Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1601/2009. Curtea de Apel Tg Mures

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,

PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1601/

Ședința publică din 15 octombrie 2009

Completul compus din:

- Președinte

- Judecător

- Judecător

Grefier -

Pe rol judecarea recursurilor declarate de reclamantul G, domiciliat în Tg.M,- și de pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, cu sediul în B, nr.1 A sector 1, împotriva sentinței civile nr.776 din 2 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul recurent G, lipsă fiind pârâtul recurent Ministerul Administrației și Internelor și chematul în garanție intimat Ministerul Finanțelor Publice prin

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursurile au fost declarate și motivate în termen, fiind scutite de taxă judiciară de timbru.

Reclamantul recurent declară că nu are cereri de formulat, împrejurare în raport de care instanța acordă cuvântul asupra recursului.

Reclamantul recurent susține recursul astfel cum a fost motivat în scris, solicitând admiterea lui și modificarea în parte a sentinței atacate în sensul de a se dispune recalcularea pensiei pe ultimii 3 ani și nu de la data notificării, astfel cum în mod greșit a dispus tribunalul. În ceea ce privește recursul declarat de pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, solicită respingerea lui ca nefondat.

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.776 din 02.06.2009 a Tribunalului Mureș, pronunțată în dosarul nr- s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii din cadrul Ministerului Administrației și Internelor și, în consecință, a obligat pârâții să recalculeze pensia reclamantului începând cu data de 19.11.2007 în conformitate cu raportul de expertiză contabilă judiciară aflat la dosarul cauzei, a respins capătul de cerere privind anularea deciziei de pensionare nr.- din 20.02.2004, ca fiind tardiv formulat, a respins celelalte pretenții ale reclamantului ca nefondate, precum și cererea de chemare în garanție formulată de reclamant în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice. Totodată, prima instanță a obligat pârâții la plata în favoarea reclamantului a sumei de 1903 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că din raportul de expertiză efectuat în cauză rezultă că pensia reclamantului a fost greșit stabilită, în sensul că în privința unor drepturi care se cuveneau reclamantului cu privire la sporuri și stabilirea gradației s-au luat în calcul procente inferioare. Majorările, recalculările, recorelările și indexările legale la care a avut dreptul reclamantul nu au fost corect determinate, stabilindu-se un cuantum greșit al pensiei pentru data de 31.12.2008. Conform raportului de expertiză, pensia reclamantului este începând cu data de 31.12.2008 de 2380 lei.

Prima instanță a mai reținut că brevetul semnul onorific "În serviciu Patriei" pentru 20 de ani a fost depus ulterior la dosarul de pensie, datorită faptului că a fost eliberat ulterior, însă reclamantul îndeplinea condițiile eliberării acestui brevet la data trecerii în rezervă.

Tribunalul a avut în vedere acordarea drepturilor recalculate numai de la data de 19.11.2007, dată de la care reclamantul a depus cererea de recalculare,iar în privința cererii de anulare a deciziei de pensionare nr. 13173 din 20.02.2004, instanța a constatat că este tardivă, întrucât reclamantul nu a formulat contestație în termenul de 40 de zile de la comunicare.

Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs atât reclamantul cât și pârâta.

Reclamantul a solicitat modificarea în parte a sentinței atacate, în sensul obligării pârâtei la emiterea unei noi decizii și să recalculeze pensia militară de stat, ținând seama de concluziile expertizei contabile și achitarea sumei de 16978 lei ca o măsură reparatorie pentru paguba suferită, apreciind nelegală soluția primei instanțe de acordare a drepturilor solicitate numai de la data de 19.11.2007.

În drept, recurentul a invocat dispozițiile art. 304 pct. 7 și 8 din Codul d e procedură civilă.

Pârâtul Ministerul Administrației și Internelor a formulat recurs, prin care a solicitat, în principal, casarea sentinței atacate, pentru că a fost pronunțată de o instanță necompetentă teritorial și trimiterea cauzei pentru soluționare Tribunalului București, iar în subsidiar, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantului.

În motivarea recursului, recurentul a arătat că Tribunalul Mureș nu este competent teritorial să se pronunțe asupra cererii reclamantului, în raport de prevederile art. 156 din Legea nr. 19/2000 coroborat cu art. 5 din Codul d e procedură civilă.

De asemenea, recurentul pârât a mai arătat că la data trecerii în rezervă reclamantul avea gradul militar d e, astfel că nu exista temei legal pentru acordarea soldei gradului militar d e locotenent colonel, grad obținut ulterior trecerii în rezervă, avansarea fiind onorifică și fără posibilitatea de a produce modificări cuantumului bazei de calcul.

