Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 1869/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR Nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA A CIVILĂ ȘI PENTRU CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIE Nr. 1869
Ședința publică din data de 08 Aprilie 2009
Completul compus din:
Președinte: JUDECĂTOR 1: Corneliu Maria
JUDECĂTOR 2: Mariana Pascu
JUDECĂTOR 3: Ligia Epure
Grefier - -
Pe rol, soluționarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D, împotriva sentinței civile nr.4849/16.09.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns pentru intimata reclamantă, avocat, lipsind recurenta pârâtă.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că prin serviciul registratură s-au depus relațiile solicitate de către instanță, după care, avocat depune înscrisuri la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constatând cauza în stare de soluționare acordă cuvântul părții prezente.
Avocat pentru intimata reclamantă, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond, ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată.
Depune concluzii scrise.
CURTEA
Asupra recursului de față.
Prin sentința nr.4849/16.09.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- s-a admis acțiunea. formulată de contestatoarea, în contradictoriu cu intimata CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
S-a dispus anularea deciziei nr.98009/30.06.2005 emisă de intimată.
A fost obligată pârâta să recalculeze drepturile de pensie ce se cuvin reclamantei, cu luarea în calcul a adeverinței nr. 379/28.01.2008 emisă de Institutul de Cercetare, Inginerie tehnologică și Mine pe
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut:
Din inscrisurile depuse la dosar, respectiv anexa buletinului de calcul, rezulta ca sumele reprezentand veniturile suplimentare mentionate in adeverinta invocata de catre contestator, nu au fost valorificate cu ocazia recalcularii drepturilor de pensie.
Din copia adeverintei nr. 379/28.01.2008 emisă de SC SA C, rezulta ca partea contestatoare a fost angajata societatii emitente a adeverintei, și a beneficiat de venituri suplimentare, acordate în conformitate cu legea 57/1974 art.117 și începând cu anul 1992 în conformitate cu prevederile Contractele colective de Munca respectiv: anexa nr.21 din CCM/1992 pct.3; art.78 alin.6 din CCM/1993,art.78 alin.5 din CCM/1994, art.78 alin 5 din CCM/1995; art.78 alin 5 din CCM/1996; art.78 alin 4 din CCM/1997; art.78 alin 5 din CCM/1998-2001 si art.80 alin.l si anexa 6 din CCM/2001-2003.
Pentru aceste sume societatea a achitat contributia pentru asigurarile sociale, conform legislației în vigoare la acea dată.
brut realizat ce a constituit baza lunară de calcul a fost compus din următoarele elemente: salariul tarifar, spor vechime, adaosuri din diferențe de manoperă, asistență tehnică, concedii de odihnă, prime, lucrări suplimentare, ce au constituit fondul total de salarii. S-au respectat prevederile art. 2 din decretul 389/1972 care excepta de la calculul contribuției asupra sumelor reprezentând: drepturile plătite asiguraților din fondul asigurărilor sociale de stat, drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale în cazul desfacerii contractelor de muncă, diurne de deplasare, detașare, indemnizațiile de transfer.
Calcularea și depunerea contribuțiilor s-a făcut lunar la fondul asigurărilor sociale de stat odată cu plata chenzinei a II-a conform art. 3 din decret 389/1972.
In aceste conditii, tribunalul a considerat ca valorificarea acestei adeverinte, in temeiul art. 7 alin. 3 din OUG nr. 4/2005 este in concordanta cu principiile instituite prin Legea nr. 19/2000.
Tribunalul considerat că, desi in OUG nr. 4/2005 se mentioneaza ca aceste sume nu se iau in calcul la determinarea punctajelor anuale, pentru ca nu au facut parte din baza de calcul a pensiilor stabilite in baza legislatiei anterioare, nu se poate ignora faptul ca potrivit dispozitiilor art. 2 alin. 1 din OUG nr. 4/2005, recalcularea se face cu respectarea principiilor prevazute de Legea nr. 19/2000, iar ignorarea acestor venituri ar contraveni principiului contributivitatii, instituit de art 2 lit. e din Legea nr. 19/2000, conform caruia drepturile de asigurari sociale se cuvin pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite. De aceea, veniturile invocate trebuie avute in vedere la recalcularea drepturilor de pensie.
Neluarea in considerare a acestui principiu, in conditiile in care s-a facut dovada retinerii CAS si pentru aceste sume, ar conduce la obtinerea unei prestatii de asigurari sociale ce nu ar fi proportională cu pretul platit pentru riscul asigurat, ceea ce ar fi inechitabil.
Susținerea intimatei că salariatul nu a achitat contribuția pentru pensia suplimentară și sumele respective nu au putut fi luate în calcul, nu a putut fi reținută de instanță deoarece potrivit art.3 din legea 3/1977 "dreptul la pensia de asigurări sociale era recunoscut tuturor cetățenilor țării care au desfășurat o activitate permanenta pe baza unui contract de munca și pentru care unitățile socialiste au depus contribuția prevăzută de lege, la fondul de asigurări sociale de stat, iar fondurile necesare pentru plata pensiilor de asigurări sociale de stat se constituiau din contribuțiile pe care le plăteau unitățile socialiste, precum și din sumele alocate în acest scop de la bugetul de stat".
