987 și 23.07.1991 - 01.04.2002 contestatorul a prestat activitate în grupa a II-a de muncă în procent de 100%, menționându-se și faptul că s-a plătit pensie suplimentară și pentru aceste perioade.
Aceste mențiuni se regăsesc chiar și în carnetul de muncă al contestatorului.
Potrivit art. 2 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 19/2000, unul dintre principiile de bază ale sistemului public de pensii este acela al contributivității. Astfel, instanța a apreciat că din moment ce în cele două perioade indicate contestatorul a figurat că a lucrat în grupa a II-a de muncă program 100% și a și contribuit corespunzător la bugetul de asigurări sociale, ar fi injust pentru contestator ca această perioadă să nu-i fie reținută ca atare.
În consecință, contestația a fost privită ca întemeiată, fiind admisă, conform celor arătate mai sus.
Împotriva sentinței a declarat recurs, în termen legal, intimata Casa Județeană de Pensii A, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie astfel:
- Instanța de fond a pronunțat hotărârea cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.
Adeverința nr. 4076/21.02.2008 eliberată de B - Combinatul P nu a fost avută în vedere la calculul stagiului de cotizare realizat în grupa a II-a de muncă deoarece activitatea desfășurată de intimatul-contestator în perioadele 15.05.1972 - 19.02.1987, 23.07.1991 - 01.04.2001 în funcțiile de conducător auto și șofer nu se regăsește în reglementările aflate în vigoare până la data de 01.04.2001 pentru a beneficia de încadrare în grupa a II-a de muncă potrivit pct. 208 din anexa nr. 2 la. nr. 50/1990 completat cu avizele ulterioare.
Legiuitorul nu a încadrat activitatea de conducător auto de pe autospecialele, activitate desfășurată de intimatul-contestator, în grupe superioare de muncă deoarece, prin natura activității, conducătorii auto nu deservesc autospecialele cel puțin 70% din programul normal de lucru.
Potrivit prevederilor pct. 3 din Ch. nr. 969/1990 pentru aplicarea în unitățile subordonate Ministerului Industriei Chimice și ea H. nr. 456/1990 și nr.HG 559/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din industria chimică și petrochimică și pct. 6 din Ordinul nr. 50/1990, puteau beneficia de încadrare în grupe superioare de muncă persoanele care desfășoară activitățile cuprinse în anexele actelor normative respective, în condițiile în care se certifica prin buletine de noxe de către Inspecția pentru Protecția și Direcția de Sănătate Publică, existența condițiilor nocive la locul de muncă al personalului ce se încadrează în grupa a II-a de muncă.
Secția din cadrul Combinatului P nu face parte din locurile de muncă cu condiții deosebite la care se referă Ch. nr. 969/1990 și prin urmare, activitatea desfășurată de contestator în perioadele 15.05.1972 - 19.02.1987, 23.07.1991 - 01.04.2001 în funcția de șofer nu se încadrează în grupa a II-a de muncă.
Un ultim argument în susținerea motivului de recurs este acela potrivit căruia principiul contributivității, la care s-a făcut referire în considerentele hotărârii, își găsește aplicabilitatea din data de 01.04.2001, la care a intrat în vigoare Legea nr. 19/2000, numai cu privire la persoanele care au obligația să plătească contribuții de asigurări sociale. Anterior datei de 01.04.2001, contribuția de asigurări sociale era plătită de către angajator, nicidecum de către salariat.
În drept, recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă.
Recursul nu este fondat.
Un fapt necontestat, reținut de altfel la judecata în primă instanță și care rezultă din adeverința nr. 4076/21.02.2008 și mențiunile carnetului de muncă aflate la filele 5, 15 și următoarele din dosar, este acela că în perioadele 15.05.1972 - 19.02.1987, respectiv 23.07.1991 - 01.03.2007 contestatorul a lucrat în cadrul Combinatului P pe postul de conducător auto pe o autospecială, în secția.
Potrivit dispozițiilor art. 2 din nr.HG 559/1990 privind acordarea unor drepturi personalului din industria chimică și petrochimică, personalul aflat în activitate la data intrării în vigoare a acestui act normativ, în unitățile de profil aparținând Ministerului Industriei Chimice și e, necuprins în grupa I de muncă prin reglementările în vigoare, beneficiază de încadrarea în grupa a II-a de muncă în vederea pensionării, pe întreaga perioadă lucrată după data de 18.03.1969.
Categoriile de personal care, potrivit sarcinilor și atribuțiilor de serviciu, pot beneficia de această prevedere, se stabilesc de Ministerul Industriei Chimice și e, proporțional cu timpul efectiv lucrat în condiții deosebite.
În aplicarea acestui text de lege a fost emis nr. 969/1990 în a cărui anexă se află lista locurilor de muncă, a activităților și categoriilor profesionale de personal care se încadrează în grupa a II-a de muncă - fila 9 din dosar.