Recurentul pârât a mai arătat că în mod greșit expertul a însumat cele două sporuri prevăzute prin acordarea Ordinului "Meritul Militar" clasa a III-a și a semnului onorific "În serviciul Patriei", întrucât la pensie se adaugă numai sporul cel mai avantajos. În ceea ce privește gradația, pârâtul a arătat că reclamantul avea gradația a V-a care a fost avută în vedere la recalcularea pensiei, gradație determinată în raport du dispozițiile art.11 din Legea nr. 138/1999.

S-a mai arătat că deși prima instanță a admis pretențiile reclamantului începând cu data de 19.11.2007, în raportul de expertiză diferențele de pensie sunt calculate începând cu data de 01.01.2006, fiind neclare dispozițiile primei instanțe în acest sens.

În drept, recurenta a invocat dispozițiile art. 304 ind. 1 din Codul d e procedură civilă.

Reclamantul a formulat întâmpinare la recursul pârâtului, solicitând respingerea acestuia ca nefondat și arătând că raportul de expertiză contabilă este corect întocmit relevând modalitatea eronată de calculare a pensiei la care este îndreptățit.

De asemenea, pârâtul Ministerul Administrației și Internelor a formulat întâmpinare, la recursul reclamantului, solicitând respingerea acestuia ca nefondat, întrucât fișa de pensie cu elementele necesare recalculării pensiei reclamantului a fost întocmită de unitatea care a efectuat trecerea în rezervă a acestuia și semnată de reclamant.

Examinând sentința atacată din perspectiva motivelor invocate, precum și a dispozițiilor art. 304 ind. 1.pr.civ. instanța de control judiciar constată că recursurile promovate sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Analizând cu prioritate motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 3 din Codul d e procedură civilă, Curtea constată că recurentul Ministerul Administrației și Internelor a invocat faptul că sentința atacată a fost pronunțată de o instanță necompetentă teritorial.

În acest sens, Curtea reține că potrivit dispozițiilor art.54 alin.3 din Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, deciziile comisiilor de contestații pot fi atacate în instanță potrivit Legii nr.19/2000.

Conform dispozițiilor art.156 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale cererile îndreptate împotriva CNPAS sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul. Celelalte cereri se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are sediul sau domiciliul pârâtul. Prevederile Legii nr.164/2001 fac trimitere la Legea nr.19/2000 care se aplică în mod corespunzător, ceea ce determină ca referirea din textul art.156 la CNPAS și case teritoriale de pensii să fie interpretată în mod corespunzător a face trimitere și la alte case de pensii, cum este cea din cadrul MAI. Din textele legale analizate nu se poate desprinde interpretarea potrivit căreia orice cerere îndreptată împotriva Casei de pensii a MAI să fie de competența Tribunalului București, întrucât dacă aceasta ar fi fost voința legiuitorului ar fi prevăzut în mod expres acest lucru în Legea nr.164/2001. Însă întrucât acest act normativ face trimitere la dispozițiile Legii nr.19/2000 care se aplică în mod corespunzător este evident că mențiunea referitoare la CNPAS și casele teritoriale de pensii trebuie interpretată în cazul de față ca făcând trimitere și la casa de pensii din cadrul MAI.

Pentru aceste considerente, Curtea va înlătura argumentele recurentului, constatând că nu este incident motivul de nelegalitate prevăzut de art.304 pct.3 din Codul d e procedură civilă.

Pe fond, Curtea reține că prin decizia nr.- din 20.02.2004 s-a stabilit în favoarea reclamantului o pensie militară de invaliditate pentru o vechime de 33 de ani, în raport de datele cuprinse în fișa de pensie, în cuantum de 346,69 lei.

În luna noiembrie 2007 (filele 5-6) reclamantul a solicitat pârâtei reanalizarea modalității de calcul și actualizare a pensiei militare, în raport cu majorările soldelor de grad și funcție a personalului în activitate, conform dispozițiilor art.48 din Legea nr.164/2001.

Pârâta a comunicat reclamantului cu adresa nr. 814.353 din 15.12.2007 că drepturile de pensie militară au fost corect stabilite.

În urma demersurilor efectuate de reclamant la Inspectoratul General al Poliției Române, prin Decretul nr. 838 din 25.10.2004 i s-a conferit Semnul Onorific "În Serviciul Patriei" pentru ofițeri, pentru 20 de ani de activitate și rezultate meritorii.

Reclamantul a depus acest document în luna noiembrie 2005 la Casa de Pensii MIRA, obținând o majorare a pensiei cu 15%, începând cu data de 01.11.2005, iar nu retroactiv, de la data pensionării, deși reclamantul a formulat o cerere în acest sens.

În mod legal a constatat prima instanță că majorarea de 15% în baza distincției anterior menționate trebuia acordată de la data pensionării, având în vedere că la momentul trecerii în rezervă reclamantul îndeplinea condițiile legale pentru acordarea semnului onorific, care trebuia acordat din oficiu, iar nu la cerere. Prin urmare, nu a fost culpa reclamantului că distincția militară ce i se cuvenea nu i-a fost acordată la momentul trecerii în rezervă ci ulterior, ca urmare a propriilor demersuri.