Așadar numai angajatorul avea obligația plății contribuției de asigurări sociale, nu și salariatul. Salariatul a avut posibilitatea de a contribui suplimentar la un fond special pentru pensie suplimentară, contribuție care îi dădea dreptul să beneficieze de o pensie suplimentară, în afara pensiei de asigurări sociale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii D, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Învederează astfel că Tribunalul a motivat hotărârea pe faptul că societatea a achit contribuția pentru asigurările sociale și potrivit principiului contributivității, această adeverință trebuie avută în vedere la stabilirea punctajului mediu.
Adeverința nr.379/2008 are menționat acordul global de care a beneficiat contestatoarea, care în conformitate cu anexa OUG 4/2005 nu se are în vedere la recalcularea pensiei.
Pentru perioadele anterioare datei de o1 aprilie 2001, data intrării în vigoare a Legii 19/2000, acest act normativ a prevăzut expres faptul că, la determinarea punctajului mediu, pe lângă salarii se au în vedere și sporurile care au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare.
Instanța a aplicat principiul contributivității introdus prin Legea 19/2000 retroactiv.
Și în situația în care s-ar trece peste aceste prevederi, tot nu se poate considera că a fost încălcat acest principiu, deoarece contestatoarea nu a plătit contribuția la pensia suplimentară.
Intimata depune la dosar întâmpinare solicitând respingerea recursului.
Instanța de recurs a învederat părților necesitatea administrării probei cu înscrisuri referitoare la forma de retribuire și veniturile avute în vedere la stabilirea pensiei prin decizia inițială de pensionare.
În acest sens au fost depuse la dosar înscrisuri: de către adresa nr.6820/2009,contractele colective de muncă și de către CJP fișa de calcul a pensiei inițiale.
Curtea constată a fi nefondat recursul pentru următoarele considerente:
Dispozițiile art. 1 și 2 din OUG nr. 4/2005, privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat stipulează faptul că - pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 01 aprilie 2001 se recalculează în condițiile prevăzute de acest act normativ, recalcularea efectuându-se prin determinarea punctajului mediu anual și a cuantumului fiecărei pensii cu respectarea prevederilor legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale cu modificările și completările ulterioare.
Dispozițiile art. 2 lit."e" din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale consacră ca unul dintre principiile fundamentale ale asigurărilor sociale din România, principiul contributivității, principiu conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Având în vedere aceste dispoziții legale care stipulează obligația caselor județene de pensii să recalculeze pensiile pentru limită de vârstă stabilite anterior datei de 01 aprilie 2001, data intrării în vigoare a Legii nr.19/2000, în funcție de noile date și elemente puse la dispoziție de către persoanele îndreptățite, în raport de principiile fundamentale stabilite de legea nouă, în mod întemeiat prima instanță admis contestația, stabilind obligația acesteia de a revizui drepturile de pensie ale contestatoarei cu luarea în considerare a adeverinței nr.379/2008 emisă de SC " " SA
Din înscrisul respectiv depus la dosar de către contestatoare și invocat în susținerea cererii a reieșit faptul că acesta a fost salariata acestei societăți în perioada 17.02.1975-1.09.1988 în funcția de tehnician principal, în perioada respectivă beneficiind, în afară de drepturile salariale trecute în carnetul de muncă și de adaosuri, diferență de manoperă, adaosurile respective fiind acordate în funcție de manopera repartizată (suma globală) pe lucrare (pentru colectivul elaborator) și au avut caracter permanent.
În aceeași adeverință se menționează și faptul că aceste adaosuri s-au acordat în funcție de realizarea productivității muncii în conformitate cu dispozițiile art. 117 din Legea nr. 57/1974 și în conformitate cu prevederile din contractele colective de muncă începând cu anul 1992; că aceste sume acordate în plus față de retribuția tarifară au făcut parte din fondul de salarii realizat pentru care unitatea a calculat și virat CAS-ul, iar salariatului, conform legislației în vigoare de la acea dată, nu i s-a calculat, reținut și virat contribuția pentru pensia suplimentară.
Legea nr. 3/1977, actul normativ în baza căruia s-a stabilit pensia contestatoarei, nu prevedea obligația salariatului de a vira contribuția pentru pensia de asigurări sociale, această obligație revenind numai angajatorului în conformitate cu art.1 din Decretul 389/1972 potrivit căruia acesta era dator să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de salariați,contribuție majorată la 25% prin L 49/1992.Calcularea și depunerea contribuțiilor se făcea lunar în contul asigurărilor sociale de stat odată cu plata chenzinei a doua a salariilor potrivit art.3 din D 389/1972.
Legea nr. 19/2000 prin art.18 a instituit obligația acestei contribuții de asigurări sociale, atât pentru angajator cât și pentru angajat -denumită contribuție individuală de asigurări sociale-, iar la art. 23 reglementat modalitatea de stabilire a acestei contribuții individuale,respectiv prin raportare la salariile individuale brute realizate lunar,inclusiv sporurile și adaosurile.
