Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 176/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE,

LITIGII DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ NR.176/AS

Ședința publică din 17 Iunie 2009

Complet specializat pentru cauze privind

conflicte de muncă și asigurări sociale

PREȘEDINTE: Maria Apostol

JUDECĂTOR 2: Mariana Bădulescu

JUDECĂTOR 3: Răzvan Anghel

Grefier - -

S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurentul reclamant G, domiciliat în C,-, -S3,.A,.16, județul C și cu domiciliul ales în C,-, -.11,.C,.54, județul C la avocat, împotriva sentinței civile nr.472/AS/17.12.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C,- C, județul C, având ca obiect contestație decizie de pensionare.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința de judecată din data de 9.06.2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 16.06.2009 și respectiv 17.06.2009, când a dat următoarea soluție:

CURTEA:

Curtea, cu privire la recursul civil de față;

Gad eclarat recurs la 26 februarie 2009 împotriva sentinței civile nr.472/17.12.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța, pe care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În fapt:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 15.11.2008, reclamantul Gas olicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii C, anularea parțială a deciziei de pensionare nr.-/27.09.2006 emisă de pârâtă deoarece nu a fost stabilit corect stagiul de cotizare și implicit cuantumul pensiei cuvenită și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare se arată că la data de 27.09.2006 pârâta a emis decizia de pensie pentru limita de vârsta și muncă depusă drept urmare a cererii reclamantului cu nr.31797/17.03.2006.

Astfel s-au stabilit drepturi de pensie în sumă de 943 lei începând cu data de 17.03.2006.

Stagiul de cotizare cuprinde și intervalul în care reclamantul a desfășurat activitate la SC SA, dovada fiind adeverința cu nr. 12008/15.09.2006, activitate prestată în condiții speciale de muncă, interval referitor la care pârâta reține doar stagiul de cotizare de 5 ani 10 luni si 25 de zile deși în realitate reclamantul și-a desfășurat activitatea și în cadrul SC SA, pe lângă această perioadă, mai exact în intervalul 18.03.1969-14.08.1970, aspect rezultat din adresa nr.313/16.01.2006.

Reclamantul arată că de fapt nu a primit buletinul de calcul pentru a se putea verifica măsura în care cuantumul pensiei a fost corect calculat.

Anexat acțiunii reclamantul a depus la dosarul cauzei înscrisuri ca: decizia contestată, adresa nr.313/16.01.2006, adeverința nr.945/09.03.2006, adeverința nr.2152/03.02.2006 și nr. 12008/15.09.2006.

Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată deoarece toate adeverințele de care se face referire în acțiune au fost valorificate cu ocazia emiterii deciziei de pensionare, aspect ce reiese și din buletinul de calcul atașat documentației, astfel că și cuantumul pensiei este corect.

Anexat întimpinării se depune dosarul administrativ, inclusiv buletinul de calcul.

Ca probatorii reclamantul a solicitat administrarea probei înscrisuri și cu expertiza contabilă care să stabilească punctajul mediu anual și valoarea drepturilor de pensie în funcție de înscrisurile aflate la dosarul administrativ până la data emiterii deciziei, probe încuviințate și administrate de instanță, raportul de expertiză fiind atașat la dosarul cauzei la filele 142-164, efectuat de expert.

Concluziile raportului de expertiză au fost în sensul că vechimea totală recalculată nu corespunde cu vechimea stabilită în decizia de pensionare nr. --27.09.2006, întrucât nu au fost luate în calculul vechimii perioadele lucrate în grupa I de muncă, respectiv 01.04.2001-01.01.2002, 01.01.2002-01.03.2006.

Expertul a calculat numărul de puncte -89,74076, pe care l-a împărțit la stagiul complet de cotizare de 30 de ani si 9 luni, și din care a scăzut reducerea de 10 ani cuvenită pentru activitatea desfășurată în condiții speciale -20 de ani, în final numărul de puncte a fost împărțit la 20 de ani și 9 luni, rezultând un punctaj mediu anual de 4,3249 cu valoarea pensiei de 1.397 lei.