Un alt aspect invocat de reclamant și care a fost în mod corect reținut de prima instanță este faptul că pârâta în mod greșit a calculat pensia militară a reclamantului la gradația a V-a, aceasta nefiind corect stabilită în raport de vechimea în muncă. Astfel, potrivit prevederilor art.9 din OG nr.38/2003, polițiștii cu o vechime de peste 25 de ani vechime au gradația a VI-

La data trecerii în rezervă, în anul 1986 reclamantul deținea gradația a V-a, deși îndeplinea condițiile de vechime (având 33 ani) și gradul funcției de locotenent colonel. Potrivit art.3 pct.4 din HG nr. 691/2004 gradațiile sunt cele avute la data trecerii în rezervă sau se stabilesc ulterior, în raport cu vechimea în serviciu. În raport de gradul funcției ocupate, locotenent colonel, reclamantului i se cuvenea gradația VI-a, iar în raport de vechimea în muncă, gradația a VII-a, însă această gradație nu i-a fost acordată la momentul trecerii în rezervă, nici acest aspect neputând să-i fie imputat reclamantului.

În consecință, în mod greșit casa de pensii a stabilit pensia reclamantului, ignorând dispozițiile art.3 ind.1 pct.2 din HG nr.633/2006, conform cărora pentru cadrele militare care la data trecerii în rezervă au beneficiat de o gradație mai mare decât cea acordată în raport cu gradul militar avut la data trecerii în rezervă, recalcularea pensiei se face pe baza gradației celei mai mari, la care avea dreptul. Din această perspectivă, vor fi înlăturate argumentele recurentului, în sensul că nu puteau fi avute în vedere alte date decât cele efectiv trecute în fișa de pensie.

Așa cum rezultă din raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză, casa de pensii nu a ținut seama la calcularea pensiei de dispozițiile art.8 din Legea nr.353/2003, în sensul că reclamantul nu a beneficiat de o sumă egală cu 50% din diferența dintre salariul gradului profesional al funcției ocupate (locotenent colonel) și salariul gradului profesional deținut () și nu i s-a acordat gradația a VII- De asemenea, la recalcularea pensiei nu s-a ținut seama nici de valoarea de referință sectorială pentru determinarea soldelor de funcție și de grad a personalului militar, stabilite prin Legea nr.19/2006. Față de cele reținute, Curtea constată că nu pot fi primite argumentele recurentului pe aceste aspecte, cum de altfel, nu pot fi primite nici cele referitoare la obligativitatea acordării sporului cel mai avantajos aferent Ordinului "Meritul Militar" ori Semnul onorific "În Serviciul Patriei", neexistând o bază legală în acest sens.

De asemenea, concluziile raportului de expertiză arată că majorările, recalculările, recorelările și indexările legale la care a avut dreptul reclamantul nu au fost corect determinate, rezultând un alt cuantum al pensiei pentru data de 31.12.2008. Astfel, ca urmare a recalculării pensiei în raport de cele reținute anterior, în raportul de expertiză s-a constatat că pensia militară ce se cuvine reclamantului începând cu data de 31.12.2008 este de 2380 lei.

În mod legal prima instanță a dispus acordarea drepturilor recalculate numai de la data de 19.11.2007, dată la care reclamantul a depus cererea de recalculare ce i-a fost respinsă, fiind nefondate din această perspectivă motivele de recurs ale reclamantului, întrucât nu există nicio justificare legală pentru a-i fi acordate și pentru perioada anterioară cererii.

Din această perspectivă, dispozițiile primei instanțe sunt foarte clare, în sensul că drepturile de pensie astfel cum s-au stabilit prin raportul de expertiză urmează a fi acordate reclamantului numai începând cu data de 19.11.2007 iar nu și pentru perioada anterioară, fiind neîntemeiate și criticile recurentului pârât referitoare la neclaritatea dispozițiilor din sentință pe acest considerent.

Având în vedere cele reținute mai sus, constatând că nu sunt incidente motivele de nelegalitate prevăzute de art.304 pct.3, 7, 8 și 9 din Codul procedură civilă, în temeiul prevederilor art.312 din Codul d e procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondate recursurile promovate de reclamantul G și de pârâtul Ministerul Administrației și Internelor împotriva sentinței civile nr.776 din data de 02.06.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Mureș.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de reclamantul G, domiciliat în Tg.M,- și de pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, cu sediul în B, nr.1 A sector 1, împotriva sentinței civile nr.776 din 2 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică azi, 15 octombrie 2009.

PREȘEDINTE: Nemenționat	Judecător,	Judecător,
Grefier,

Red.

Tehnored.

5 exp.

03.11.2009

Jud.fond:-

Asist.jud. -

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii: