Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1836/2009. Curtea de Apel Pitesti

Operator date 3918

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA CIVILĂ, PENTRU CAUZE PRIVIND CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA CIVILĂ NR. 1836/R-CM

Ședința publică din 02 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Irina Tănase JUDECĂTOR 2: Lică Togan

JUDECĂTOR 3: Maria Ploscă

Judecător: - -

Grefier: - -

S-a luat în examinare, pentru pronunțare, recursul declarat de contestatorul, domiciliat în comuna, județul A, împotriva sentinței civile nr. 1020/AS, din 17 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.

Recursul este scutit de plata taxei de timbru.

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din 25 noiembrie 2009, iar discuțiile de la acea dată au fost consemnate în încheierea de ședință, care face parte integrantă din prezenta decizie.

Pronunțarea a fost amânată pentru astăzi când s-a dat următoarea soluție.

CURTEA

Asupra recursului civil de față:

Constată că, prin contestația formulată la data de 23 aprilie 2008, contestatorul a solicitat anularea deciziei de pensie nr.30885/13.02.2008, emisă de intimata Casa Județeană de Pensii A și emiterea unei noi decizii în care, la stabilirea drepturilor de pensie, să se aibă în vedere un stagiul de cotizare de 20 de ani.

În motivare, contestatorul a arătat că a lucrat 14 ani, 9 luni și 9 zile în grupa I de muncă, respectiv a desfășurat activitate în mină, în subteran, că a fost pensionat în anul 1990 când intrase în vigoare nr.HG267/1990 și că intimata, prin decizia contestată, a utilizat la calculul drepturilor de pensie un stagiu de cotizare de 30 ani în loc de 20 ani, așa cum prevedea acest act normativ. În mod greșit intimata a apreciat că i se aplică dispozițiile Legii nr.3/1977, întrucât nr.HG267/1990 constituie legea specială în materia pensionării personalului din industria minieră. Mai mult, există și practică judiciară în acest sens.

Prin întâmpinare, intimata a solicitat respingerea contestației pentru următoarele considerente:

Contestatorul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă începând cu 01.04.1990, în condițiile Legii nr.3/1977, la acea dată având o vechime în muncă de 37 ani, 2 luni, 23 zile, din care 14 ani, 9 luni, 9 zile în grupa I de muncă și 15 ani, 5 luni, 14 zile în grupa a III-a de muncă. Ulterior, pensia i-a fost recalculată conform dispozițiilor nr.HG1550/2004 și nr.OUG4/2005. Prin decizia nr.30885/2008 a A, contestată, drepturile de pensie au fost modificate prin valorificarea sporurilor cu caracter permanent și a veniturilor înscrise în adeverințele prezentate de acesta la acel moment.

A mai arătat intimata, că solicitarea contestatorului în sensul ca la determinarea punctajului mediu anual să se utilizeze un stagiu de cotizare de 20 ani este nefondată, întrucât contestatorul a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă potrivit Legii nr.3/1977, iar vechimea în grupa I de muncă realizată de acesta este de 14 ani, 9 luni și 9 zile, situație ce se încadrează la art.9 lit.c din nr.HG267/1990.

Prin sentința civilă nr.911/AS din 30 septembrie 2008, Tribunalul Argeș a admis contestația și a anulat decizia nr.30885/13.02.2008, emisă de intimata Casa Județeană de Pensii A, care a fost obligată să emită o nouă decizie de pensie de recalculare a dreptului de pensie al contestatorului, prin care, la determinarea punctajului mediu anual, să se utilizeze stagiul complet de cotizare de 20 de ani.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin decizia nr.30885/04.09.1990, emisă de Casa Județeană de Pensii A, contestatorul a fost înscris la pensie pentru munca depusă și pentru limită de vârstă.

Așa cum rezultă din actele depuse la dosar și din recunoașterile intimatei din întâmpinare, contestatorul avea o vechime în muncă de 37 ani, 2 luni, 23 zile, din care 14 ani, 9 luni, 9 zile - în grupa I de muncă, respectiv a desfășurat activitate în industria minieră, în subteran și 15 ani, 5 luni, 14 zile - în grupa III-a de muncă.

Prin întâmpinare, intimata a arătat că potrivit mențiunilor deciziei de înscriere la pensie de mai sus, această operațiune s-a făcut în baza Legii nr.3/1977.

Tribunalul a apreciat că nr.HG267/1990, de acordare a unor drepturi personalului din industria minieră, constituie lege specială în raport cu Legea nr.3/1977, întrucât cuprinde doar trei paragrafe cu privire la stabilirea pensiilor pentru personalul care a lucrat în industria minieră privitoare doar la reducerea vârstei de pensionare, astfel că acestor salariați li se aplică dispozițiile nr.HG267/1990, în ceea ce privește acest ultim aspect, completarea cu dispozițiile Legii nr.3/1977 operând numai în privința stabilirii, calculării și plății drepturilor de pensie.

În consecință, instanța a considerat că înscrierea la pensie a contestatorului s-a realizat în baza nr.HG267/1990, care prevede la paragraful 7, că pensionarea pentru limită de vârstă și vechime în muncă a personalului din unitățile miniere se va face, printre alte cazuri, și pentru cei care au lucrat între 5 și 15 ani în subteran, limita de vârstă de 60 de ani ridicându-se proporțional cu numărul de ani lucrați în aceste condiții.

Reducerea vârstei de pensionare a contestatorului a operat în condițiile legale mai sus-menționate, iar simpla coincidență cu reducerile aplicate potrivit dreptului comun nu justifică aplicarea acestuia din urmă.

La recalcularea drepturilor de pensie ale contestatorului s-a susținut că a fost luată în calcul perioada în care contestatorul a lucrat în grupa I de muncă și care a fost considerată activitate în condiții speciale, însă ceea ce se contestă este aplicarea stagiului de cotizare redus.

Recalcularea a operat în baza nr.HG1550/2004 și a nr.OUG4/2005, contestatorul fiind pensionat în anul 1990, la 4 luni de la intrarea în vigoare a nr.HG267/1990, în baza unor acte normative anterioare Legii nr.19/2000, respectiv în baza nr.HG267/1990 completată cu Legea nr.3/1977.

În aplicarea prevederilor nr.HG1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, Normele Tehnice întocmite de au stabilit la punctul 4.5. fără a distinge după anul sau perioada pensionării, că în situația pensiilor stabilite potrivit nr.HG267/1990, stagiul complet de cotizare ce se va utiliza la determinarea punctajului mediu anual este de 20 de ani pentru persoanele care au desfășurat activitate în locuri de muncă în subteran.

Cum contestatorul îndeplinește condițiile de mai sus, el beneficiază de acest stagiu complet de cotizare redus la 20 de ani și stabilit astfel în considerarea specificului activității din minerit, a condițiilor de muncă și a riscurilor pentru sănătatea salariaților.

se considera altfel, ar echivala cu lipsirea actului normativ special - nr.HG267/1990 - de scopul sau efectele pentru care a fost elaborat.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs intimata Casa Județeană de Pensii

Prin decizia civilă nr. 229/R-CA/11.02.2009, Curtea de Apel Piteștia admis recursul formulat de intimată împotriva sentinței susmenționate pe care a casat-o și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de fond.

Instanța de recurs a considerat că pentru stabilirea corectă a situației de fapt, respectiv a se verifica dacă contestatorul, în aplicarea prevederilor nr.HG1550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, putea beneficia de un stagiu de cotizare redus la 20 de ani și stabilit astfel în considerarea specificului activității din minerit, este necesar a se efectua o expertiză de specialitate, probă ce nu a fost avută în vedere de instanța de fond.

Rejudecând cauza, Tribunalul Argeș prin sentința civilă nr.1020/AS/17.06.2009, a respins contestația ca neîntemeiată reținând următoarele:

Instanța de fond nu a mai găsit necesar a dispune efectuarea unei expertize contabile, pentru a nu tergiversa soluționarea cauzei și a nu pune partea să mai efectueze cheltuieli suplimentare, în condițiile în care există decizia nr.40/22.09.2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul recursului în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Colegiul de conducere al Curții de Apel Timișoara, în ceea ce privește dispozițiile art.77 alin.(2) raportat la art.43 alin.(1) și (2) din Legea nr.19/2000.

Tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:

Prin decizia nr.30885/04.09.1990 contestatorul a fost înscris la pensie pentru munca depusă și limită de vârstă începând cu data de 01.04.1990, în condițiile Legii nr.3/1977.

Prin decizia nr.30885/13.02.2008 intimata a procedat la revizuirea punctajului mediu anual recalculat al pensiei contestatorului, începând cu data de 01.07.2005. Punctajul mediu anual rezultat în urma recalculării pensiei a fost determinat prin utilizarea unui stagiu de cotizare de 30 ani, conform art.2 alin.3 din nr.HG 1550/2004 și punctului 4.2 din Normele Tehnice nr.5388/16.11.2004 emise de către, în aplicarea nr.HG1550/2004.

Contestatorul a considerat că în mod greșit intimata s-a raportat la un stagiu de cotizare de 30 de ani, corect fiind ca raportarea să fie făcută la un stagiu de 20 de ani.