Practic expertul a calculat același număr de puncte ca și pârâta-89,74076, dar diferența dintre expert și pârâtă constă în faptul că pârâta nu a acordat reducerea de 10 ani la stagiul complet de cotizare și a procedat la împărțirea numărului total de puncte la 30 de ani și 9 luni, în timp ce expertul a împărțit numărul total de puncte la 20 de ani și 9 luni, după scăderea reducerii de 10 ani.

În apărare pârâta a solicitat doar proba cu înscrisuri, depuse ca dosar administrativ.

Obiecțiunile pârâtei la raportul de expertiză au constat în esență în aplicarea legii 226/2006, ceea ce este atributul instanței, aprecierea aplicabilității unui act normativ.

Prin sentința civilă nr.472/17.12.2008, Tribunalul Constanțaa respins acțiunea formulată de reclamantul G în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii

Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:

Perioada efectiv lucrată este de 36 ani 5 luni si 2 zile, din care stagiul asimilat - perioada 05.06.1971-04.12.1972 este de 1 an 5 luni si 29 zile.

În grupa II de munca, reclamantul a lucrat 5 ani 10 luni si 25 de zile,atestată de adeverința cu nr. 313/16.01.2006 emisă de SC D SA și de adeverința cu nr. 945/09.03.2006 emisă de SC SA

Așadar cele doua adeverințe au fost valorificate, iar în grupa I de muncă reclamantul a lucrat 20 de ani și 5 luni,rezultați din adeverințele cu nr. 17473/14.12.2006 emisă de SC SA și nr.12008/15.09.2006 emisă de SC SA.

În speță instanța constată că expertul a calculat același punctaj total ca și pârâta, însă la stabilirea punctajului mediu anual a aplicat greșit modalitatea de calcul prevăzută de art. 77 din Legea nr. 19/2000 potrivit cu care suma punctajelor anuale realizate de asigurat în perioada de cotizare se împarte la stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa 3, respectiv 30 ani și 9 luni.

Expertul a determinat punctajul mediu anual prin împărțirea punctajului total la un stagiu total de cotizare diminuat cu 10 ani, respectiv 20 ani și 9 luni.

Susținerea expertului în sensul diminuării stagiului de cotizare cu 10 ani nu poate fi reținută deoarece temeiul legal invocat, respectiv anexa nr. 4 din lege prevede doar reducerea vârstei de pensionare în raport de diferite stagii de cotizare realizate în condiții speciale de muncă.

Din analiza capitolului IV Pensii din Legea nr. 19/2000 se poate observa că legiuitorul folosește doar sintagmareducerea vârstei de pensionareși nicidecum sintagmareducerea stagiului de cotizare.

Stagiul de cotizare avut în vedere de legiuitor este prevăzut la al. 4 al art. 41 din lege, respectiv 35 ani pentru bărbați, stagiu care urmează a fi atins prin creșterea stagiului de cotizare de la 30 de ani conform eșalonării prevăzute în anexa 3 la lege.

Se poate constata de asemenea că nici în cadrul Secțiunii a 6 - Calculul pensiilor legiuitorul nu folosește reducerea stagiului de cotizare, din contră se raportează la același stagiu de cotizare prevăzut în anexa 3, iar referirea la anexa 4 este făcută în sensul că asigurații beneficiază dereducerea vârstei standard de pensionare cu condiția de a realiza stagiul de cotizare în condiții speciale de muncăîn cuantumul prevăzut în această anexă.

Critica sentinței prin motivele de recurs a vizat în esență următoarele:

Hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală prin prisma disp. art.304 cod pr.civilă.

