Contestatie decizie pensionare Spete. Decizia 200/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ Nr. 200/
Ședința publică de la 11 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judecător
Judecător
Grefier
.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâtul MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE - prin DIRECȚIA GENERALĂ JURIDICĂ, cu sediul în B, nr. 1, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 661/14.10.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în litigiul de muncă intervenit în contradictoriu cu pârâta CASA DE PENSII DE PE LÂNGĂ MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, cu sediul în B,-, sector 4 și reclamantul, domiciliat în F,-, jud. V, având ca obiect "RECALCULARE PENSIE".
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul pârât MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE consilier juridic și intimatul reclamant personal, lipsă fiind intimata pârâtă CASA DE PENSII DE PE LÂNGĂ MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că: recursul este la al doilea termen de judecată, legal motivat și este scutit de taxă judiciară de timbru; citat cu copia motivelor de recurs intimatul reclamant a depus întâmpinare și copia sentinței civile nr. 119/11.02.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-, ca practică judiciară, după care:
Curtea a legitimat intimatul reclamant în baza CI seria - nr. - eliberat la data de 05.05.2004 de Poliția municipiului F, CNP -.
De asemenea, reprezentantul recurentului a fost legitimat în baza legitimației de serviciu seria X - nr. 86396 eliberată de Inspectoratul General al Poliției la data de 03.12.2007 - Inspectorat
Curtea, din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 156 din Legea nr. 19/2000, astfel cum a fost modificată și completată, pune în discuția părților competența materială de soluționare a cauzei în fond de către Tribunalul Vrancea și față de excepția invocată acordă cuvântul părților.
Reprezentantul recurentului lasă la aprecierea instanței față de excepția invocată.
Intimatul reclamant solicită respingerea excepției apreciind competent Tribunalul Vrancea cu judecarea acțiunii sale.
Curtea, declară închise dezbaterile potrivit art. 150 Cod procedură civilă și reține cauza în pronunțare asupra excepției privind competența materială de soluționare pe fond a cauzei de către Tribunalul Vrancea.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 661/14.10.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea civilă formulată de reclamantul, împotriva pârâtelor Ministerul d e Interne și Reformei Administrative și Casa de Pensii de pe lângă Ministerul d e Interne și Reformei Administrative, având ca obiect contestație decizie de pensionare.
Au fost obligate pârâtele la recalcularea pensiei cuvenite reclamantului cu luarea în calcul a sporului de 9% prevăzut de dispozițiile art. 78 din Legea nr. 179/2004 cu începere de la data de 02 septembrie 2005.
A fost admisă în parte excepția și constată prescrise drepturile cuvenite din neacordarea acestui spor pentru perioada 07.03.2005 - 02 septembrie 2005.
Pentru a pronunța hotărârea judecătorească prima instanță a reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată la nr. 3102/91/02.09.2008 pe rolul Tribunalului Vrancea, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Ministerul d e Interne și al Reformei Administrative și Casa de Pensii de pe lângă acest minister solicitând recalcularea pensiei prin adăugarea sporului de 9% reprezentând contribuția la pensia suplimentară prevăzut de dispozițiile art. 78 din Legea nr. 179/2004 și care nu a fost luat în considerare la stabilirea pensiei de serviciu.
În motivarea cererii sale reclamantul a arătat că prin decizia nr. - din 07.03.2005 i s-a stabilit o pensie de serviciu fără a i se lua în calcul și sporul de 9% reprezentând contribuția la pensia suplimentară, spor prevăzut de art. 78 al. 1 lit. c din Legea nr. 179/2004. A solicitat admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată și acordarea sporului, cu cheltuieli de judecată.
În dovedirea acțiunii sale reclamantul a depus la dosar acte.
Ministerul Internelor și Reformei Administrative prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, motivat de faptul că potrivit art. 79 din Legea nr. 179/20045 pensia stabilită în condițiile acestei legi nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei, ori, prin adăugarea sporului pretins de reclamant s-ar depăși acest plafon de 100%.
Reclamantul, prin cererea de chemare în judecată a înțeles să invoce și neconstituționalitatea dispozițiilor art. 79 din Legea nr. 179/2004, însă a renunțat la această cerere în mod expres, personal și prin apărător la termenul din 14 octombrie 2008.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:
Prin decizia nr. - din 28 martie 2005 i s-a stabilit reclamantului o pensie de serviciu în cuantum de 2086,90 lei RON, fără a i se lua în calcul sporul de 9% prevăzut de dispozițiile art. 78 pct.1 din Legea nr. 179/2004, împrejurare recunoscută de pârât prin întâmpinarea depusă la dosar.