Aceasta nu înseamnă că abia de la intrarea în vigoare a acestei legi se poate vorbi de principiul contributivității ca principiu ce stă la baza constituirii fondului de asigurări sociale.
Acest principiu a stat și la baza constituirii fondului de asigurări sociale reglementat /1972 și L nr.3/1977,întrucât contribuția de 15% și respectiv de 25%, chiar dacă era vărsată de angajator, prin modalitatea în care era stabilită- prin raportare la câștigul brut presupunea implicit și contribuția salariaților.Acest câștig brut cuprindea toate veniturile salariaților inclusiv aceste adaosuri,neexistând practic deosebiri față de modul de stabilire a contribuției individuale reglementată de art.23 din L 19/2009.
În condițiile în care, pentru sumele salariale primite conform statelor de plată de către contestatoare, angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii; că aceste drepturi salariale suplimentare numite "adaosuri" erau incluse în câștigul brut; că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătite de către angajator aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute de către salariați, este firesc ca o parte din această contribuție să se întoarcă către foștii salariați, în prezent pensionari și să fie avute în vedere la recalcularea drepturilor de pensie conform Legii nr. 19/2000.
În partea finală a OUG nr. 4/2005 se face mențiunea că nu pot fi luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 01 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata,în regie ori după timp,pe bază de tarife sau cote procentuale.
Nu se poate eluda însă, faptul că în baza dispozițiilor art. 2 alin. 1 din aceeași ordonanță, recalcularea se face cu respectarea principiilor prevăzute în Legea nr. 19/2000, iar neluarea în considerare a acestor venituri suplimentare ar contraveni principiului contributivității instituit de art. 2 lit."e" din Legea nr.19/2000 conform cărora drepturile de asigurări sociale se cuvin pe temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.
Dispozițiile OUG nr. 4/2005, act normativ pe baza căruia recurenta și-a întemeiat recursul, este interpretat de aceasta în detrimentul principiilor instituite de către Legea nr. 19/2000, încălcându-se principiul ierarhiei actelor normative, ordonanța respectivă fiind dată în aplicarea legii, în cuprinsul ei făcându-se mențiunea că recalcularea pensiilor stabilite anterior datei de 01 aprilie 2001 se face cu respectarea principiilor legii noi, cu luarea în calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii în perioada anterioară.
Este neîntemeiată susținerea recurentei potrivit căreia numai sporurile pentru care s-a plătit contribuția la pensia suplimentară ar putea sta la baza recalculării pensiei.
Aceasta întrucât pensia suplimentară a fost reglementată, inițial ca o contribuție facultativă, devenită ulterior obligatorie, care se baza pe principiul mutualității între persoanele asigurate.Ea se reținea și se vira tot de către angajator într-un cont special la Casa de Economii și Consemnațiuni și pentru care se acorda o dobândă de 3% anual,așa um rezultă din disp.art 64 din Legea nr.3/1977,această contribuție stabilindu-se într-un procent din retribuția tarifară lunară.
Este și motivul pentru care angajatorul nu a reținut și nu putea reține această contribuție suplimentară și din aceste adaosuri care nu intrau în retribuția tarifară.
Rezultă așadar că fondul care se constituia în urma acestor contribuții suplimentare, era distinct de fondul care se constituia din contribuția de asigurări sociale, salariatul fiind beneficiarul a două pensii- una de asigurări sociale și una suplimentară, neavând relevanță la recalcularea pensiei de asigurări sociale a reclamantei împrejurarea că angajatorul pentru aceste adaosuri nu a reținut și virat contribuția la pensia suplimentară.
Dispozițiile art. V din OUG nr. 4/2005, prevăd faptul că la recalcularea pensiilor se au în vedere sporurile cu caracter permanent în conformitate cu prevederile Legii nr. 49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale, respectiv sporurile cu caracter permanent prevăzute de legislația specifică fiecărui domeniu de activitate sau prevăzute în contractele colective și individuale de muncă, sporurile fiind avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual atât pentru perioadele anterioare cât și pentru cele ulterioare datei de 01 aprilie 1992.
respective primite de către contestatoare au avut un caracter permanent, astfel încât pot fi incluse în categoria sporurilor cu caracter permanent avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual și, în final, la recalcularea pensiei așa cum prevăd dispozițiile art.V din această ordonanță.
Față de aceste precizări Curtea constată că hotărârea Tribunalului Dolj este legală, nefiind afectată de nici unul de motivele de casare sau modificare prevăzute de dispozițiile art. 304 cod procedură civilă,și în conformitate cu disp. art. 312 cod procedură civilă, respinge recursul declarat de Casa Județeană de Pensii D.
În baza art. 274 Cod pr. civ. recurenta va fi obligată la 100 lei cheltuieli de judecată către intimata reprezentând onorariu apărător.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D, împotriva sentinței civile nr.4849/16.09.2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă.
Obligă recurenta la 100 lei cheltuieli de judecată, către intimată.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Aprilie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. Jud.
Tehn./Ex.2/4.05.2009
/ și
Președinte:Corneliu MariaJudecători:Corneliu Maria, Mariana Pascu, Ligia Epure
