Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1728/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr-(8116/2008)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VII-A CIVILĂ Șl PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE

MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Decizia civilă nr.1728/

Ședința publică din data de 19 martie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Valentina Sandu JUDECĂTOR 2: Petrică Arbănaș

JUDECĂTOR 3: Elena Luissa

GREFIER -

Pe rol soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I, împotriva sentinței civile nr.791/F din 07 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Ialomița Secția Civilă, în dosarul nr-(1583/2008), în contradictoriu cu intimatul reclamant R, având ca obiect - contestație decizie pensionare.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, care învederează instanței că intimatul reclamant R, a depus la dosar întâmpinare, prin serviciul registratură al acestei instanțe la data de 23.02.2009, precum și faptul că atât recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii I cât și intimatul reclamant, au solicitat soluționarea cauzei în lipsă conform art.242 Cod procedură civilă.

Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.

CURTEA,

Constată că prin sentința civilă nr. 791F/7.10.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Ialomița - Secția Civilă a admis ca întemeiată cererea formulată de reclamantul R, împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii I; a obligat pârâta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, începând cu data de 1 decembrie 2005; a obligat pârâta către reclamant la plata diferențelor dintre pensia cuvenită la data de 01.12.2005 și pensia încasată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt și de drept:

Potrivit deciziei de pensionare nr.81418/25.09.1998 și înscrisurilor din carnetul de muncă aflate la dosarul cauzei, rezultă că reclamantul contestator la data pensionării a avut o vechime în grupa a I-a de muncă de 27 ani și 10 luni, determinată în baza Legii nr.3/1977.

Potrivit buletinelor de calcul aflate la dosarul cauzei rezultă că la recalculare pârâta a avut în vedere un stagiu complet de cotizare de 30 ani.

În raport de data la care drepturile de pensie ale contestatorului au fost stabilite, respectiv 01.10.1998, la recalculare se aplică dispozițiile art. 4 alin. 1 din OUG nr.4/2005 potrivit cărora determinarea punctajului mediu anual și cuantumul fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile de pensie aflate în păstrarea caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor HG nr.1550/2004.

Potrivit art. 2 alin. 4 din HG nr.1550/2004 pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea 3/1977.

Ori, în cazul contestatorului care a înregistrat o vechime în grupa I-a de muncă de 27 ani și 10 luni, stagiul complet de cotizare este cel prevăzut de art. 14 din Legea 3/1977, adică de 20 ani.

Prin urmare, în raport de aceste considerente, instanța de fond a admis cererea formulată de reclamantul R, ca fiind întemeiată și a dispus obligarea pârâtei Casa Județeană de Pensii I să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantului, prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 20 ani, începând cu data de 1 decembrie 2005 și totodată obligând-o și la plata diferenței dintre pensia cuvenită la data de 01.12.2005, avându-se în vedere un stagiu complet de cotizare de 20 ani și cea efectiv încasată.

În termen legal împotriva acestei sentințe a declarat recurs, recurenta-pârâtă Casa Județeană de Pensii I, invocând în drept dispozițiile art.304 pct.8 și 9 Cod procedură civilă și criticând sentința sub următoarele aspecte:

- nelegalitate și netemeinicie, rezultând din interpretarea greșită a actului dedus judecății, în speță a prevederilor OUG nr.100/27.08.2008, privind asigurații care au desfășurat activități în locurile de muncă încadrate în grupa I sau II de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1.04.2001, în speță reclamantul beneficiind de stagiul complet e cotizare, conform Legii nr.19/2000, respectiv 30 de ani, și nu 20 cum a reținut instanța de fond.

- netemeinicie, pe aspectul pronunțării unei hotărâri lipsită de temei legal și dată cu aplicarea greșită a legii, art.14 alin.2 lit.(a) și (b) din Legea nr.3/1977, cât și art.42 alin.(1) din Legea nr.19/2000, unde sunt prevăzute reducerile vârstelor standard de pensionare a persoanelor care se încadrează în grupa I și a-II-a de muncă și nu a stagiului complet de cotizare care este de 30 de ani, ceea ce în speță nu se regăsește.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței recurate în raport de criticile formulate, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art.3041Cod procedură civilă, Curtea constată următoarele:

Instanța de fond a reținut corect situația de fapt și de drept și a făcut o corectă aplicare a legii.

Astfel corect s- reținut că drepturile de pensie ale contestatorului au fost stabilite la 1.10.1998, la recalculare aplicându-se dispozițiile art.4 alin.1 din OUG nr.4/2005, potrivit cărora determinarea punctajului mediu anual și cuantumul fiecărei pensii se face pe baza datelor, elementelor și informațiilor din documentațiile aflate în păstrarea Caselor teritoriale de pensii, cu respectarea prevederilor HG nr.1550/2004, care potrivit art.2 alin.4, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr.3/1977, în cazul contestatorului, care a înregistrat în grupa I de muncă 27 ani și 10 luni, stagiul complet de cotizare este cel prevăzut de art.14 din Legea nr.3/1977, adică 20 de ani, și nu 30 așa cum se susține.

Față de cele de mai sus, criticile urmează a fi înlăturate, Curtea reținând că aceste motive de recurs, nu se încadrează în niciunul din motivele prevăzute de art.304 Cod procedură civilă, și nu determină modificarea sau casarea sentinței recurate.

Apreciind că nu există nici un motiv din cele prevăzute de art.304 Cod procedură civilă și nici motive de ordine publică prevăzute de art.306 Cod procedură civilă, Curtea în baza art.312 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.

În baza art.274 Cod procedură civilă va obliga recurenta la plata sumei de 600 lei către intimat, ca parte câștigătoare în proces, reprezentând cheltuieli de judecată, dovedite cu chitanța atașată la fila 12.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII I împotriva sentinței civile nr.791/F/7.10.2008 pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția Civilă în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul-reclamant R.

Obligă recurenta la 600 lei cheltuieli de judecată către intimat.

IREVOCABILĂ.

.//.

Pronunțată în ședință publică, azi 19 martie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red.:

Dact.:

2 ex.

1.04.2009

Jud.fond:

Președinte:Valentina Sandu
Judecători:Valentina Sandu, Petrică Arbănaș, Elena Luissa

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1728/2009. Curtea de Apel Bucuresti