Sporul pentru pensia suplimentară este prevăzut de dispozițiile art. 78 al. 1 lit. c din Legea nr. 179/2004. Art. 79 prevede că pensia polițistului stabilită în condițiile acestei legi nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul folosită la stabilirea pensiei. Din mocul de așezare al textelor de lege ar rezulta că în situația în care prin luarea în calcul a sporului prevăzut pentru pensia suplimentară se depășește 100% din baza de calcul, el nu mai poate fi luat în considerare.
Analizând pe de altă parte Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare se reține că potrivit art. 22 la baza de calcul se adaugă sporul prevăzut de art. 23 pentru condiții deosebite și cel prev. de art. 24 pentru vechimea în muncă. Art. 25 din cuprinsul acestei legi prevede o dispoziție similară cu cea a art. 79 din Legea nr. 179/2004 în sensul că pensia militată nu poate fi mai mare de 100% din baza de calcul.
Sporul pentru pensia suplimentară este prevăzut în această lege abia în art. 78, de unde se trage concluzia că pentru pensiile militare acest spor se adaugă indiferent dacă prin aplicarea lui se depășește 100% din baza de calcul.
Analizând comparativ aceste dispoziții legale rezultă clar că intenția legiuitorului nu a fost ca prin Legea nr. 179/2004 să înlăture sporul prevăzut pentru pensia suplimentară în situația în care prin adăugarea lui s-ar depăși 100% din baza de calcul, întrucât altfel s-ar crea o discriminare între pensionarii polițiști și cei militari.
Relevant este și faptul că potrivit art. 83 din Legea nr. 179/2004,polițiștii cu drept de pensie de serviciu care au vechimea ca militari de minim 10 ani pot opta, dacă aceasta îi avantajează, pentru pensia militată calculată conform Legii nr. 164/2001.
Prin urmare, și, în temeiul acestui articol reclamantul are dreptul la sporul de 9% pentru contribuție la pensia suplimentară cu atât mai mult cu cât acestuia i s-a conferit semnul onorific în serviciul armatei pentru ofițeri pentru XXV ani de activitate și rezultate meritorii în îndeplinirea atribuțiilor și în pregătirea profesională.
Considerând cele expuse, tribunalul a admis acțiunea și a obligat pârâtele la recalcularea pensiei reclamantului cu luarea în calcul a sporului prevăzut de dispozițiile art. 78 din Legea nr. 179/2004 cu începere de la data de 02 septembrie 2005, și să-i achite pe această perioadă drepturile cuvenite.
În ce privește pretențiile formulate pentru perioada anterioară datei de 02 septembrie 2005, având în vedere dispozițiile art. 283 pct. 1 lit. c din Codul muncii, acestea sunt prescrise, astfel că a admis în parte excepția invocată de pârât, care a susținut că demersul reclamantului este tardiv față de faptul că decizia sa de pensionare este definitivă. Reclamantul însă nu a contestat această decizie ci a solicitat să i se recalculeze și să i se achite diferențele ca urmare a neaplicării sporului de 9%.
Împotriva sentinței civile a declarat recurs pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative criticând-o ca fiind lipsită de temei legal, pentru următoarele motive:
pensiei intimatului-reclamant la 100 % din baza de calcul a fost determinată în condițiile prevăzute de art. 23 - 25 și art. 78, 79 din Legea nr. 179/2004 iar prin însumarea cu procentele corespunzătoare vechimii în serviciu cu procentele aferente perioadei de contribuție la fondul pentru pensia suplimentară nu se poate depăși procentul de 100 % (pensia nu poate fi mai mare de 100 % din baza de calcul folosită la stabilirea acesteia).
Nici prin invocarea prevederilor art. 25 din Legea nr. 164/2001 cu modificările și completările ulterioare nu se poate depăși baza de calcul pentru care se determină contribuția individuală reprezentată de salariul de bază brut.
În drept au mai fost invocate prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001, art. 79 din Legea nr. 179/2004.
Prin întâmpinare intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, pensia suplimentară cuvenindu-i-se separat de pensia de serviciu.