Activitatea desfășurată de contestator ca șofer pe autospecială - secția se regăsește atât la pct. 1 din această listă, secția aparținând combinatului petrochimic, dar și la pct. 2 constituind o activitate asemănătoare celor de reparații, producere - distribuire utilități, exploatare și întreținere instalații.
Rezultă că pentru activitățile desfășurate în incinta unităților petrochimice legiuitorul a prevăzut posibilitatea încadrării în grupa a II-a de muncă prin act emis de ministerul d e resort în considerarea condițiilor specifice de lucru ale unității în ansamblu.
A se vedea în acest sens că potrivit pct. 4 din Ordinul nr. 50/1990 încadrarea în grupele I și II de muncă se va face în situația în care, cu toate măsurile luate de unitate pentru normalizarea condițiilor de muncă, nivelul noxelor existente la locurile de muncă prevăzute în aceste grupe depășește nivelul maxim admis prevăzut în Normele de protecție a muncii.
Făcându-se referire la secțiile combinatului petrochimic și la alte locuri de muncă care pot fi stabilite de angajator ca încadrându-se în grupa a II-a de muncă după cum activitatea se desfășoară în condiții deosebite de muncă - pct. 5 din anexa la Ordinul nr. 969/1990- prin actul emis în aplicarea nr.HG 559/1990 s-a ținut seama de nivelul ridicat de noxe pe care îl determina activitatea pe suprafața întregului combinat petrochimic.
Ca dovadă, în Situația întocmită de Serviciul Resurse Umane al "" P, sunt enumerate ca posturi încadrate în grupele I și II de muncă, pe baza buletinelor de expertiză 1/22.02.1990 și 17/12.06.1990 conducerea societății, personalul tehnic, economic, serviciul administrativ și orice alt personal angajat în petrochimie sau în rafinărie.
Nu poate fi reținut nici argumentul potrivit căruia nu au fost întocmite buletine de noxe, astfel că activitatea contestatorului nu poate fi încadrată în grupa a II-a de muncă.
A se vedea în acest sens punctul 14 alin. 2 din Ordinul nr. 50/1990, în conformitate cu care, pentru perioada lucrată între 01.01.1976 și 31.12.1989, încadrarea în grupele I și II de muncă nu este condiționată de existența buletinelor de determinare a noxelor.
Din anul 1990, așa cum s-a reținut mai sus, au fost întocmite aceste buletine de expertizare.
Nu în ultimul rând trebuie observat că în adeverința nr. 4076/21.02.2008 angajatorul a menționat un procent de 100% în care se desfășura activitatea contestatorului în condiții deosebite de muncă.
Cum activitatea presupune prezența în incinta unității pe întreaga durată a programului de lucru, în imediata apropiere a instalațiilor cu privire la care s-a constatat prin buletine nivel ridicat de noxe, este lipsită de relevanță menționarea unui anume procent de lucru în condiții deosebite de muncă.
De altfel, cu privire la mențiunile pe care le apreciază ca necorespunzătoare realității, recurenta-intimată nu s-a înscris în fals astfel încât înscrisul să nu se bucure de prezumția de validitate.
Principiul contributivității își găsește aplicarea în speță, așa cum a reținut și tribunalul, pentru următoarele considerente: contribuția pe care unitatea era datoare să o verse la bugetul asigurărilor sociale de stat în baza art. 1 din Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuția pentru asigurările sociale de stat este generată de munca depusă de cel din al cărui câștig brut realizat se reține.
Iar câștigul brut poate fi mai mare în condițiile în care se acordă salariatului sporuri pentru munca depusă în condiții grele sau nocive. câștigului brut se reflectă în cuantumul contribuției la bugetul asigurărilor sociale.
Contribuția de 15% reglementată de acest act normativ este stabilită pentru a se asigura plata pensiilor și a celorlalte drepturi de asigurări sociale așa cum se arată în expunerea de motive.
Rezultă că printr-o apreciere judicioasă a înscrisurilor aflate la dosar și cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale din această materie, instanța de fond a reținut că activitatea desfășurată de contestator în perioadele 15.05.1972 - 19.02.1987 și 23.07.1991 - 01.03.2007 în Combinatul P pe postul de șofer autospecială se încadrează în grupa a II-a de muncă, așa cum s-a menționat în adeverința nr. 4076/21.02.2008 emisă de unitate și urmează astfel să fie valorificată la stabilirea drepturilor de pensie.
Întrucât nu se regăsesc cu privire la hotărârea criticată motivele de nelegalitate și netemeinicie reglementate de art. 304 pct. 9 și art. 3041Cod procedură civilă, în baza art. 312 Cod procedură civilă recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII A, cu sediul în P, str. -, nr. 38, județul A, împotriva sentinței civile nr.1392/AS din 5 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, intimată fiind contestatorul, domiciliat în comuna, Șerbnești, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 2 februarie 2010, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția civilă pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./05.02.2010
Jud. fond:
Președinte:Laura IonițăJudecători:Laura Ioniță, Nicoleta Simona Păștin, Paulina
