Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 184/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.184/2010
Ședința publică din 8 februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Pop Mirela JUDECĂTOR 2: Stoica Manuela
- - - președinte secție
- - - JUDECĂTOR 3: Doriani Ana
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de reclamantul și pârâta Casa Județeană de Pensii H împotriva sentinței civile nr.1479/LM//2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul recurent, lipsă fiind pârâta recurentă Casa Județeană de Pensii
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la dosar s-a înregistrat o întâmpinare formulată de reclamantul recurent la care sunt anexate un set de acte normative.
Se comunică cu reclamantul recurent întâmpinarea formulată de pârâta recurentă.
Reclamantul recurent depune la dosar copia unei noi decizii de pensie și declară că și aceasta a fost atacată în instanță.
Nemaifiind alte cererii de formulat se acordă cuvântul în dezbateri.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
Arată că dorește valorificarea celor trei luni de zile lucrate după data pensionării precum și a adeverinței nr.3858/2008 emisă de SC "" SA P începând cu data ieșirii la pensie. Totodată mai solicită instanței, verificarea modului de calcul al punctului de pensie pe anul 1967 - 2000 întrucât există diferențe între cel stabilit de Casa Județeană de Pensii H și cel calculat de către recurentul reclamant.
Solicită ca durata stagiului de cotizare să fie reținută ca fiind de 28 de ani (normal), nu de 29 de ani cum a apreciat intimata, și arată că își menține pretențiile formulate la punctul 5 din recurs.
De asemenea solicită cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea transportului la cele 10 termene de judecată, la Tribunalul Hunedoara și pentru termenul de azi, contravaloarea transportului pe distanța P - A I și retur.
În ce privește recursul declarat de pârâtă solicită să fie respins ca nefondat, arătând că instanța de fond a interpretat corect actele și lucrările dosarului.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față;
În deliberare se constată că prin acțiunea de asigurări sociale înregistrată pe rolul Tribunalului Hunedoara, sub dosar nr-, reclamantul a chemat în judecată pârâta H solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța:
- să se dispună anularea deciziei de pensionare nr.97552/22.09.2008 emisă de pârâta H și să fie obligată pârâta la calcularea corectă a dreptului de pensie și a punctului de pensie precum și la revizuirea și eliberarea unui nou buletin de calcul a pensiei.
În motivarea acțiunii sale, a arătat că, prin decizia a cărei anulare o solicită, pârâta i-a calculat greșit perioada lucrată de reclamant în subteran, în intervalul 1.04.2001-2.07.2008, și a diminuat perioada lucrată în subteran de la 14 ani, 7 luni și 5 zile la 14 ani, 3 luni și 25 de zile. Totodată a susținut că și reducerea prevăzută de lege pentru munca prestată în subteran a fost diminuată de la 6 ani la 5 ani și că în mod greșit a fost modificată durata stagiului de cotizare de la 28 de ani ( normal) la 29 de ani și că toate acestea au dus în final la micșorarea valorii punctului de pensie de la 2,67915, la 2,57307.
Prin precizarea depusă ulterior, reclamantul a solicitat obligarea pârâtei la stabilirea pensiei care i se cuvine, prin valorificarea adeverinței nr..3858/2008 emisă de SC "" SA
În drept, a invocat anexa 9 la Ordinul nr.340/2001, anexa 4 tabelul 5 din Legea nr.19/2000.
Prin întâmpinarea depusă, pârâta Has olicitat respingerea acțiunii reclamantului arătând că susținerile acestuia sunt nefondate.
Astfel, referitor la perioada lucrată de către reclamant în subteran, pârâta a arătat că aceasta a fost corect stabilită ca fiind de 14 ani, 3 luni și 25 de zile, din care o perioadă de 7 ani, 4 luni și 4 zile, lucrată în subteran, anterior datei de 1.04.2001 când a intrat în vigoare Legea nr.19/2000.
Prin urmare, raportat la mențiunile înscrise în carnetul de muncă al reclamantului, pârâta Has usținut că au fost valorificate corect perioadele lucrată în subteran, anterior și ulterior datei de 1.04.2001, și că prin însumarea vechimii de 7 ani, 4 luni și 4 zile, realizată în subteran anterior datei de 1.04.2001, cu stagiul de cotizare de 6 ani, 4 luni și 21 zile realizat în subteran, ulterior acestei date, când a intrat în vigoare Legea nr.19/2000, acesta are un stagiu total de cotizare realizat în subteran de 14 ani, 3 luni și 25 de zile.
Sub un al doilea aspect, pârâta a arătat că pentru perioada ulterioară datei de 1.04,2001 a luat în calcul doar perioadele indicate mai sus, deoarece pentru lunile aprilie, mai și iunie 2001, nu s-a achitat decât parțial contribuția de asigurări sociale iar pentru perioada iunie - iulie 2008, nu s-a dovedit depunerea declarației de asigurări sociale de câtre angajator și nu s-a confirmat realizarea unui stagiu de cotizare în condiții speciale de muncă.
Drept consecință, pârâta a concluzionat că atât stagiul de cotizare realizat în subteran cât și stagiul complet de cotizare și mărimea punctului de pensie au fost corect calculate și că se impune respingerea pretențiilor formulate de acesta.
În drept, a invocat art.115 Cod proc.civ.
Prin sentința civilă nr.1479/LM/8.10.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale, în dosar nr-, s-a admis în parte acțiunea de asigurări sociale formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta și pe cale de consecință:
- pârâta a fost obligată să emită o nouă decizie prin care să-i valorifice reclamantului la pensie lunile aprilie, mai și iunie 2001 precum și adeverința nr.3858/3.07.2008 emisă de către " " P, începând cu data de 4.07.2009 și să-i plătească diferențele de pensie cuvenite, începând cu aceeași dată;
- au fost respinse celelalte pretenții.
Pentru a hotărî în acest mod, prima instanță a reținut, după examinarea actelor și lucrărilor dosarului, că reclamantul beneficiază de o pensie pentru munca depusă și limită de vârstă conform deciziei nr.97552/22.09.2008, drepturi ce i-au fost stabilite începând cu data de 2.07.2008.
A mai reținut că cererea reclamantului, de valorificare la pensie a perioadei aprilie - iunie 2001, este întemeiată deoarece din cuprinsul adreselor nr.2979/22.12.2008, nr.3/5.01.2009, nr.2977/22.12.2008 și nr.1953/17.02.2009 rezultă că -ul aferent acestei perioade a fost achitat în 3.12.2008.
Prin urmare, față de acest aspect necontestat de către pârâta H și față de prevederile art. I pct.38 din Ordinul nr.340/2001, instanța de fond a apreciat că se impune obligarea pârâtei la emiterea unei decizii de pensionare noi, în favoarea reclamantului, care să valorifice la pensie și această perioadă.
În ce privește adeverința nr.3878/3.07.2008 emisă de "" P, instanța a reținut că și aceasta trebuie valorificată la pensie deoarece atestă că reclamantul a beneficiat pentru perioada în care a lucrat la această societate comercială de spor regim 10 ore, iar această adresă a fost depusă odată cu cererea de pensionare la data de 3.07.2008.
Apărarea pârâtei potrivit căreia acest spor nu poate fi avut în vedere la stabilirea pensiei reclamantului deoarece nu are temei legal a fost înlăturată de către prima instanță, față de dispozițiile cuprinse în art.78 și art.164 din Legea nr.19/2000.
Împrejurarea că anterior Legii nr.49/1992 aceste sporuri nu se înscriau în carnetul de muncă a fost apreciată de către instanță ca fiind irelevantă câtă vreme, cu actele depuse la dosar, reclamantul a demonstrat că a beneficiat de acest spor și că a achitat - ul aferent pe toată această perioadă deoarece acest fapt ar echivala cu încălcarea principiului contributivității, consacrat prin Legea nr.19/2000.
În ce privește buletinul de calcul solicitat de către reclamant, s-a reținut că pârâta a depus la dosarul cauzei acest înscris iar referitor la pretențiile acestuia de atribuire de puncte suplimentare s-a constatat că cererea este de asemenea nefondată deoarece neîndeplinind vârsta standard de pensionare nu poate beneficia de aceste puncte.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs atât reclamantul cât și pârâta H, ambii criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În recursul său, reclamantul a solicitat modificarea în parte a sentinței, în sensul admiterii tuturor capetelor de cerere, susținând că instanța de fond, printr-o interpretare eronată a prevederilor legale, a apreciat că doar o parte din pretențiile deduse judecății sunt întemeiate.
Astfel, a arătat că instanța de fond în mod greșit nu a valorificat punctajul suplimentar aferent stagiului suplimentar de 3 ani și o lună, lucrat după pensionare, cuprins între 1.06.2005-1.07.2009 și că valorificarea adresei nr.3878/2008 trebuia să fie dispusă începând cu 2.07.2008, când s-a pensionat și nu din 4.07.2009, cum greșit s-a apreciat.
De asemenea, a mai solicitat recalcularea punctajelor anuale pe perioada 1967-1972, 1974, 1978-1979, 1982, 1984, 1992, 1996 și 2000 deoarece există diferențe între punctajul stabilit de pârâtă și cel calculat de reclamant și că se impune corectarea stagiului complet de cotizare la 28 de ani pentru cei 14 ani și 7 luni lucrați în condiții speciale, conform anexei nr.4 tabel nr.5 poziția nr.5 din Legea nr.19/2000.
Sub un ultim aspect a arătat că în mod greșit instanța i-a respins și cererea de eliberare a buletinului de calcul deoarece este îndreptățit să-l primească împreună cu noua decizie ce se impune să fie emisă.
În drept, a invocat art.304 pct.7-9 Cod proc.civ.
Prin recursul său, pârâta a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii în totalitate a acțiunii de asigurări sociale formulată de reclamantul.
În expunerea motivelor sale de recurs, a susținut că soluția instanței de fond este greșită deoarece, pe de-o parte, acest spor nu are temei legal deoarece nr.1053/1959 nu a fost identificat ca fiind publicat în Buletinul Oficial de la acea vreme iar art.42 din Legea nr.27/1966 a fost abrogat iar pe de altă parte, că art.69 - 70 din Legea nr.57/1974, nu reglementa acordarea sporului de regim 10 ore.
În consecință, obligarea pârâtei, de către prima instanță, la valorificarea unei adeverințe întocmite incorect și care nu conține temeiul legal al acordării sporului, este greșită și echivalează cu o analizare eronată a probelor și cu nesoluționarea corectă a fondului cauzei.
Referitor la valorificarea perioadei aprilie - iunie 2001, care nu a fost luată în considerare de către pârâtă la stabilirea pensiei reclamantului, pârâta recurentă a susținut că pentru perioadele anterioare datei de 1.04.2001, sunt aplicabile dispozițiile art.164 care cuprinde dispoziții tranzitorii și care permit valorificarea în procesul de stabilire punctajelor anuale doar a veniturilor obținute ce au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și că principiul contributivității înscris în art.2 lit. e din Legea nr.19/2000 și-a găsit aplicabilitatea doar după intrarea în vigoare a acestei legi, acest act normativ instituind un sistem de asigurări sociale diferit de cel anterior care stabilea numai în sarcina angajatorului obligația de plată a contribuției de asigurări sociale.
Sub un ultim aspect, a arătat că instanța de fond nu a indicat care sunt considerentele pentru care adeverința nr.3858/2008 a fost valorificată doar din data de 4.07.2009.
În drept, a invocat art.299 și art.304/1 Cod proc.civ.
Prin întâmpinarea depusă, intimata recurentă Has olicitat respingerea recursului reclamantului ca fiind nefundat, arătând că aspectele critice invocate de acesta nu pot fi primite și că instanța de fond a aplicat și interpretat corect dispozițiile legale în materie.
La rândul său, intimatul a solicitat respingerea recursului declarat de pârâta H susținând că prima instanță a făcut o corectă aplicare a prevederilor art.164 și art.78 din Legea nr.19/2000.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, atât prisma acestor critici cât și sub toate aspectele, conform art.304/1 Cod proc.civ. precum și din oficiu, în limitele statuate de art.306 alin.2 Cod proc.civ. Curtea constată că ambele recursuri sunt nefondate:
Prima critică, adusă de reclamant soluției pronunțate la fond, se constată că este neîntemeiată deoarece decizia de pensionare nr.97552/22.09.2008 emisă pe numele acestuia, cu drepturile stabilite începând cu 2.07.2008, a valorificat toată vechimea în muncă dovedită cu actele depuse la dosarul de pensionare iar după data de 1.04.2001, stagiul de cotizare realizat și dovedit cu adeverința eliberată de casa de pensii întocmită pe baza informațiilor confirmate de angajator prin declarațiile nominale depuse conform art.6 alin.1 din Legea nr.19/2000.
Mai mult, pentru stagiile de cotizare realizate ulterior pensionării, procedura de urmat este reglementată de art.95 și art.169 din Legea nr.19/2000, respectiv valorificarea se face în baza cererii depuse de cel interesat la casa de pensii și nu din oficiu. Ori, reclamantul nu a demonstrat că a înregistrat o astfel de cerere.
Totodată trebuie precizat că reclamantul a solicitat un punctaj suplimentar pentru perioada lucrată după pensionare, respectiv cea cuprinsă între 1.06.2005 și 1.07.2008, în condițiile în care acesta s-a pensionatla data de 2.07.2008, deci după această perioadă.
Susținerile acestuia potrivit cărora acesta apreciază că întrunea condițiile de pensionare încă din 1.06.2005 nu pot fi primite câtă vreme însuși reclamantul a depus cererea de pensionare la data de 4.07.2008, sub nr.11985/2008, dată de la care pârâta a urmat procedura instituită de lege, pentru stabilirea pensiei.
În consecință, sub acest aspect, nu se impune modificarea sentinței atacate.
Cea de-a doua critică formulată de reclamant, referitoare la valorificarea adeverinței nr.3878/3.07.2008 începând cu data de 2.07.2008, este de asemenea nefondată raportat la data la care reclamantul a solicitat valorificarea acestui înscris la prima instanță.
Solicitarea recurentului de recalculare a punctajului anual pe anumiți ani pe considerentul că modul de calcul al acestuia nu coincide cu cel al pârâtei, urmează să fie de asemenea respinsă deoarece din actele și lucrările dosarului rezultă că pârâta a valorificat pentru perioadele anterioare datei de 1.04.2001, salariile brute sau nete, în conformitate cu modul lor de înscriere în carnetul de muncă, precum și sporul de vechime în procentele prevăzute de art.164 alin.3 din lege până la 1.04.1992, iar pentru perioada ulterioară datei de 1.04.2001, a fost valorificat sporul de vechime dovedit cu adeverințele depuse odată cu cererea de pensionare.
Referitor la critica reclamantului vizând greșita neacordare a stagiului complet de cotizare de 28 de ani, se constată că la data înscrierii la pensie reclamantul avea vârsta de 59 de ani și 3 luni, în condițiile în care vârsta standard de pensionare prevăzută de lege, în cazul acestuia, era de 64 ani și 8 luni.
Pensionarea reclamantului a fost posibilă în aceste condiții deoarece în sarcina acestuia s-a reținut că a realizat un stagiu de cotizare de 14 ani, 3 luni și 25 de zile, în condiții speciale de muncă - subteran ( din care 7 ani,4 luni și 4 zile, înainte de 1.04.2001), ceea ce a determinat o reducere a vârstei standard de pensionare, cu 7 ani și 6 luni.
În consecință, având în vedere prevederile art.77 alin.3 din Legea nr.19/2000 și art.44 din aceeași lege, și față de anexa 4 din lege se constată că pârâta a valorificat corect la pensie, în cazul reclamantului, un stagiu complet de cotizare de 29 de ani.
Critica referitoare la greșita respingere a cererii de eliberare a unui nou buletin de calcul urmează să fie respinsă, întrucât capătul de cerere având ca obiect întocmirea unei noi decizii de pensionare a fost respins iar buletinul de calcul emis la decizia nr.97552/22.09.2008 a fost comunicat reclamantului împreună cu această decizie.
Sub un ultim aspect, se constată că, în recurs, reclamantul recurent a depus la dosar o copie a deciziei de pensionare nr.97552/15.12.2009 (57), comunicată acestuia la 10.01.2009 din care rezultă că pârâta a valorificat în cazul acestuia un stagiu complet de cotizare conform Legii nr.19/2000 de 28 de ani, din care un stagiu realizat în condiții speciale de 14 ani, 7 luni și 21 zile, din care vechime realizată anterior, datei de 1.04.2001, 7 ani, 4 luni și 4 zile.
În ce privește recursul formulat de pârâta H, Curtea constată următoarele:
Prima critică referitoare la greșita valorificare a adeverinței nr.3878/3.07.2008 eliberată de "" P este nefondată câtă vreme din cuprinsul ei rezultă în mod clar că acesta a beneficiat, potrivit legislației anterioare, în perioada 25.02.1978-1.10.1980, de spor regim 10 ore, pentru care s-a achitat și pensie suplimentară.
nr.1053/1959privind regimul indemnizațiilor și sporurilor ce se pot acorda salariaților nelocalnici trimiși la lucrări pe șantiere sau în locuri izolate a fost abrogată prin HG nr. 73 din 10 noiembrie 1997 privind declararea ca abrogate a unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial Nr. 323 din 24 noiembrie 1997.
Este adevărat că acest act normativ nu a fost publicat în Buletinul Oficial la. însă conținutul lui a fost comunicat instituțiilor interesate, inclusiv întreprinderilor din minerit, astfel că fosta P, actualmente " " P, ca unitate emitentă poartă răspunderea pentru exactitatea mențiunilor efectuate.
De asemenea, art.42 alin.3 din Legea nr.27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat și pensia suplimentară, republicată, ( act normativ abrogat prin art.92 din Legea nr.3/1977) prevedea că salariile tarifare cuprind orice sume care se includ, potrivit dispozițiilor legale, în acest salariu.
Art.69 și 70 din Legea nr.57/1974, republicată ( act normativ abrogat prin Legea nr.120/2000) prevedeau:
" 3. Sporul de șantier
Art. 69- Personalului nelocalnic care își desfășoarăactivitatea la lucrări de prospecțiuni și explorări geologice, studii și cercetări hidrologice, topografice, în unele unități petroliere noi sau în dezvoltare, ori din alte unități cu condiții similare și personalului nelocalnic de pe șantierele de construcții-montaj, precum și personalului aparținînd altor unități care este trimis să execute lucrări de montaj,punere în funcțiune la obiectivele de importanță deosebită, i se poate acorda unspor la retribuția tarifară. Unitățile, cuantumul net al acestui spor pe categorii de personal, precum și numărul maxim de personal muncitor care poate primi spor de șantier, se stabilesc anual prin planul național unic de dezvoltare economico-socială.
4. Alte sporuri
Art. 70- Șeful de echipă sau de brigadă, care, pe lîngă activitatea sa de muncitor, conduce o formație de lucru, primește retribuția cuvenită pentru munca prestată ca muncitor și o indemnizație tarifară pentru activitatea efectuată ca șef de echipă sau de brigadă, reprezentînd cel mult 10% din retribuția sa tarifară. Pentru unele activități specifice, cuantumul acestei indemnizații este prevăzut în anexa nr. IV."
Prin urmare, coroborând aceste prevederi legale cu cele din nr.OUG4/2005, care în anexă, la pct. V prevede că se utilizează la determinarea punctajului mediu anual atât pentru perioadele anterioare, cât și pentru cele ulterioare datei de 1 aprilie 1992, data intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 49/1992, "orice alte sporuri cu caracter permanent prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale de muncă " se constată că instanța de fond a apreciat în mod corect că se impune valorificarea acestui spor la pensie.
Art. 164 alin.3 din Legea nr.19/2000, cu modificările și completările ulterioare prevede:
" La determinarea punctajelor anuale, pe lângă salariile prevăzute la alin. (1) se au în vedere și sporurile cu caracter permanent, care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înregistrate în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare."
În consecință, din interpretarea textelor art.164 și art.78 din Legea nr.19/2000 rezultă că sporurile și adaosurile de care au beneficiat angajații și care au fost dovedite cu înscrisuri, chiar neînregistrate în carnetul de muncă trebuie să fie cuprinse în baza de calcul a pensiei.
Faptul că anterior Legii nr. 49/1992 aceste sporuri nu se înscriau în carnetul de muncă nu poate conduce la prejudicierea salariaților ce depun cereri de pensionare cât timp din actele emise de angajator (în speță, adeverința 3878/2008) s-a dovedit primirea acestor sporuri, pentru care s-a achitat cota de corespunzător.
Referitor la valorificarea lunilor aprilie-iunie 2001 se constată că susținerile reclamantului nu pot fi primite întrucât art.37 alin.1 din Legea nr.19/2000 prevede că:
"În sistemul public, stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-adatorat contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat de către angajator și asigurat sau, după caz, s-a datorat și plătit de către asigurații prevăzuți la art. 5 alin. (1) pct. IV și V și alin. (2).
Ori, așa cum corect a reținut instanța de fond, având în vedere aceste dispoziții legale precum și cele cuprinse în art. I pct.38 din Ordinul nr.340/2001, și față de împrejurarea că -ul aferent acestei perioade a fost achitat de către "". P la data de 3.12.2008, se constată că soluția instanței de fond este temeinică și legală și că aspectele invocate de către pârâta H sunt nefondate.
În raport de cele ce preced, se constată că hotărârea primei instanțe este la adăpost de criticile formulate, motiv pentru care, în temeiul art.312 alin.1 Cod proc.civ. Curtea va dispune respingerea ca nefondate a ambelor recursuri cu care a fost investită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
(continuare decizie civilă nr.184/2010)
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de reclamantul, precum și de către pârâta Casa Județeană de Pensii împotriva sentinței civile nr.1479/LM/08.10.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar civil nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 8.02. 2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.SM
Tehnored.SM/TM
4 ex /2010
Jud.
Președinte:Pop MirelaJudecători:Pop Mirela, Stoica Manuela, Doriani Ana