Cu ocazia dezbaterilor instanța de recurs a invocat din oficiu excepția de necompetență teritorială exclusivă de soluționare la fond a cauzei de către Tribunalul Vrancea.
Față de excepția de ordine publică astfel invocată, Curtea reține următoarele:
Temeiul de drept al acțiunii promovată de reclamantul îl constituie prevederile art. 79 din Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor.
Potrivit art. 49 și următoarele din Legea nr. 179/2004, dreptul de pensie și alte asigurări sociale ale polițiștilor se stabilesc de către Casa de Pensii a Ministerului Administrației și Internelor.
În ceea ce privește contestația împotriva deciziei cauzei contestată potrivit art. 54 din Legea nr. 179/2004, competența este reglementată să aparțină instanțelor judecătorești potrivit Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Prin Legea nr. 19/2000 sunt prevăzute norme cu caracter imperativ prin care se instituie o competență teritorială excepțională, specială, a instanțelor care soluționează cererile în materia respectivă.
Disp. art. 156 prevăd că cererile îndreptate împotriva CNPAS sau împotriva caselor teritoriale de pensii se adresează instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul. Ori, cererea contestatorului recurentul nu este îndreptată nici împotriva Casei Naționale de Pensii și Asigurări Sociale și nici împotriva unei case teritoriale de pensii.
În acest caz, devin incidente dispozițiile tezei II a art. 156 din Legea nr. 19/2000, potrivit cărora celelalte cereri de adresează instanței în a cărei rază teritorială își are sediul pârâtul.
În cauză este chemat în judecată pârâtul Ministerul Apărării Naționale -Secția Pensii Militare cu sediul în B, deci competența teritorială excepțională de soluționare a cauzei revine Tribunalului București.
Sub aspectul cererilor date în competența acestei instanțe se reține că, în absența altor reglementări speciale, dispozițiile înscrise în Legea nr. 179/2004 se completează cu dispozițiile din Legea nr. 19/2000, nu numai în ceea ce privește contestarea deciziilor ci și privitor la orice alte cereri care vizează drepturile de pensie de stat și alte drepturi sociale ale polițiștilor.
Conform disp. art. 155 din Legea nr. 19/2000, Tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind:
a) modul de calcul și de depunere a contribuției de asigurări sociale;
b) modul de stabilire a majorărilor de întârziere;
c) înregistrarea, evidența și certificarea contribuției de asigurări sociale;
d) deciziile de pensionare;
e) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de asigurări sociale;
f) modul de stabilire și de plată a pensiilor, a indemnizațiilor și a altor drepturi de asigurări sociale;
g) plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenții încheiate conform prezentei legi;
h) contestațiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse în baza prezentei legii;
i) alte drepturi și obligații de asigurări sociale născute în temeiul prezentei legi.
În consecință, actul normativ vizează litigii având ca obiect orice cerere în legătură cu drepturile de pensie nu numai contestațiile.
Acesta este și raționamentul pentru care legiuitorul, în articolul 156, face vorbire de "cereri" îndreptate împotriva caselor de pensie.
Față de aceste considerente arătate mai sus, hotărârea primei instanțe este nelegală, fiind dată cu încălcarea normelor de ordine publică ce reglementează competența teritorială exclusivă, urmând ca, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1, 2, și 6 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct. 3 Cod procedură civilă, să se admită recursul declarat de pârâtă cu consecința casării sentinței civile recurate și a trimiterii cauzei spre rejudecare la Tribunalul București, cu aplicarea dispozițiilor art. 160 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
A MITE recursul declarat de pârâtul MINISTERUL INTERNELOR SI REFORMEI ADMINISTRATIVE - prin DIRECȚIA GENERALĂ JURIDICĂ, cu sediul în B, nr. 1, sector 1, împotriva sentinței civile nr. 661/14.10.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea.
Casează sentința civilă nr. 661/14.10.2008 a Tribunalului Vrancea și dispune trimiterea cauzei spre competentă soluționare la Tribunalul București.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Februarie 2009.
Președinte, pt. Judecător, JUDECĂTOR 1: Alina Savin
Pt. jud.,
cf. art. 261 al. 2. cf. art. 261 al. 2.
PREȘEDINTE, PREȘEDINTE: Alina Savin
Grefier,
-
: - -/11.03.2009
: 2 ex.//20 Martie 2009
Fond: /
Asistenți judiciari: /
Președinte:Alina SavinJudecători:Alina Savin, Benone Fuică, Virginia Filipescu