După cum s-a menționat, contestatorul a fost înscris la pensie în temeiul Legii nr.3/1977.

Având în vedere practica neunitară la nivelul instanțelor de judecată la data de 22 septembrie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, a soluționat recursul în interesul legii promovat de către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Astfel, prin decizia nr.40/22.09.2008, admițându-se recursul în interesul legii s-a stabilit: "Dispozițiile art.77 alin. (2) raportat la art. 43 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977 - 31 martie 2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art.14 din Legea nr.3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială".

Potrivit art.329 alin.3 Cod procedură civilă, soluția pronunțată în acest recurs în interesul legii este obligatorie pentru toate instanțele.

În consecință, tribunalul a constatat că intimata a recalculat drepturile de pensie în conformitate cu dispozițiile art.14 din Legea nr.3/1977, stagiul de cotizare pentru stabilirea punctajului mediu anual, fiind cel de 30 de ani și nu stagiul redus de 20 de ani.

Pentru aceste considerente, tribunalul a respins contestația ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, în termen legal, contestatorul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie arătând, în esență, următoarele:

- sentința a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art.315 al.1 Cod procedură civilă, motiv de casare prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, deoarece instanța de fond, cu ocazia rejudecării, nu a respectat decizia de casare care era obligatorie;

- neadministrarea expertizei contabile dispusă de instanța de casare echivalează cu necercetarea fondului cauzei, tribunalul pronunțând o hotărâre formală.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimata a solicitat respingerea recursului ca nefondat față de decizia în interesul legii pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Recursul este nefondat.

Prima critică din recurs, întemeiată pe dispozițiile art.304 pct.9 Cod procedură civilă, este nefondată pentru că, deși era obligatorie pentru instanța de fond decizia de casare nr.229/R-CA/11.02.2009, după pronunțarea acesteia, la data de 20.05.2009, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.334/20.05.2009, Decizia nr.40/22.09.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii.

Această decizie, prin care s-a stabilit că dispozițiile art.77 al.2 rap. la art.43 al.1 și 2 din Legea nr.19/2000 se interpretează în sensul că stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 01.07.1977 - 31.03.2001 și care și-au desfășurat activitatea în grupe speciale de muncă este cel reglementat de art.14 din Legea nr.3/1977, este obligatorie potrivit art.329 al.3 Cod procedură civilă.

Fiind obligatorie de la data publicării sale în Monitorul Oficial, instanța de rejudecare trebuia să o respecte.

Respectând această decizie, dată în interesul legii pentru unificarea practicii, tribunalul a considerat corect că proba cu expertiză contabilă nu mai era utilă soluționării cauzei.

Față de aceste considerente nu se poate reține că instanța de fond a aplicat greșit legea.

Și cel de-al doilea motiv de recurs, privind necercetarea fondului cauzei, încadrat în motivul de recurs prevăzut de art.312 al.5 Cod procedură civilă este nefondat față de considerentele reținute de tribunal în motivarea deciziei recurate.

Potrivit acestor considerente, prima instanță a reținut că, prin decizia nr.30885/04.09.1990, contestatorul a fost înscris la pensie, începând du 01.04.1990, în condițiile Legii nr.3/1997, iar ulterior, prin decizia nr.30885/13.02.2008, intimata a procedat la revizuirea punctajului mediu recalculat al pensiei contestatorului, începând cu data de 01.07.2005.

De asemenea, instanța a reținut că punctajul mediu anual rezultat în urma recalculării pensiei a fost determinat prin utilizarea unui stagiu de cotizare de 30 ani și temeiul juridic în baza căruia a fost stabilit acest punctaj.

În concluzie, instanța a reținut corect, față și de dispozițiile deciziei nr.40/22.09.2008, publicată în 20.05.2009, că înscrierea la pensie s-a făcut potrivit Legii nr.3/1977, art.14.

Ca atare, nu se poate reține că instanța de rejudecare nu a cercetat fondul cauzei.

În consecință, curtea, în baza art.312 al.1 Cod procedură civilă va respinge recursul de față ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul formulat de contestatorul, domiciliat în comuna, județ A, împotriva sentinței civile nr.1020/AS din 17.06.2009 pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-, intimată fiind CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII A, cu sediul în Pitești, str.-, nr.38, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 2 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția Civilă, pentru cauze privind Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale și pentru cauze cu Minori și de Familie.

Președinte, Judecător, Judecător,

- -, - -, - -,

Grefier,

- -,

Red.

Tehnored.

Ex.4/15.12.2009.

Jud.fond:.

.

Președinte:Irina Tănase
Judecători:Irina Tănase, Lică Togan, Maria Ploscă

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1836/2009. Curtea de Apel Pitesti