Astfel sub un prim aspect instanța de fond a reținut și motivat hotărârea numai în temeiul disp. Legii nr.19/2000, republicată, ignorând faptul că sunt aplicabile și disp. Legii nr.226/2006, întrucât a efectuat un stagiu de 20 de ani în condiții speciale și având în vedere caracterul special al acestei legi, dispozițiile legale se aplicau cu prioritate, completându-se cu dispozițiile legii nr.19/2000.

Potrivit dispozițiilor legii speciale, două sunt efectele produse de înscrierea unei persoane în ipoteza legii, pe de o parte reducerea vârstei de pensionare, iar pe de altă parte stabilirea punctajului mediu anual în mod diferit față de sistemul Legii nr.19/2000.

Astfel, în cazul persoanelor care au efectuat un stagiu de cotizare de 25 de ani în condiții speciale punctajul mediu anual se stabilește prin împărțirea la 25 numărului total de puncte realizate.

Persoanele ce au realizat un stagiu de cotizare mai mic de 25 de ani, punctajul mediu anual se stabilește luându-se în considerare stagiile totale de cotizare necesare prevăzute în anexele 4 și 5 la Legea nr.-.

Revenind la dispozițiile legii generale, potrivit anexei 4, ipoteza persoanelor cu un stagiu complet de cotizare între 30 și 31 de ani, se observă că pentru o persoană cu un stagiu complet de cotizare de 30 de ani realizat în perioada aprilie 2001 - noiembrie 2006 și 20 de ani lucrați în condiții speciale, vârsta standard de pensionare este redusă cu 10 ani, iar stagiul total de cotizare ce urmează a fi reținut în calculul punctajului mediu anual este de 20 de ani.

Rezultă deci fără nici un dubiu că expertul contabil nu a fost în eroare în calculele sale care sunt exacte, instanța de fond pe de altă parte a fost în eroare făcând o greșită aplicare a legii.

Celelalte susțineri din considerentele hotărârii atacate, cum ar fi cele rezultând din analiza capitolului IV Pensii din Legea 19/2000, unde se pare că se vorbește doar de reducerea vârstei de pensionare și nicidecum de reducerea stagiului de cotizare apar ca simple alegații în consolidarea erorii în care se găsește instanța de fond.

Recursul nu este fondat.

Curtea analizând sentința atacată din perspectiva criticilor formulate prin motivele de recurs, îl va respinge pentru următoarele considerente de fapt și de drept:

Criticile formulate prin motivele de recurs trebuie circumscrise cererii de chemare în judecată, orice alte critici care se constituie în motive de recurs urmează a nu fi luate în seamă, ele neconstituindu-se în petit al acțiunii.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul recurent a solicitat anularea deciziei de pensionare cu motivarea că pe de o parte în ceea ce privește stagiul de cotizare nu au fost luate în considerare unele adeverințe, iar pe de altă parte nu s-a avut în vedere că în perioada 01.01.2002 - 01.03.2006 a desfășurat activitate în condiții speciale și respectiv că nu a lucrat în gr.II de muncă doar o perioadă de 6 ani 10 luni și 25 zile, ci la această perioadă se adaugă și perioada 18.03.1969 - 14.08.1970, conform adeverinței nr.313/16.01.2006, eliberată de SC D SA.

În referire la adeverința nr.313/16.01.2006 eliberată de SC D SA aceasta a fost fructificată astfel cum rezultă din buletinul de culegere a datelor pag.I, cât și din raportul de expertiză, fila 3, care atestă că reclamantul beneficiază de o perioadă de 5 ani 10 luni și 25 zile în grupa II de muncă în care este inclusă și cea indicată în adeverința nr.313.

Cât privește perioada de activitate desfășurată în condiții speciale aceasta nu poate să atragă recalcularea pensiei potrivit disp. Legii nr.226/2006 și implicit stabilirea punctajului mediu anual diferit față de sistemul Legii nr.19/2000.

Recurentul afirmă în recurs că ar fi lucrat în condiții speciale o perioadă de 20 ani și 9 luni, și prin urmare "punctajul mediu anual se stabilește luându-se în considerare stagiile totale de cotizare necesare, prevăzute în anexele nr.4 și 5 la Legea nr.19/2000 cu modificările și completările ulterioare".

Recurentul nu arată în concret cum a ajuns la calcularea acestui stagiu de 20 ani și 9 luni, din ce perioade este compus și în baza căror adeverințe, mulțumindu-se să preia concluziile raportului de expertiză contabilă pe care le apreciază ca fiind cele corecte, întrucât fără îndoială îi sunt favorabile.

În realitate, în cauză sunt incidente dispozițiile punctului 14 din Ordinul Ministerului Muncii, prin care au fost aprobate normele de aplicare a Legii nr.226, potrivit căruia - persoanele pensionate în perioada 01.04.2001 - 17.06.2006 - beneficiază la cerere de recalcularea dreptului de pensie prin considerarea activității în condiții speciale, numai în situația în care la data deschiderii dreptului, în cazul reclamantului la data de 17.03.2006 ar fi îndeplinite condițiile potrivit art.3 sau 4 din Legea nr.226/2006, condiție neîndeplinită în cazul reclamantului recurent.

Astfel, art.3 din Legea nr.226/2006 reglementează situația asiguraților care realizează un stagiu de cotizare de 25 ani în condițiile speciale și care beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa3 din Legea nr.19/2000 cu 15 ani.

În art.4 din Legea nr.226/2006, se reglementează situația asiguraților care au un stagiu de cotizare în condiții speciale mai mic de 25 ani și care beneficiază de reducerea proporțională a vârstelor standard de pensionare, darîn condițiile realizării stagiilor totale de cotizare necesare, conform prevederilor din anexa 4 la legea nr.19/2000.

În privința calculării punctajului mediu anual pentru asigurații cu un stagiu de cotizare mai mic de 25 ani se iau în considerarestagiile totale de cotizare necesareprevăzute în anexa 4 din Legea nr.19/2000 cu modificările și completările ulterioare.

Recurentul reclamant a afirmat însă în cererea de chemare în judecată că a lucrat în condiții speciale o perioadă de 4 ani și 2 luni în perioada 01.01.2002 - 01.03.2006, astfel că la calculul punctajului mediu anual sunt avute în vedere disp. art.5(2) din Legea nr.226/2006.

Rezultă deci că nu este posibilă calcularea punctajului mediu anual în modalitatea indicată de recurent, el nerealizând un stagiu de cotizare necesar de 20 de ani în condiții speciale conform tabelului 1 din anexa 4 la legea nr.19/2000.

Trebuie de asemenea arătat că, nu toate perioadele de activitate în grupa I anterioare intrării în vigoare sunt asimilate stagiilor de cotizare în condiții speciale, o asemenea asimilare fiind posibilă numai pentru locurile de muncă încadrate conform legislației anterioare în grupa I și care, potrivit prezentei legi sunt încadrate în condiții speciale.

Pe cale de consecință, Curtea găsind toate criticile neîntemeiate, va respinge recursul ca nefondat, în conformitate cu disp. art.312 cod pr.civilă, hotărârea atacată fiind legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul civil formulat de recurentul reclamant G, domiciliat în C,-, -S3,.A,.16, județul C și cu domiciliul ales în C,-, -.11,.C,.54, județul C la avocat, împotriva sentinței civile nr.472/AS/17.12.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata pârâtă CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII C, cu sediul în C,- C, județul C, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi 17.06.2009.

Președinte, Judecători,

- - - -

Pt.Jud.- aflat în

Semnează conf.art.261 al.1 CPC

Președinte instanță,

Grefier,

- -

Jud.fond:,

Red.dec.Jud.-/13.07.2009

Tehnored.gref.RD/16.07.2009/2ex.

Președinte:Maria Apostol
Judecători:Maria Apostol, Mariana Bădulescu, Răzvan Anghel

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 176/2009. Curtea de Apel Constanta